BusinessMagazin

Tag: banci

  • CEC Bank elimina comisionul de restructurare la creditele pentru populatie

    CEC Bank practica doua metode de restructurare a creditului:
    modificarea scadentei/sumei de plata a ratelor de credit fara a se
    depasi durata initiala de acordare a creditului si modificarea
    scadentei/sumei de plata a ratelor de credit in sold cu depasirea
    duratei initiale de acordare a creditului. Pentru aplicarea
    solutiilor de restructurare, clientii trebuie sa faca dovada
    reducerii veniturilor fata de momentul contractarii
    creditelor.

    La prima metoda, avantajele sunt ca se poate acorda o perioada de
    gratie de pana la 12 luni, in care clientul poate plati numai
    dobanzile, si ca sumele restante inregistrate pot fi incluse in
    soldul creditului. La a doua, in plus, se poate modifica incadrarea
    creditului din punct de vedere al duratei de creditare (din termen
    mediu in termen lung, de pilda). Conditia de indeplinit pentru
    clientii care recurg la a doua metoda este insa ca acestia sa nu
    depaseasca, la finele duratei de creditare, varsta maxima prevazuta
    de reglementarile privind creditarea persoanelor fizice. In plus,
    nu se poate depasi durata maxima de creditare corespunzatoare
    produsului pentru care se solicita restructurare.

    De asemenea, CEC Bank precizeaza ca ofera persoanelor fizice care
    aveau credite in derulare la data de 21 iunie 2010, data cand a
    intrat in vigoare OUG 50, posibilitatea de a opta pentru o dobanda
    calculata dupa formula de calcul a dobanzii valabila anterior
    (dobanda de baza a bancii, Prime Rate + marja), in baza
    prevederilor Legii nr. 288/2010 pentru aprobarea OUG 50.

  • 88 de clienti care au pierdut un proces cu BCR, ingroziti ca oricare ar putea fi obligat sa achite cheltuieli de judecata de 100.000 de lei

    “Este foarte greu sa traiesti in fiecare zi cu spaima ca ti s-ar
    putea pune in carca o suma spectaculoasa, 100.000 de lei (circa
    23.800 euro). Asta ne ingrozeste pe toti”, ne-a marturisit Virginia
    Carmen Serban, bugetar, unul dintre cei 88 de clienti BCR care au
    dat in judecata banca, nemultumiti de conditiile de creditare.
    Recent, Tribunalul Bucuresti a decis sa respinga cererea grupului
    de clienti BCR de a le fi suspendata plata dobanzilor – care
    reprezinta cea mai mare parte din valoarea ratei lunare – pana la
    solutia definitiva, obligandu-i pe acestia sa plateasca in solidar
    cheltuieli de judecata de 100.000 de lei. Concret, aceasta inseamna
    ca, daca grupul nu plateste banii, banca poate revendica intreaga
    suma de la oricare dintre cei 88 de clienti. “In cazul platii in
    solidar, daca grupul nu plateste suma, poate fi ales pentru plata
    intregii sume clientul considerat cel mai solvabil. Este problema
    lui daca el va reusi ulterior sa isi recupereze din bani de la
    ceilalti”, a explicat pentru gandul un avocat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Millennium Bank si-a redus anul trecut pierderile cu 38%

    Rezultatul anual continua evolutia inregistrata dupa primele
    noua luni din 2010, cand pierderile bancii s-au redus cu aproape
    32% fata de nivelul de 26,7 milioane de euro din aceeasi perioada a
    lui 2009.

    Volumul total de credite acordate de Millennium Bank a atins 1,3
    miliarde de lei (303 milioane de euro) la sfarsitul lui 2010, in
    crestere cu 26% fata de 2009. Fondurile atrase de banca de la
    clienti au crescut cu 12%, ajungand la 1,2 miliarde de lei (281
    milioane de euro).

    “Cota de piata a bancii a crescut pe cele doua linii de business
    strategice: credite ipotecare si depozite. In 2011 vom depune
    eforturi pentru a ne creste in continuare eficienta, reconfirmand
    angajamentul nostru pe termen lung fata de piata locala”, a
    declarat Jose Toscano, directorul general al Millennium Bank
    Romania.

    La 31 decembrie 2010, activele totale ale bancii au ajuns la 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat anul
    precedent. Venitul operational a crescut cu 9%, la 117 milioane de
    lei (28 de milioane de euro).

