BusinessMagazin

Tag: finante

  • Cum vor explica asta? DEZASTRU total pentru PSD. Este cea mai mare prăbuşire din ISTORIE

    Potrivit execuţiei bugetare, la nouă luni din 2018, statul a cheltuit pentru investiţii 9,5 miliarde de lei, creştere de 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut . Doar că în acest coş sunt puşi şi banii Armatei pentru achiziţii de tehnică militară – 2,6 miliarde de lei la nouă luni.
     
    Guvernul a promis că 2018 va fi un an al investiţiilor, după doi ani în care cheltuielile so­ciale au fost pe pri­mul loc. Comisia Na­ţio­nală de Prog­noză anticipează că, în 2018, avansul consumului, care a ţinut sus creş­terea economică în ultimii doi ani, va fi de 5,4%, iar cel al investiţiilor de 8%. Datele BNR arată că, deşi în primul trimestru inves­tiţiile au crescut cu 13,5%, în al doilea tri­mes­tru ele au scăzut, marginal, cu 0,2%, an/an.
     
    O socoteală simplă arată că avansul inves­tiţiilor publice – scăzând cheltuielile Armatei – înseamnă un plus de 7%, nu de 50%, cât indică Finanţele. Asta în condiţiile în care investiţiile au fost tăiate crunt în ultimii ani. „Cheltuielile Armatei cu investiţiile trebuie puse în acelaşi coş, pentru că vorbim de raportări statistice. Sunt simple raportări statistice. Peste tot este aşa în UE.
     
    Dar nu trebuie să ne furăm căciula. Puştile nu înlocuiesc autostrăzile. Puterea politică se laudă, aşa este mereu. Rolul opoziţiei ar fi acela de a arăta cum stau lucrurile”, spune economistul Aurelian Dochia. Raportat la PIB, problema este şi mai complicată. PIB-ul estimat de CNP şi de guvern, pentru 2018, este de 945 de miliarde de lei. O cheltuială cu investiţiile, la nouă luni, de 6,9 miliarde de lei (excluzând cheltuielile Armatei) înseamnă 0,6% din PIB, cea mai mică din anii de după aderarea României la Uniunea Europeană.
     

  • Ce spune ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici: ANAF a înregistrat în 2018 cel mai mare volum de colectări din istoria instituţiei

    Teodorovici a spus, în plenul Camerei Deputaţilor, că moţiunea simplă simplă intitulată „Tripleta Dăncilă-Vâlcov-Teodorovici sugrumă administraţia publică locală din România” conţine numai „acuzaţii false” şi demonstrează „diletantism” din partea semnatarilor.
     
    „Sper că, dacă mi se tot propune să dau lecţii şi meditaţii, în final PNL va învăţa cum se interpretează corect datele statistice oficiale. Consider că moţiunea este chiar o oportunitate pentru cetăţenii români să vadă ignoranţa opoziţiei şi lipsa cunoştinţelor în domeniul economic. Vă propun o analiză după metoda brevetată, <pas cu pas>”, a spus ministrul Finanţelor.
     
    Potrivit acestuia, economia României creşte sustenabil.
     
    „În primele 7 luni, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13.9% în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a a anului precedent şi cu 9,4% în termeni reali. În iulie şi august, creşterea veniturilor bugetare a fost de peste două mai mare decât creşterea economică, ceea ce confirmă faptul că avem o economie care creşte sustenabil”, a declarat Teodorovici.
    Ministrul Finanţelor a adăugat că ANAF a avut în 2018 cele mai bune performanţe de la înfiinţarea instituţiei.
     
    „Deficitul de încasări al ANAF este o minciună, adevărul este în primele 7 luni ale anului 2018, ANAF a înregistrat cele mai mare volum de venituri bugetare colectate la buget în aceeaşi perioadă a unui an fiscal din istoria instituţiei. S-a realizat o depăşire cu peste un miliard de euro a programului stabilit pe anul 2018”, a declarat Teodorovici.
     

  • Investitorii pot începe să depună cererile de finanţare pentru schema de ajutor de stat

    „Bugetul de 614 milioane de lei reprezintă prima alocare bugetară din anul 2018 din bugetul schemei de ajutor de stat neutilizat până în anul 2018 în valoare de 1,8 miliarde lei”, a precizat MFP într-un comunicat de presă din 29 august. Această sumă este cu 3,8% mai mică decât cea anunţată iniţial ca buget anual alocat programului, respectiv de 638 milioane de lei (aproximativ 145 de milioane de euro).

