Tag: belgia

  • Tânărul care, după ce a ajuns printre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii din Londra, s-a întors acasă şi conduce acum o companie de peste 100 mil. euro. A ajuns CEO în mai puţin de un an – VIDEO

    După ce a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut anul trecut pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), de unde a evoluat, la începutul acestui an, înspre rolul de CEO.

    Grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda şi are afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Anterior rolului curent, Daniel Farmache a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. A absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, dacă simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii, pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei”. Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani. Observă şi că naţiuni cu democraţie îndelungată au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.

    Profilul lui Daniel Farmache a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • A fost cea mai mare bancă a lumii, acum nu ar fi nici cea mai mare din Belgia. Unu din cinci angajaţi ai instituţiei rămâne fără loc de muncă

    Acum 20 de ani, angajaţii din Frankfurt sărbătoareau achiziţia companiei americane Bankers Trust Corporation, mişcare prin care Deutsche Bank devenea cea mai mare instituţie financiară a lumii. Astăzi, scriu cei de la Bloomberg, Deutsche Bank nu ar mai fi nici cea mai mare bancă din Belgia.
     
    Astfel. Deutsche Bank intenţionează să reducă 18.000 de posturi, într-un plan de restructurare de 7,4 miliarde de euro.
     
    Cândva cea mai mare instituţie financiară europeană, Deutsche Bank nu a reuşit să ţină pasul cu rivalii; prin urmare, conducerea a decis că cea mai bună soluţie e întoarcerea la scopul pentru care instituţia a fost, iniţial, creată: servirea companiilor din Germania.
     
    Banca va renunţa la o serie de activităţi şi va încerca să îşi redreseze divizia de investiţii. Instituţia financiară se aşteaptă la o pierdere netă de 2,8 miliarde de euro în al doilea trimestru, ca urmare a costurilor de restructurare.
     
    Afacerile din zona Asia-Pacific, care au adus anul trecut 12% din veniturile de 25,3 miliarde euro, vor fi printre cele mai afectate. Aici, managementul Deutsche Bank vrea să mai păstreze doar câteva servicii, mare parte a angajaţilor pregătindu-se deja să părăsească locul de muncă, potrivit unor surse ale Bloomberg.
     
    Banca va crea o nouă unitate de administrare a activelor nedorite, care au o valoare de 74 miliarde de euro.
     
    CEO-ul Christian Sewing a anunţat deja o restructurare masivă în mai, când a promis acţionarilor reduceri dure, după ce Deutsche nu a reuşit să încheie o fuziune cu rivalul Commerzbank.
     
    Restructurarea semnalează faptul că Deutsche a acceptat ideea că nu poate ţine pasul cu unele din băncile de pe Wall Street, cum ar fi JP Morgan Chase & Co şi Goldman Sachs.
     
    Săptămâna trecută, şeful diviziei de investiţii, Garth Ritchie, a fost de acord să demisioneze.
     
    Rapoarte media recente au sugerat că Deutsche Bank ar putea reduce până la 20.000 de locuri de muncă – mai mult de unul din cinci din cei 91.500 de angajaţi ai săi.
     
    Banca a precizat că îşi va reduce numărul de angajaţi la 74.000, până în 2022.
     
    Consiliul de administraţie al băncii s-a întâlnit recent pentru a discuta asupra modificărilor propuse, unul dintre cele mai mari planuri de restructurare ale unei bănci de investiţii din 2011, când HSBC a anunţat că va disponibiliza 30.000 de angajaţi.
  • Cum au reuşit doi tineri să îi convingă pe români să cumpere sute de perechi de ochelari care costă peste 3.000 de lei

    Acesta este pariul făcut de gigantul japonez Hoya împreună cu compania Materialise din Belgia, care testează piaţa de optică din întreaga lume, inclusiv în România, cu un brand de ochelari ale căror rame sunt printate 3D în funcţie de fizionomia pacientului, care permite ca lentilele să fie personalizate şi optimizate în funcţie de recomandările medicilor oftalmologi.