    In pofida impactului majorarii TVA din iulie, costurile
    operationale au scazut cu 6%, la 176 de milioane de lei (42 de
    milioane de euro), ca rezultat al masurilor de imbunatatire a
    eficientei. Rata de solvabilitate a bancii este confortabila, de
    19,6%.

    Millennium Bank Romania este parte a celui mai important grup
    financiar privat din Portugalia, Millennium bcp, si are 74 de
    unitati in Romania. La sfarsitul anului 2010, Millennium Bank avea
    peste 45.000 de clienti si 731 de angajati.

  • Bancile au dat 45 de milioane de SMS-uri ca sa recupereze banii imprumutati romanilor

    Ele au expediat 45 de milioane de sms-uri catre clientii lor,
    adica jumatate din toate mesajele trimise de firmele din Romania in
    cadrul unor campanii directe, potrivit datelor comunicate pentru
    gandul de Netopia Sistem. Efortul institutiilor financiare este
    perfect justiticat de numarul mare al romanilor care au restante la
    banci. La finele lunii noiembrie 2010, peste 725.000 de persoane
    fizice figurau la Biroul de Credit cu restante mai mari de 30 de
    zile, cu 4,94% mai multe decat in prima luna a anului trecut. In
    aceste conditii, bancherii fac tot posibilul pentru a-si recupera
    banii imprumutati fara a apela la executarea silita, un proces
    greoi si neprofitabil in conditii de criza. Unele institutiii de
    credit recurg si la metode inedite, cum ar fi apelul telefonic
    catre un client pentru a-l ruga sa bata la usa vecinului
    restantier, ca sa-i aduca aminte sa plateasca rata. Mai departe,
    intra in scena recuperatorii firmelor de colectare de creante.
    Munca lor este standardizata, fiecare pas fiind inscris intr-un
    ghid intern.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Relansarea consumului se zareste printr-o fanta de bancomat

    Cand a venit in Romania, acum trei ani, si a traversat orasul ca
    sa ajunga la Marriott, Kumar Ramachandran s-a mirat ce multe
    sucursale de banci sunt la tot pasul. Acum, dupa ce majoritatea
    bancilor din Romania si-au redus retelele, remarca doar cat de des
    e intrebat in continuare cate agentii are Citibank in Romania, desi
    banca nu s-a concentrat niciodata pe o retea de sucursale fizice:
    acum are 12 cu totul, dintre care cinci in Bucuresti.

    “Nu suntem o banca mass market, nici in Romania, nici in alte
    tari. In India, tara mea, sunt 1,2 miliarde de locuitori, dar numai
    40 de sucursale Citibank, si cu ele ne descurcam foarte bine”,
    spune Ramachandran, cel ce a coordonat in Romania proiectul
    Citibank de extindere a serviciilor pe segmentul persoanelor
    fizice, incepand din 2009, si acum conduce divizia de persoane
    fizice pentru Romania si Cehia. Pornit de la zero, acest segment
    furnizeaza la ora actuala circa 15% din veniturile totale ale
    bancii in Romania.

    Strategia grupului american in Romania, ca si in alte tari unde
    a intrat pe segmentul persoanelor fizice, a fost in schimb sa
    exploateze la maximum posibilitatea clientului de a lua legatura
    oricand cu “relationship managerul” – consultantul bancii, fie prin
    telefon, fie mai nou printr-o aplicatie de chat, urmand ca restul
    operatiunilor sa le faca fie prin internet banking, fie prin
    ATM-uri. Ramachandran afirma ca banca tinteste doua categorii de
    clienti: cei cu venituri mari, carora le e destinat serviciul
    Citigold (conditia este ca acestia sa aiba un sold mediu in conturi
    de cel putin 50.000 de dolari) si profesionistii din companii,
    “oameni ocupati, fara mult timp la dispozitie, dar care in schimb
    stiu sa se foloseasca de tehnologie si se bazeaza pe relatia
    personala cu consultantul”.

    Potrivit unor studii independente evocate de Citibank, in
    Romania exista o piata potentiala de 150.000 de persoane cu
    lichiditati disponibile de peste 50.000 de dolari. Iar cu aceasta
    ajungem la ratiunea evidenta pentru care atat bancherul indian, cat
    si alte banci cu aceeasi tinta se declara optimisti, dar si putin
    afectati de cresterea creditelor neperformante in piata. Kumar
    Ramachandran adauga si un alt motiv pentru care Citibank nu
    vorbeste de credite neperformante: banca n-a dat credite in valuta
    pentru persoane fizice, iar la cele in lei a avut doar dobanda
    fixa.

