BusinessMagazin

Tag: cinema

  • Filmele romanesti ale toamnei

  • Recorduri de vara la cinema

    In 2010 se implinesc 35 de ani de la lansarea fimului “Falci”,
    productia lui Steven Spielberg care a schimbat modul cum se fac
    afacerile in industria cinematografica. In vara lui 1975, pentru
    prima data in istorie, un numar record de oameni renuntau la o zi
    de plaja ca sa poata vedea un film la cinematograf. Era pentru
    prima data cand o superproductie hollywoodiana se lansa vara si
    dupa o campanie de promovare agresiva si distributie
    internationala, “Falci” atingea recordul de incasari, cu 100 de
    milioane de dolari la box office numai in Statele Unite.


    De atunci, industria cinematografica a uitat de prejudecata ca
    lunile iunie, iulie si august sunt cele mai slabe pentru business
    si a reusit sa determine publicul sa uite de plaja si de terase
    pentru cateva ore. Daca la inceput lansarile au fost mai timide si
    bugetele mai mici, in ultimii cinci ani 42% din incasarile la box
    office au fost obtinute in timpul verii, care pentru industria
    cinematografica incepe in luna mai.
    Dincolo de succesul “Falci”, cercetarile de marketing au avut un
    rol decisiv. Atunci cand studiourile au observat ca varsta medie a
    publicului de cinema este tot mai scazuta (in Statele Unite, de
    exemplu, exista mai multi adolescenti ca oricand, iar timpul liber
    de vacanta abia asteapta sa fie umplut cu ceva), programarea
    lansarilor s-a schimbat.


    In aceasta vara, studiourile incearca sa depaseasca recordul de
    incasari de 10 miliarde de dolari de anul trecut. Armele, unele
    vechi, altele mai noi, merg direct la tinta si urmeaza in mare
    reteta “Falci”. Filmul, ecranizare a bestsellerului lui Peter
    Benchley, era exact ceea ce trebuia pentru ca publicul sa aleaga
    salile de cinema in defavoarea statului la soare, mai ales ca
    imaginea rechinului care vana turistii era cat se poate de
    impresionanta. Publicul a trait drama alaturi de personajele jucate
    de Roy Schneider, Richard Dreyfuss si Robert Shaw.


    Producatorul David Brown recunostea atunci ca lansarea a fost
    special programata in sezonul de vara, cand oamenii isi petrec
    timpul la plaja si in apa, si printr-o strategie bine pusa la punct
    au reusit sa atraga de trei ori mai multa presa la interviurile de
    lansare. La vizionarea de la Long Beach, mogulii Universal, Lew
    Wasserman si Sidney Sheinberg, au lansat o campanie publicitara
    fara precedent la acel moment – au investit 700.000 de dolari in
    spoturi care sa ajunga in 211 milioane de camine. Produsele
    asociate erau in acelasi spirit – inghetata Jaws (“falci”) cu arome
    speciale inspirate de film – Jawberry, Sharkalate (“shark” –
    rechin) – iar dupa 11 saptamani pe marele ecran, “Falci” devenea
    cel mai profitabil film din istoria industriei.

    Si, ca si Spielberg, care a repetat succesul cu multa actiune si
    personaje fioroase ce atrag publicul, precum nazistii din seria
    Indiana Jones sau dinozaurii din seria Jurassic Park, productiile
    de anul acesta mizeaza pe actiune si personaje
    puternice.

  • Revista presei economice din Romania

    Bancile vor sa-i sune pe bugetari pentru a-i convinge sa-si restructureze creditele in asa fel incat
    sa faca fata perioadei cand vor avea salariile taiate cu 25%,
    sustine Gandul, in conditiile in care creditele acordate
    bugetarilor inseamna circa 20% din total. Compania norvegiana din
    sectorul energetic Statkraft a transferat in Albania si Turcia
    proiecte de investitii de pana la 1,3 miliarde euro, evitand
    Romania din cauza “mediului neprielnic”.

    Firmele care fac achizitii sau livrari de bunuri si servicii in
    statele membre vor fi obligate, de la 1 iulie, sa se inscrie
    in Registrul operatorilor intracomunitari, in caz contrar vor
    suporta amenzi, informeaza Evenimentul Zilei. Estimarile
    aceluiasi ziar sustin ca o treime dintre salariati isi primesc
    banii in plic, fara ca angajatorul sa achite vreo taxa la stat, iar
    fenomenul a inflorit mai ales acum, in perioada de criza.

    Executivul isi rezerva posibilitatea de a modifica anual punctul de pensie in functie
    de situatia financiara, drept premisa pentru reducerea deficitului
    bugetar consolidat sub 3% din PIB, potrivit unui act trimis
    Parlamentului de ministrul finantelor si reprodus de
    Adevarul. Inspectorii fiscali sunt in curs de a aplica
    sechestru asigurator pe bunurile Realitatea Media, in acest moment
    facandu-se evaluarea acestora, au declarat cotidianului surse
    oficiale din ANAF.