    „Yuniku reprezintă un salt tehnologic în industria optică, deoarece transformă modul în care se prescriu lentilele. În mod tradiţional, rama selectată şi poziţia sa de purtare erau un dat. Designul lentilei nu putea fi optimizat şi personalizat din cauza limitelor impuse de aceste elemente, cu efecte potenţial adverse asupra vederii, fiind vorba de o abordare centrată pe ramă. Yuniku, dimpotrivă, foloseşte o abordare centrată pe vedere”, spune Simona Ivan, director de marketing în cadrul Hoya Lens România – reprezentanţa locală a gigantului japonez Hoya Vision Care, lider mondial de peste 60 de ani pe piaţa lentilelor pentru ochelari.

    Personalizarea diferitelor obiecte şi servicii este acum o tendinţă la nivel global, care a dat naştere unei serii de businessuri de nişă care nu se mai axează pe volume, ci pe furnizarea unor produse şi servicii create în funcţie de preferinţele, nevoile şi trăsăturile unice ale clienţilor. Astfel, dacă iniţial se puteau personaliza doar produse de fashion şi cosmetice precum pantofi, haine şi parfumuri, acum tehnologia permite inclusiv personalizarea unor produse care corectează diferite afecţiuni ale consumatorilor.
    Materialise şi Hoya Vision Care au dezvoltat conceptul Yuniku în 2016, pornind de la ideea că fiecare pacient este unic atât în ceea ce priveşte nevoile sale de ordin vizual, cât şi funcţional sau stilistic. Ca atare, cele două companii au lansat atunci prima gamă de ochelari din lume proiectaţi 3D care îmbunătăţesc calitatea vederii pacienţilor şi care până în prezent s-au vândut în peste 5.000 de exemplare în 15 ţări din Europa, inclusiv în România. Pe piaţa locală s-au vândut în circa 2 ani peste 500 de perechi de ochelari sub brandul Yuniku, preţul pornind de la 3.000 de lei.


    Cum se desfăşoară însă procesul de personalizare a ochelarilor Yuniku? „Întregul proces este digital şi este condus de specialist (optician) în interacţiunea cu clientul. Scanarea corectă a clientului cu tehnologie 3D, în magazin, îi permite specialistului să observe felul cum diferiţi parametri pot fi ajustaţi pentru a crea ochelarii potriviţi. Tehnologia Yuniku ia în considerare trăsăturile faciale şi cerinţele vizuale ale clientului şi calculează poziţia de purtare ideală, pentru o performanţă vizuală optimă”, a explicat Simona Ivan.
    Concret, în toate magazinele de optică care comercializează brandul Yuniku există un aparat prin intermediul căruia se scanează trăsăturile faciale ale pacientului în vederea configurării optime a ochelarilor de vedere. Astfel, odată scanată faţa şi introduse datele şi dioptriile pacientului, softul calculează poziţia de purtare ideală pentru o performanţă vizuală optimă. Apoi clientul îşi poate alege ramele dorite din simularea de pe calculator sau probându-le în magazinul de optică. Odată ales şi modelul de ramă, comanda este trimisă online către fabricile Hoya şi atelierul Materialise, iar ochelarii sunt trimişi în circa două săptămâni.
    „Ramele sunt printate cu ajutorul tehnologiei 3D, pornind de la parametrii individuali ai pacientului. Astfel, ochelarii sunt realizaţi în întregime personalizat, pentru fiecare pacient în parte, rama potrivindu-se perfect fizionomiei şi nevoilor medicale ale fiecăruia, fără să mai alunece de pe nas, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu ochelarii obişnuiţi”, a punctat directorul de marketing al Hoya Lens România. Reprezentanţa locală a companiei japoneze a fost deschisă în urmă cu şase ani, iar anul trecut a avut afaceri de 29,4 milioane lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2017. Hoya Lens România a demarat procedurile de introducere a brandului Yuniku pe piaţa locală din 2016, însă vânzările au început din 2017, ochelarii croiţi 3D regăsindu-se în prezent în 16 magazine de optică din România. Primul lanţ de magazine de optică în care au fost comercializaţi ochelarii de vedere Yuniku a fost Optica Vedere din Bucureşti, un business cu o vechime de 20 de ani pe piaţa locală de profil.