    Valoarea minimă a investiţiei pe care o pot solicita investitorii este de 13,5 milioane lei (aproximativ 3 milioane de euro). Operatorul economic poate demara proiectul de investiţii după depunerea cererii de acord pentru finanţare. Cererile de acord pentru finanţare se depun în sesiune continuă, până la data epuizării bugetului anual. Companiile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înfiinţate sau cel în activitate, atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari.

    Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, se transmit la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, din Bd. Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, menţionându-se pe plic: „Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014”. Aceste cereri se analizează şi se soluţionează în ordinea înregistrării şi în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate prin legile bugetare anuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MUTAREA de forţă cu care Orange vrea să îngenuncheze competiţia. Ce trebuie să ştie utilizatorii

    “Adunarea Generala Extraordinară a Acţionarilor Orange Money aprobă prin prezenta majorarea capitalului social al societăţii prin emisiunea unui număr de 2.330.000 de actiuni, având o valoare nominală de 10 RON fiecare şi o valoare nominală totală de 23.300.000 RON, în schimbul aportului în numerar vărsat integral de către acţionarul Orange România”, conform documentelor consultate de ZF, respectiv o decizie luată de AGA companiei în data de 18 iulie, şi care a fost publicată ieri în Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Plafon de 600 milioane lei pentru programul de credite Investeşte în Tine

    „Pentru perioada 2018-2020, estimăm o rată de executare a garanţiilorde până în 3%, care s-a calculat prin raportare la utilizarea plafonului de garantare de 600 de milioane de lei (…) Având în vedere caracteristicile programului (categoriile de beneficiari, perioada de creditare, destinaţia creditelor), pentru toata durata de creditare estimam o rata a creditelor neperformante de cca 17%”, arată iniţiatorii proiectului de norme, în Nota de Fundamentare a viitorului normativ.

    De asemenea, costul total al creditelor acordate în cadrul Programului, care este suportat de bugetul de stat, se compune din:
    – dobândă, care este compusă din rata de referinţă ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării;
    – comision de analiză, perceput de către finanţator, de maximum 0,1% aplicat la valoarea finanţării;
    – comisioane de gestiune, datorate fondurilor de garantare, care se negociază anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile locale pot contracta împrumuturi din privatizări, în 2018, în limita a 800 mil. lei

    Banii accesaţi vor putea fi folosiţi pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

    Autorităţile pot depune solicitările până la 29 noiembrie 2018, la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, de la care documentaţia va fi transmisă Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Până la 1 septembrie, firmele mari şi mijlocii trebuie să aibă case de marcat cu jurnal electronic

    „Pentru reducerea evaziunii fiscale şi asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru toţi contribuabilii, Ministerul Finanţelor va implementa la nivel naţional noul sistem de case de marcat”, precizează instituţia.

    În 24 mai 2018 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2018 potrivit căreia operatorii economici sunt obligaţi să se doteze cu aparate de marcat cu jurnal electronic după cum urmează:
    – până la 1 septembrie 2018 (în loc de 1 iunie 2018), în cazul contribuabililor mari sau mijlocii;
    – până la 1 noiembrie 2018 (în loc de 1 august 2018) în cazul contribuabililor mici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Lira turcească se prăbuşeşte la noi niveluri record pe fondul relaţiilor tensionate cu Statele Unite şi al presiunilor inflaţioniste. Toate privirile sunt îndreptate spre Erdogan şi spre ginerele său, ministru al finanţelor

    Dolarul s-a apreciat cu 13,5% astăzi, scufundând lira la un nivel minim record de 6,3005. Acest lucru a extins cel mai mare declin săptămânal înregistrat de lira turcească de la criza din 2008 până în prezent.

     
    Atenţia este îndreptată acum spre primul discurs public, de la începutul acestei situaţii, susţinut de preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi înspre conferinţa de presă organizată de ginerele său, Ministrul Finanţelor şi al Trezoreriei, Berat Albayrak.
     
    La începutul zilei Erdogan le-a cerut turcilor să nu se panicheze, potrivit agenţiei de presă deţinută de stat, Anadolu Agency.
     
    „Nu uitaţi asta: Dacă ei au dolarii, noi îi avem pe oamenii noştri, drepturile noastre şi Allah-ul nostru”, a spus Erdogan, potrivit Anadolu Agency.