“Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
raspundere”, a declarat Angela Merkel,
la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
“Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.
Merkel a
pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”
Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
urmatoarelor zile.
Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
Grecia a facut-o un analist de la
Societe Generale, care noteaza ca insistenta Berlinului ca
elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
analistul.
Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
a-si rezolva problemele.
“Retrogradarea ratingului de credit al Greciei la statutul
de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
internationala”, a declarat
Poul Nyrup Rasmussen, presedintele Partidului Socialistilor
Europeni.
Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
miliarde de euro.
Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
suveran al Spaniei. Este a treia tara in doua zile care sufera
retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
larga categorie de investitori.
Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.
In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
are dreptul.
In privinta celei de-a doua,
Nouriel Roubini, economistul american devenit celebru ca unul
care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
drahma ca moneda nationala.
Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.
