Acordul a fost semnat în prezenţa premierului Emil Boc şi a prim-ministrului belgian, Yves Leterme. Memorandumul stabileşte procedurile de cooperare în domeniul lucrărilor de infrastructură pentru modernizarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de transport în zona Bucureşti, incluzând Gara de Nord. Boc a arătat că Gara de Nord este cea mai importantă staţie de cale ferată din cadrul sectoarelor româneşti ale coridoarelor pan-europene de transport feroviar IV şi IX şi a îndemnat oamenii de afaceri din Belgia să continue să investească în România.
Tag: belgia
-
Ce lectii are de invatat Uniunea Europeana de la Belgia
Belgia a fost arareori in perioada moderna un pamant al
concordiei si al bunei intelegeri; tocmai de aceea, spun unii,
incercarile de a o pastra in forma actuala nu au mari sanse, cu
toate mecanismele constitutionale de reprezentare paritara a
grupurilor etnice. Cel mai recent exemplu: de la alegerile din
iunie 2010 incoace si, probabil, mult dupa ce acest text va fi
aparut, disputele politice dintre flamanzii vorbitori de olandeza
din nord si valonii vorbitori de franceza din sud impiedica
formarea unui guvern federal.Premierul Yves Leterme (51 de ani) conduce deja tara din martie
2008 – cu o pauza de 11 luni in 2009 -, iar ultimul an l-a gasit
blocat in postura de premier de tranzitie, pozitie din care a
reusit sa gestioneze onorabil nu doar presedintia prin rotatie a
Uniunii Europene, ci si situatia delicata a economiei belgiene. A
fost ajutat, paradoxal, de aceeasi constructie statala pe care acum
si-o disputa principalele formatiuni candidate la guvernare: Belgia
este o confederatie impartita intre cele doua etnii, plus zona
autonoma a Bruxellesului, centru politic nu doar al tarii, ci si al
principalelor institutii politice si militare europene.Insa flamanzii din nord, care inseamna circa 60% din populatia
totala, sunt sedusi tot mai mult de discursul izolationist al Noii
Aliante Flamande (N-VA), care a castigat aici o majoritate decisiva
in alegerile federale din iunie 2010. Si de atunci tot cer, fara
succes, o autonomie sporita pentru regiunea de nord, desi actualul
cadru legislativ le ofera flamanzilor dreptul de a-si decide
singuri in parlamentul regional politica economica si de mediu,
transportul si energia, pe langa chestiunile de educatie si
cultura, aflate in sarcina comunitatii lor lingvistice.
Da, guvernul federal a pastrat prerogativele de afaceri externe,
aparare, justitie, sanatate si protectie sociala, insa tocmai
acesta din urma pare a fi cel mai spinos dosar: dupa decenii in
care tara a fost marcata politic si moral de superioritatea rar
ascunsa a valonilor francofoni, care aveau apanajul zonelor
industriale lucrative, situatia s-a schimbat, pe masura ce
productia industriala s-a mutat in Orient, sub presiunea
reglementarilor de mediu si a cresterii exigentelor salariale.
Valonii sunt acuzati ca au ramas tributari unui trecut glorios,
bazandu-se prea mult pe programele de protectie sociala, iar
flamanzii nu uita sa arate ca somajul este, la “incapabilii” din
sud, dublu fata de nord.Belgia nu este la prima experienta de vid guvernamental federal:
in martie 2008, dupa noua luni de impas al discutiilor privind
formarea unui nou executiv ca urmare a alegerilor din iunie 2007,
actualul premier Yves Leterme, flamand de origine, a fost investit
in functie pentru un mandat care a tinut pana in luna decembrie a
aceluiasi an, cand a demisionat, ca urmare a scandalului din jurul
injectiilor de fonduri publice pentru salvarea grupului financiar
Fortis.Solicitarile flamanzilor de a se desprinde tot mai mult de
vecinii din sud dateaza inca din anii ’60. Li s-a raspuns mai intai
prin crearea comunitatilor, trei la numar, care ii reprezinta pe
vorbitorii de olandeza, de franceza si pe putinii vorbitori de
germana din est. La inceputul anilor ’80 au fost infiintate
actualele regiuni, tot in numar de trei: Flandra, Valonia si
Bruxelles, care s-au suprapus peste comunitatile anterioare.
Astfel, vorbitorii de germana se afla in regiunea valona, iar
locuitorii Bruxellesului apartin in acelasi timp si regiunii
autonome, dar si comunitatilor lingvistice specifice din care fac
parte.Tot complicand mecanisme statale ca sa evite un deznodamant
separatist, Belgia s-a transformat intr-un fel de Europa in
miniatura, cu aceleasi probleme de competitivitate si clivaje
etnice impachetate in mecanisme complicate de a le tine in frau pe
care le regasim, sub alte forme, si in alte parti ale Europei.
“Unitate in diversitate”, deviza de frunte a constructiei europene,
se aplica tot mai greu chiar in Bruxelles, oras in care afirmarea
propriei identitati ia forme adesea hilare: din mai, spre exemplu,
in metroul capitalei nu se mai difuzeaza melodii frantuzesti, la
reclamatia flamanzilor, care s-au plans ca autoritatea de transport
ar cam favoriza acest gen de muzica. -
Ce se intampla cand o tara nu mai are guvern
“In sfarsit campioni mondiali!”, a titrat, ironic, cotidianul De
Standaard. Studentii au organizat petreceri si evenimente de strada
in care au distribuit gratuit cornete de cartofi prajiti (simbol al
gastronomiei belgiene), actiune denumita “revolutia cartofilor
prajiti” – o parodie a “revolutiei iasomiei” din Tunisia prin care
au dorit sa ironizeze clasa politica belgiana.Flamanzii si francofonii nu reusesc sa ajunga la un acord
privind o viziune comuna asupra viitorului tarii. Primii, sustinuti
de principalul lor partid, o formatiune care militeaza pentru
independenta, solicita o autonomie regionala intensificata.