    „Conceptul nostru de optică a fost încă de la început acela de a pune la dispoziţia publicului inovaţia. Yuniku utilizează tehnologia avansată atât la nivel de lentilă, cât şi de rame. Acest produs aduce un beneficiu esenţial celor cu dioptrii mari, purtătorilor de lentile progresive, celor care au asimetrii ale ochilor sau urechilor, dar şi purtătorilor cu deviaţii de sept sau alte deformări nazale. Ne-am asumat din start faptul că vor exista bariere ale informaţiei, bariere de preţ şi poate o reticenţă la nou a unora, motiv pentru care ne-am implicat masiv în a comunica existenţa şi în România a unei asemenea soluţii revoluţionare, avantajele produsului şi beneficiile aduse celor care au nevoie de soluţii pe care nu le aveau 100% înainte de apariţia Yuniku”, a explicat Robert Manta, manager magazin în cadrul Optica Vedere.

    În ceea ce priveşte preţul, el spune: „De fapt, în acesta din urmă stă realitatea a ceea ce trebuie să cumpărăm când vine vorba de sănătatea noastră sau a celor dragi nouă. Materialele de calitate, precum şi tehnologiile cele mai avansate în realizarea lentilelor şi a ramelor au costuri pe măsură, raportate la ceea ce «ştiu ele să facă», la performanţele acestora.
    Prin urmare credem că piaţa are încă multă nevoie de informare şi educare înainte de a lua decizia corectă de achiziţie, de a discerne între adevăr şi mesajele false privitoare la reduceri masive, beneficii substanţiale ale anumitor tipuri de produse şi nu numai”.
    În aceste condiţii, pentru ca pacienţii din România să înţeleagă şi să asimileze soluţia inovatoare oferită de Yuniku va fi nevoie de circa doi ani, potrivit estimărilor specialiştilor Optica Vedere. Această perioadă depinde însă totodată şi de eforturile celorlalţi din branşă de a comunica această nouă tehnologie către public. „Feedbackul clienţilor este extraordinar şi credem că atunci când există probleme medicale reale, nevoia pentru soluţii performante va determina oamenii să fie mai deschişi pentru a-şi creşte calitatea vieţii”, a precizat Robert Manta.

    Optica Vedere s-a implicat în promovarea brandului Yuniku prin publicarea de articole informative, organizarea de evenimente, oferirea de scanări gratuite plus popularizarea experienţelor purtătorilor de ochelari Yuniku. „Numărul clienţilor Yuniku creşte în fiecare lună. Ne-am implicat activ în promovarea acestui produs întrucât credem cu tărie în el.”
    Lanţul de magazine Optica Vedere a fost lansat luna trecută în premieră pe plan local. Circa 70% din businessul Optica Vedere sunt generate de vânzările ochelarilor de vedere, în timp ce 25% provin din comercializarea ochelarilor de soare, iar restul din vânzarea lentilelor de contact.


    „Anul 2018 a fost un an bun din punctul de vedere al creşterii, însă credem în reinvestiţii pentru a atinge performanţa adevărată, atât în spaţii pentru a oferi confort clienţilor, cât şi în aparatură de ultimă generaţie pentru consultaţii. În aceeaşi măsură, echipa noastră trebuie să se ridice la cele mai înalte aşteptări, de aceea, aceştia trec periodic prin traininguri care asigură profesionalismul zilnic. Ne ocupăm de investiţii inclusiv în comunicare pentru public, în acea educare despre care vorbeaţi cu privire la afecţiunile oftalmologice, soluţii şi produse pentru ca viitorii noştri clienţi să ia o decizie corectă şi informată atunci când investesc în sănătatea ochilor lor.” Pentru anul acesta, lanţul de magazine Optica Vedere mizează pe o creştere de 15% a businessului, o ţintă realizabilă în context politic şi economic. „Reinvestiţia, de altfel, este cheia unei dezvoltări reale şi a unei permanenţe în timp, iar factorul uman este esenţial.”

  • Intervenţie în forţă la Bruxelles: Poliţia a dispersat cu gaze lacrimogene un protest al Vestelor Galbene

    La demonstraţia neautorizată au participat sute de persoane. Forţele de ordine au înconjurat grupul de manifestanţi în încercarea de a îndepărta protestatarii din piaţa aflată în faţa gării.

    Postul Deutsche Welle relatează că mai mulţi protestatari au fost reţinuţi.