    In noiembrie, directorul diviziei de retail banking a RBS Bank
    Romania, John Bell, sustinea chiar ca “Romania este in continuare o
    piata a creditului de retail”, in particular pentru clientii cu
    venituri peste medie – circa 10% din populatie. Banca are o
    penetrare de 3% din segmentul clientelei potentiale cu venituri
    peste medie si considera ca peste 3-4 ani penetrarea va ajunge la
    10-15%, “avand in vedere ca de cele mai multe ori acesti clienti nu
    sunt serviti in mod optim de serviciile bancare generaliste”, in
    opinia lui John Bell. Pentru clientii cu veniturile cele mai mari,
    RBS Bank Romania ofera servicii de private banking prin divizia
    Royal Preferred Banking, care anul trecut a depasit pragul de 1.500
    de clienti, in timp ce valoarea activelor aflate in administrare de
    divizie era de 150 de milioane de euro.

    Aceeasi este explicatia pentru care ultima jumatate de an a adus
    o serie de oferte noi pe segment. BCR a lansat Powercard Gold, un
    card cu acces la un credit intre 10.000 si 100.00 de lei si
    beneficii ca asigurare de calatorie in strainatate, acces gratuit
    in salonul business de la Henri Coanda sau asigurare de protectie a
    cumparaturilor. Bank Leumi a lansat Leumi Gold Card, cu limita de
    credit de pana la 100.000 de euro si gratuitate la servicii
    medicale premium in peste 270 de clinici private. Banca
    Transilvania a lansat MasterCard Gold Debit, cu discounturi la
    comerciantii parteneri si acces gratuit in saloanele business de la
    aeroportul Henri Coanda si la cel din Cluj.


    In paralel a avut loc ofensiva cardurilor co-branded, pentru cei
    cu venituri sub plafonul “Gold”, insa dornici sa profite de
    promotiile lansate de banci la cumparaturile facute la comerciantii
    parteneri, ofensiva care a atins un apogeu cu ocazia sezonului de
    sarbatori. Citibank, care are deja in oferta din 2009 serviciul
    Citigold (in cazul lor, beneficiile includ, de pilda, rezervare de
    loja la Ateneu, reduceri la Royal Yachting Club sau acces la
    salonul VIP de la Movieplex din Plaza Mall), a venit cu o oferta
    (Citi Value Card) pentru clientii cu venituri lunare de peste 1.000
    de lei, mai agresiva decat celelalte de pe piata: recompense de
    pana la 5% la cumparaturile zilnice, reduceri aditionale in reteaua
    de comercianti parteneri, acces gratuit la muzee, garantie extinsa
    la produsele electronice.

  • Citibank a deschis la Baneasa Shopping City prima agentie smart banking din Romania

    Agentia dispune de un ATM cu posibilitate de retragere a
    numerarului in lei si euro, primul de acest tip din Romania.

    Ce presupune o agentie smart banking:

    – Serviciu de videoconferinta 24/7 cu display Apple ce permite
    discutia fata in fata cu un consultant CitiPhone

    – Terminal Citibank Online – statie de lucru cu display Apple unde
    clientul poate intra pe site-ul Citibank si poate face tranzactii
    prin Citibank Online

    – Perete electronic de prezentare – un ecran digital interactiv de
    46” cu prezentarea produselor si serviciilor Citibank

    – Perete media – panou LCD de dimensiuni mari (2,1 x 1,25 m) ce
    prezinta o colectie actualizata de stiri, indici bursieri, ratele
    cursului valutar si informatii despre produse

    – Brosuri electronice – brosuri interactive Apple iPad cu
    prezentari ale produselor si ale serviciilor Citibank

    – Retea wireless disponibila pentru toti clientii mallului Baneasa
    Shopping City.

    Agentia este deschisa zilnic, de la 10,00 la 19,00. In afara orelor
    de program, clientii au acces non-stop la solutii bancare
    alternative (videoconferinta cu consultantii, terminal de e-banking
    si ATM) in cadrul agentiei.