Francofonii se tem in legatura cu o posibila saracire a comunitatii
lor, in urma acestui regim de autonomie, dar mai ales de o
eventuala scindare a tarii. -
Criza euro se adanceste. Spreadurile datoriilor Spaniei, Italiei si Belgiei ating un maxim record
Euro s-a depreciat sub pragul de 1,3 dolari pe unitate pentru
prima oara de la jumatatea lunii septembrie, in pofida incercarilor
liderilor europeni de a calma pietele. La doua zile dupa ce Uniunea
Europeana a aprobat un ajutor de 85 de miliarde de euro pentru
Irlanda, temerile privind extinderea crizei in Portugalia si Spania
au persistat, iar costul imprumuturilor unor tari mari precum
Italia, Franta si Spania a crescut. Pietele iau deja in calcul un
evantual ajutor pentru Portugalia, desi autoritatile de la Lisabona
dezmint, asa cum au procedat initial si liderii irlandezi.Ajutorul pentru Portugalia nu va reprezenta o problema, dar
asistenta Spaniei ar testa resursele UE si ar pune mai mult sub
semnul intrebarii integritatea zonei euro, fiind posibil ca
problemele sa continue sa se extinda in restul Europei. Italia, a
treia mare economie din zona euro, este considerata prea mare
pentru a intra in faliment si prea mare pentru a primi un ajutor de
urgenta. Willem Buiter, analist la Citigroup, a descris criza
datoriilor din zona euro drept “o uvertura”, anticipand ca temerile
privind defaultul statelor s-ar putea extinde in curand in Japonia
si Statele Unite. “Nu exista o siguranta absoluta a datoriilor
suverane”, afirma Buiter. Tomasso Padoa-Schioppa, fost ministru de
Finante italian, consilier al guvernului elen, a recunoscut ca
pietele sunt “foarte nervoase”, dar crede ca temerile legate de
Spania si alte tari mari din zona euro sunt exagerate.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Reportaj: Daca nu Belgia, atunci unde?
Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda
patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este
tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci
de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata
este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia
intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de
ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie
turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales
turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum
cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec
peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping,
orasul este in sine o invitatie la plimbare.Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos
conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest
orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar
ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se
lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia
si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte “Orice la 10 lei”,
cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat
cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin
oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui
brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de
restrictii in bugetele de cumparaturi – toata lumea cumpara
ceva.In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai
loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi
perioada reducerilor inca nu a inceput.Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul,
cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o
punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare
magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi
gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda
mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex:
Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre
ele.Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe
unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine
si de vizibilitate, insa “in principiu pot exista mai multe motive.
Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de
vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui
concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta
afacerile”, crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul
Roland Berger Strategy Consultants Romania.Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul
de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al
dimensiunii punctului de vanzare. “Astfel de complementaritate
poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte
care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati,
femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt.
H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri”,
explica Nemes. “Acelasi lucru este valabil si in cazul unui
retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii
sau obiecte pentru casa.” In pofida crizei financiare care si-a
lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit
buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe
plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu
1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi
perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri
la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul
lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la
8%.Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu
a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul
stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece
destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti
internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in
frunte cu Franta si Spania.Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%,
potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu
evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa
isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa
2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul
belgienilor care au preferat sa viziteze “frumusetile patriei”
crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani
rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca
vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii
trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia,
Spania, Austria, Franta, Italia.“Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa
ne viziteze”, imi spune “gondolierul” unei barci din Bruges, care
stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges,
bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa
pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul
intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa
aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te
simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute
de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in
asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru
biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar
privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic,
unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi
inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi
intreaga.Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de
transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai
bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de
oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de
un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care
vin in interes de serviciu.In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de
zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes
personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani.
Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la
Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la
Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti,
merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene.
Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile
europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde
arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului.
Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier
aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica
domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita “inima a
orasului”.Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale
Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii.
La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele
atractii.“Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic,
mai mic si mai romantic”, spune reprezentanta biroului de turism
din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in
topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe
topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca
arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape. -
Romania cere ajutorul UE in asistenta pentru inundatii
Echipa de reactie rapida B-Fast va transporta si o statie de
epurare a apei, 14 pompe si cinci generatoare, potrivit rtlinfo.be.
“Protectia civila belgiana este specializata in instalarea de
sisteme de pompare de mare capacitate. In plus, cum Belgia asigura
presedintia europeana, este important sa transmitem un semnal clar
de solidaritate”, a declarat Jerome Glorie, director general al
Apararii Civile belgiene.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Mergem sa stam cuminti
Belgia traverseaza o perioada de incertitudini politice, tinand
cont ca negocierile pentru investirea unui guvern in urma
recentelor alegeri ar putea dura chiar cateva luni. Presedintia
belgiana a Uniunii Europene a fost “pregatita perfect” in culise de
catre diplomatii si functionarii belgieni in ultimii doi ani, a dat
asigurari ministrul belgian de externe.