  • Locurile unde poţi petrece o vacanţă de vis în care ajung foarte puţini oameni – VIDEO

    1. Haver, Croaţia – oferă minuni ale naturii şi o moştenire culturală unică;


     

    2. Burano, Italia – dacă nu aţi ajuns niciodaată la Veneţia, acest loc colorat poate fi alternativa;


     

    3. Kravice, Bosnia şi Herzegovina -există multe lucruri de făcut în această parte a globului, vizitarea unei serii de cascade în miniatură este doar una dintre opţiuni;


     

     

    4. Dinant, Belgia – este locul naşterii lui Adolphe Sax, inventatorul saxofonului; este totodată un loc excepţional pentru drumeţii;

     


    5. Insula Skye, Scoţia – este un loc uimitor, ce pare a fi desprins dint-un roman de fantezie;


     

     

    Vedeti continuarea in pagina urmatoare >>>>>>>
     
     
     
  • Care este numărul de români plecaţi la lucru în străinătate? – VIDEO

    În anul 2013: 161.755 de români
    În anul 2014: 172.871 de români
    În anul 2015: 194.718 de români
    În anul 2016: 207.578 de români
    În anul 2017: 219.327 de români

    Ţările în care aceştia au plecat:
    Canada – 1.136,
    SUA – 2.000,
    Olanda – 3.000,
    Austria – 10.700,
    Belgia – 10.300,
    Marea Britanie – 51.000,
    Italia – 44.000,
    Spania – 29.600,
    Germania – 29.000,
    Franţa – 6.000,
    DAnemarca – 4.000,
    Suedia – 2.000,
    norvegia – 1.000,
    Israel – 428,
    Alte ţări – 25.480.

  • Patru eurodeputaţi, reţinuţi după ce au pătruns într-o bază militară din Belgia pentru a protesta faţă de prezenţa armelor atomice SUA în Europa

    Trei eurodeputaţi ecologişti – Molly Scott Cato, Michèle Rivasi şi Tilly Metz – au afişat pe o pistă a Bazei militare Kleine Brogel, în estul Belgiei, o banderolă prin care cereau să nu existe arme atomice în Europa. Au fost reţinuţi pe loc.
     
    Un alt europarlamentar, Thomas Waitz, a fost reţinut la o demonstraţie organizată în faţa bazei militare, împreună cu alţi 11 activişti din grupul belgian Acţiune pentru Pace (Agir pour la Paix).
     
    Eurodeputaţii “au simţit nevoia urgentă de a transmite un mesaj puternic în contextul actualelor acţiuni de contestare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) de către SUA şi Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt.
     
  • Este ştirea momentului in Europa. Ţara din UE unde azi nu mai zboară niciun avion

    Potrivit BBC News, este vorba despre o acţiune de protest naţională, pentru care au pledat trei sindicate. Astfel, agenţia de trafic aerian Skeyes a precizat că „nu există nicio certitudine privind asigurare numărul personalului într-o serie de posturi cheie.”

    „Cu şase ore înaintea de începerea protestului naţional, compania nu are suficiente informaţii cu privire la numărul de participanţi la grevă”, pentru că angajaţii Skeyes care fac parte din sindicat nu trebuie să anunţe în avans dacă doresc sau nu să muncească în ziua respectivă.
     
    Agenţia a mai precizat că îşi asumă resposabilitatea de a garanta siguranţa călătorilor, ceea ce nu se poate face „din cauza lipsei de certitudine privind acoperirea unor posturi esenţiale”, care ar fi fost necesare pentru ca zborurile să se desfăşoare în condiţii normale. În acest context, singura opţiune a fost aceea de a nu asigura deloc traficul aerian.
     
    O serie de companii aeriene au anulat sau au reprogramat zborurile, de teamă că vor fi afectate de grevă.
     
    Acţiunea de grevă va avea un efect limitat şi asupra spaţiului belgian aerien, întrucât Skeyes este responsabilă de tot traficul aerian de până la o altitudine de 7.500 de metri. Apoi, zborurile sunt coordonate cu ajutorul organizaţiei europene pentru controlul traficului aerian, Eurocontrol, care a precizat că va transmite „rute recomandate pentru a evita spaţiul aerian belgian”, scrie stirileprotv.ro
  • Cum ar arăta o grevă a corporatiştilor de la Microsoft sau Oracle de la Bucureşti şi de ce s-ar organiza una