    “Pentru Citibank, Romania este una dintre pietele cheie pentru
    dezvoltarea segmentului de retail”, a declarat Andrea Farace, COO
    al Citigroup pentru Europa Centrala si de Est si Estul Mijlociu.
    Inaugurarea agentiei demonstreaza “abilitatea noastra de a aduce in
    timp scurt in Romania inovatii din diferite parti ale lumii”, spune
    Farace, referindu-se la faptul ca agentia de la Bucuresti a fost
    inaugurata dupa deschiderea celor mai recente agentii smart banking
    in New York, Tokyo, Singapore si Hong Kong.

    Citibank, membra a grupului financiar american Citigroup, este
    prezenta in Romania din anul 1996. Banca, axata initial pe produse
    pentru clientii companii, s-a extins din 2008 pe piata serviciilor
    bancare pentru persoane fizice, tintind clientii cu venituri peste
    medie.

    “Conceptul de smart banking se adreseaza clientilor moderni din
    Romania, care pretuiesc timpul si care prefera o experienta bancara
    confortabila”, afirma Tibor Pandi, directorul general al Citibank
    Romania. “Pe masura ce nevoile clientilor evolueaza, operatiunile
    bancare ar trebui sa devina mai inteligente, iar functiile
    conventionale ale agentiilor trebuie sa se schimbe in acelasi
    ritm”, a adaugat Marc Luet, CEO al EMEA Citicorp Consumer
    Group.

  • ING Bank lanseaza primul serviciu online de reincarcare a cartelei telefonice

    Serviciul este disponibil 24 de ore din 24,
    clientii ING Home’Bank putand sa isi reincarce cartela de telefon
    oricand si oriunde exista un calculator conectat la internet.
    Cartela poate fi reincarcata rapid si fara a exista pericolul de a
    pierde noul PIN de reincarcare. Pentru acest serviciu nu se percepe
    comision.

    “Am diversificat functionalitatea ING
    Home’Bank, oferind acest nou serviciu, astfel incat operatiunile
    financiare sa devina mai simple si mai rapide”, declara Stefan
    Radu, director de Product Management.

    Orice utilizator ING Home’Bank poate face
    reincarcarea in trei pasi:

    1. Se logheaza pe www.homebank.ro, acceseaza e-Shop si
    selecteaza optiunea “Reincarcare cartela” de unde alege operatorul
    telecom si valoarea creditului dorit.

    2. Confirma tranzactia, introducand codul de
    raspuns furnizat de Digipass; dupa confirmarea tranzactiei,
    sistemul afiseaza codul PIN de reincarcare (aceasta informatie,
    precum si detalii suplimentare se trimit si pe adresa de mail a
    clientului). Codul este valabil 30 de zile de la data emiterii.

    3. Activeaza creditul.

    Pentru a avea un control mai mare asupra
    cheltuielilor, utilizatorii Home’Bank pot opta si pentru alerta SMS
    – un serviciu suplimentar prin care clientii sunt anuntati ori de
    cate ori s-a efectuat o tranzactie mai mare de 200 lei sau 100
    unitati valutare cu cardul de debit sau prin serviciul de internet
    banking.

  • Cat va fi cursul leului peste sase luni

    Spunea guvernatorul BNR ca prin 2009 cei de la o agentie de
    rating comentau ca le vine greu sa coteze o tara ca Romania, care
    nu remarca nimic din ce se intampla in jurul ei in lume, din moment
    ce in Parlament se majoreaza salarii cu 50% in plin asalt al
    crizei. Optimismul ciudat de atunci al autoritatilor s-a perpetuat
    in alte forme si ulterior, cand au declarat periodic ca iesim din
    criza, ca am iesit deja din criza, ca tot ce-a fost mai greu a
    trecut, dar fara ca economia sa fi izbutit sa depaseasca
    recesiunea. Previziuni asemanatoare au avut si economistii romani
    si straini, inclusiv cei de la FMI, fara a se fi implinit. Toate
    acestea au nutrit un climat de neincredere greu de scuturat: stim
    cu totii cum arata forumurile publicatiilor online cand apar
    articole cu previziuni despre mersul economiei.

    In schimb, au capatat credit tocmai prezicerile catastrofice ori
    teoriile despre iesirea din criza pe seama unui curs de 6 lei, a
    unei inflatii de 20% sau a legarii monedei nationale la dolar.
    Realitatea e insa mult mai putin spectaculoasa. Romania n-a intrat
    in incapacitate de plata “ca Grecia”, leul nu s-a prabusit, ba
    chiar din a doua parte a lui 2009 si-a gasit locul intr-un interval
    de curs neobisnuit de stabil, cu care s-a obisnuit treptat toata
    lumea, inclusiv exportatorii, care spun acum ca i-a ajutat sa iasa
    din recesiune inaintea restului economiei.

    In ce ne priveste, am ajuns la al cincilea an cand, la fiecare
    sase luni, incercam sa obtinem de la analistii bancilor previziuni
    despre cat va fi cursul peste jumatate de an – in cazul de fata,
    cat va fi cursul la 30 iunie. Iar rezultatele seamana foarte bine
    cu cele de vara trecuta formulate pentru 30 decembrie: atunci,
    intre 4,1 si 4,35 leu/euro, acum intre 4,05 si 4,3 euro. In
    ianuarie trecut, cand au facut estimari pentru sfarsitul lui iunie,
    bancile s-au inselat inevitabil din cauza episodului de depreciere
    rapida din vara, ocazionat de tensiunile din jurul taierii
    pensiilor transformate rapid in majorare de TVA la 1 iulie.

    Ulterior insa, astfel de episoade nervoase n-au mai avut loc in
    viata leului. La sfarsitul lui noiembrie, leul a trecut de mai
    multe ori de nivelul de 4,3 din cauza situatiei incordate din zona
    euro (PIIGS) si din Ungaria, dar asta a fost tot. Doua banci dintre
    cele ce au raspuns solicitarii BUSINESS Magazin vara trecuta s-au
    apropiat cu estimarea de cursul real la care s-a incheiat luna
    decembrie – 4,2848 lei/euro (Carpatica – 4,30), respectiv 3,2045
    lei/dolar (Volksbank – 3,23). Or, ne amintim ca au fost perioade,
    in alti ani, cand nicio previziune n-a putut nici sa aproximeze
    cursul, si nu din cauza unei slabe capacitati de predictie din
    partea bancilor, ci pentru ca volatilitatea cursului era pe atunci
    ridicata – un fenomen de care acum am uitat si sa ne mai temem.


    “Regimul de flotare controlata a cursului de schimb si rezervele
    valutare mari ce acopera aproape noua luni de importuri furnizeaza
    BNR instrumentele necesare pentru a contracara volatilitatea”,
    afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Evolutia leului in
    raport cu euro, apreciaza el, va fi determinata anul acesta in
    primul rand de modul concret de aplicare a reformelor publice in
    Romania si mai ales de perceptia investitorilor cu privire la
    acestea. Daca sunt indeplinite tintele convenite cu FMI si UE, se
    incheie un nou acord cu FMI si mediul extern ramane relativ
    favorabil, atunci “vom avea stabilitate a leului in coridorul
    4,1-4,3, iar media cursului de schimb fata de euro in 2011 ar putea
    fi sub 4,2”.

    Economistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
    randul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
    ar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
    de bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
    politici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
    pe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
    Acum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
    implinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
    folosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
    asupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
    credit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
    Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica.

  • Emil Boc: A tine banii la banca in loc sa dam drumul si la consum este “foarte rau pentru economie”

    “Apar atat de multe lucruri care se lanseaza ca zvon si care
    creeaza foarte multe nedumeriri sau induc temeri opiniei publice. A
    fost si unul dintre motivele pentru care si in 2010 – am vazut pe
    analizele date de Ministerul Finantelor – a crescut volumul
    economiilor la banca ale populatiei. Si in 2009, in comparatie cu
    2008, romanii au economisit mai multi bani la banci decat in anul
    anterior. Si una dintre explicatii, dincolo de temerea fata de
    criza economica, este si aceasta intretinere constanta a
    nihilismului, a faptului ca nimic nu este bine, ca totul este rau
    in aceasta tara si, in conditii de criza economica, in loc ca
    oamenii totusi sa dea drumul si la partea de consum, prefera sa
    duca mai multi bani la banca si sa economiseasca, ceea ce este
    foarte rau si ineficient pentru o economie”, a spus Emil Boc la
    TVR.