    În Ungaria, salariaţii de la fabrica Audi au declanşat o grevă, care a perturbat o parte din lanţul Volkswagen: angajaţii cer salarii ca ale celor din vest.
    Ungurii sunt mai prost plătiţi decât cei din Cehia, care au salarii mai mari cu 25%, din Slovacia – cu 28% mai mult, din Polonia – cu 39% mai mult, sau din Belgia, de 3,6 de ori mai mult, scrie Bloomberg.
    Văzându-i pe colegii lor unguri în stradă, şi cehii au ameninţat cu greva dacă nu li se cresc salariile.
    La noi, parcă acum doi ani de zile salariaţii de la Dacia au vrut să facă o grevă tot pe tema majorărilor salariale, dar nu au făcut comparaţie cu salariile colegilor lor de la Paris, ci doar discutau cu conducerea fabricii procentul de creştere.
    Extinzând puţin subiectul, m-am întrebat cum ar arăta o grevă corporatistă la Bucureşti, la Microsoft, la Oracle, la IBM, la HP, la Ubisoft etc.

    Pentru ce ar protesta angajaţii?
    Pentru majorări salariale? Salariile din IT, din România, depăşesc pe medie 1.500 de euro, iar cei din marile companii sigur au peste 2.000 de euro pe lună.
    Ar vrea să aibă aceleaşi salarii ca şi cei de la Seattle, San Francisco, New York?
    Ar protesta pentru condiţiile de muncă? În IT, companiile nu mai ştiu ce să le ofere angajaţilor ca să vină să lucreze pentru ele sau ca să rămână. Cafeaua este gratis, iar cafeterii există la fiecare clădire de birouri.
    Pentru mâncarea de la cantină, firmele de catering nu mai ştiu ce să ofere astfel încât clientul, angajaţii lui să fie mulţumiţi.
    Pentru ce să mai protesteze? Pentru facilităţile din birouri, culoarea e verde şi nu albastră, este masă de tenis şi nu este masă de biliard, colegii de la IBM au fotolii care se întind şi unde lumea poate să doarmă, iar noi nu avem etc.?
    Pentru abonamentele la clinicile medicale – îmi place mai mult la Regina Maria decât la MedLife şi invers? Pentru abonamentele la sală sau pentru cele de la dans, de la tango, pentru abonamentele la tenis?

    Pentru bonusuri?
    Pentru birocraţia corporatistă, care a ajuns mult mai puternică decât cea de la stat?
    Pentru rigiditatea unei multinaţionale în ceea ce priveşte ideile revoluţionare? Pentru faptul că locurile de conducere sunt ocupate şi sunt date?
    Corporatiştii din IT nu prea ar avea motive de grevă, aşa cum se înţelegea acest cuvânt în celelalte decenii.
    Pentru cei din IT, care sunt vânaţi de companiile concurente tot timpul, noţiunea de grevă, noţiunea de sindicat aproape că nu există.
    Pentru că salariile lor sunt cu mult peste piaţă, revendicările clasice – creşteri de salarii şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă – nu mai există.
    Pentru că lumea IT-ului a câştigat teren peste tot în lume, şi în România, străzile sunt liniştite, iar avioanele low-cost sunt pline de city-breakuri sau de vacanţe. Doar dacă nu ar merge metroul, la Pipera sau Barbu Văcărescu, ar putea să iasă în stradă.
    Din acest punct de vedere, cei aflaţi la putere pot să răsufle uşuraţi.
    Managementul companiilor are suficiente resurse pentru a ţine liniştea în companii şi a oferi angajaţilor tot ce le trebuie, pentru a-şi atinge ţintele de vânzări, de creare de produse, de asigurare a serviciilor către clienţii.
    Strada a fost înlocuită de reţelele sociale.
    Strada a fost înlocuită cu Facebook, platformă care conectează lumea şi unde fiecare poate să spună ce are pe suflet.
    Nu toată lumea înţelege cum este cu profitul, cum este cu pierderile raportate de multinaţionale, dar toată lumea a prins această idee – că multinaţionalele, investitorii străini nu fac profit deliberat pentru a nu plăti impozite, reducând astfel şansa românilor de a trăi mai bine!
    A prins foarte bine expresia că multinaţionalele îi storc pe români, duc profitul peste graniţă, lăsând în România numai găuri şi pierderi.
    Bineînţeles că aceste lucruri, spuse mai ales de la înălţimea unor funcţii, au prins la salariaţii din alte sectoare, de la stat şi din sectorul privat autohton, dar încep să se vadă şi nişte muguri între angajaţii de la multinaţionale.
    Cine ştie, poate vor protesta că firma unde lucrează face prea puţin profit!

  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.