    Afirmatiile premierului sunt legate de miza cea mare a anului
    2011, care e reluarea cresterii PIB cu concursul unui motor
    puternic – consumul, absent din peisaj intr-un an 2010 unde
    exporturile si-au facut datoria, dar n-au reusit sa miste economia
    din recesiune. Totusi, atata vreme cat exprimarea aleasa de premier
    a dus mai degraba cu gandul la o culpabilizare a consumatorilor
    care, punandu-si banii la banca, fac “ceva foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, Emil Boc a transmis in cele din urma un mesaj
    ce i-a nedumerit pe multi prin brutalitate si mai ales prin
    neadevarul economic: “rau si ineficient pentru economie” ar fi
    fost, dimpotriva, fie ca oamenii sa-si arunce in consum si ultimii
    bani, fie sa-si retraga banii din banci sau sa puna la saltea orice
    ban economisit.

    Faptul ca oamenii isi depun banii la banca inseamna, dimpotriva,
    o dovada de incredere in relansarea economiei si o temelie pentru
    consumul viitor, iar in cazul particular al Romaniei inseamna o
    evolutie de la modelul traditional in care, asa cum avea sa
    reaminteasca guvernatorul BNR tot in aceasta saptamana, gradul
    scazut al economisirii, in mod specific al economisirii pe termen
    lung, a impiedicat constant acumularea de capital autohton si a
    stimulat dependenta de consumul pe credit extern.

    In acelasi interviu pentru TVR, Emil Boc a explicat de ce nu e
    totul “rau, prapastie si dezastru”, asa cum prezinta lucrurile
    televiziunile “nihiliste” care descurajeaza consumul: “Pentru
    salarii, in 2011 se recupereaza 15% din ceea ce s-a pierdut in
    2010. Si nu este vorba in viitor de alte taieri de salarii. Se
    recupereaza 15% si se merge pe aceasta componenta. La pensii, pana
    acum, pensiile nu au fost afectate, ci, dimpotriva, in 2009 s-a
    impus pensia sociala minima si peste 1 milion de oameni primesc 350
    de lei, pensia sociala minima. Acum, in 2011, singura noutate care
    apare este pe contributia de asigurari de sanatate. Este pentru
    pensionarii care au o pensie peste 740 de lei. Acestia platesc,
    pentru a putea avea un sistem sanitar performant, 5,5%. Niciun
    pensionar cu o pensie sub 740 de lei, nici in 2011, nici in 2012,
    nu va plati contributie de asigurari de sanatate”.

  • Seful Erste: Creditele neperformante in Romania se vor reduce abia din a doua jumatate a anului

    Totusi, volumul pierderilor de pe urma creditelor nerecuperate
    variaza de la tara la tara. “In Romania, varful acestora va fi
    atins abia la jumatatea anului. In Cehia, Polonia si Slovacia,
    varful a fost deja depasit. Pe ansamblul grupului, ce a fost mai
    rau a trecut”, a afirmat Treichl, intr-un interviu pentru
    publicatia austriaca Der Standard.

    Treichl a subliniat ca in aceasta perioada este pentru prima data
    cand valoarea CDS-urilor (asigurarile de incapacitate de plata)
    pentru Europa de Est se situeaza sub cea corespunzatoare pentru
    Europa de Vest. “Estul va intrece Vestul, inclusiv pentru ca povara
    creditelor este mai mica”, spune bancherul.

    Andreas Treichl a vorbit despre politica de achizitii a grupului,
    mentionand Polonia, Ungaria si Balcanii de Vest ca posibile zone
    unde ar putea exista banci de cumparat. “Noi suntem banca estului
    Uniunii Europene si dorim sa ne intarim pozitia. Avem in vedere
    cateva tinte de achizitie”, a explicat el, fara a mentiona bancile
    vizate.

    Rezultatele din Romania si Ungaria au afectat bilantul Erste pe
    trimestrul al treilea, in ciuda unei cresteri pe ansamblu a
    profitului la nivel de grup. BCR, detinuta de Erste, a avut in
    primele noua luni ale anului un profit net de 42,9 milioane de
    euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi interval din 2009,
    din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele, a scaderii
    veniturilor din comisioane si a scaderii rezultatului net din
    tranzactionare.

    Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a mentionat recent ca banca a avut
    “o politica conservatoare”, precizand ca imprumuturile negarantate
    au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat niciodata
    amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura creditele cu
    probleme. Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte responsabil de retail
    banking, de la inceputul anului si pana acum au fost restructurate
    circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane fizice.