    Debitarea conturilor in urma unei simple confirmari telefonice a
    devenit obicei cel putin la o banca mare, dar desi procedura este
    legala, ea implica unele riscuri pe care operatorii omit
    sa le enumere, scrie Romania Libera. CN Administratia
    Canalelor Navigabile deruleaza, incepand de anul trecut, patru
    proiecte pe termen mediu privind informatizarea sistemelor de
    securitate si modernizare a navigatiei pe cele doua cai,
    Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia, in valoare de 11 mil.
    euro.

    In an de criza lumea merge la film: unu din patru romani a mers anul trecut la
    cinema, o piata cu incasari de peste 20 mil. euro din bilete,
    remarca Ziarul Financiar. La mai putin de doi ani de la
    rebrandingul lor in “Carrefour Express”, Carrefour inchide
    supermarketurile din Hunedoara si Baia Mare ale fostei retele
    Artima, cumparata in 2007 de francezi cu 55 de milioane de euro,
    conform aceluiasi ziar.

  • The Light va deschide un cinematograf in Shopping City Sibiu

    “Acum, prin intermediul unui operator de cinema cu experienta,
    adaugam o componenta vitala unui shopping mall bine structurat,
    crescand si perioada de timp petrecuta de vizitatori aici prin
    diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber”, a declarat
    Michael Gingrich, regional asset manager la Argo Real Estate.

    Deschiderea cinematografului va avea loc in primavara lui 2011
    si face parte dintr-un proiect de modificare a zonei de acces in
    Promenada Mall, ale carui lucrari sunt planificate sa inceapa in
    aceasta primavara si sa fie finalizate spre sfarsitul anului.

    Sibiu Shopping City este un parc de retail cu o suprafata
    inchiriabila de aproximativ 80,000 mp. Deschis publicului in
    noiembrie 2006, extins in 2007 si apoi cu a treia faza in 2008,
    centrul comercial are drept ancore retaileri internationali cum ar
    fi Real Hypermarket (detinut de Metro AG), Carrefour, Baumaxx DIY,
    Media Galaxy, Mobexpert dar si chiriasi precum New Yorker, Takko,
    Hervis, Deichmann, Orsay, Humanic, Adidas, Reno, Kenvelo.

    Shopping City Sibiu apartine Argo Real Estate Oportunities Fund
    si este administrat de DTZ Echinox.

    The Light este o companie originara din Marea Britanie care
    opereaza in Romania cinematografele digitale The Light Cinemas.

  • Romanii mananca 550 kg popcorn intr-un weekend la un singur cinematograf

    Zilele popcornului sunt numarate in salile de cinema. Cat de
    curand, in rafturi, alaturi de floricele, chipsuri si bomboane se
    vor afla gustari sanatoase precum salata de fructe, legumele si
    iaurtul. Traditia floricelelor se rupe, dar odata cu ea cinefilii
    devin mai supli si sanatosi si asta pentru ca unul dintre cei mai
    influenti oameni ai lumii, presedintele Sony, are o solutie pentru
    combaterea obezitatii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum va arata cel mai tare cinema din Romania

    IMAX, cel mai mare ecran din lume a fost instalat astazi si la
    Bucuresti, in cadrul AFI Palace Cotroceni, si va fi deschis
    publicului incepand cu 20 noiembrie 2009.

    Ecranul, care este de 20 ori mai mare decat un ecran standard de
    cinema, are o inaltime de 26 de metri si o latime de 37 de metri.
    In plus, are o forma usor curbata pentru a cuprinde vederea
    periferica a tuturor celor care vizioneaza un film si este
    confectionat din latex, pe 70% din suprafata sa avand perforatii
    speciale, care permit trecerea sunetului si previn miscarea
    datorata curentilor de aer. La suprafata, ecranul este acoperit cu
    o vopsea argintie speciala prin care este reflectata lumina in
    sala.


    Sala care gazduieste ecranul are 398 de locuri, investitia
    totala in scaune fiind de aproximativ 60.000 de euro, potrivit
    Corinei Gonteanu, Director de Marketing din cadrul Cinema City
    Romania. Proiectorul IMAX, care cantareste aproximativ o tona a
    costat peste doua milioane de euro, a mai adaugat aceasta.

    “Majoritatea filmelor care vor fi difuzate pe uriasul ecran vor
    fi documentare, cu scop educativ”, a spus Gonteanu, precizand ca
    filmele difuzate in cadrul IMAX se adreseaza in special grupurilor
    scolare.

    In prezent in Europa exista in jur de 70 de Sali IMAX.

  • Ce-au cautat la San Diego

    Festivalul de film de la Berlin se lauda la sfarsitul editiei din februarie ca a vandut nu mai putin de 400.000 de bilete in 11 zile, un succes fara precedent. Conventia Comic-Con din San Diego a vandut 126.000 de abonamente pentru evenimentul cu acelasi nume in doar patru zile.

    Astfel de evenimente, unde se prezinta in premiera mondiala fragmente din cele mai asteptate blockbustere ale anului, au o importanta covarsitoare in exact ce stie Hollywoodul sa faca cel mai bine: marketing. “Congrese” (de acum o sa folosim termenul de “conventie”) anuale ale fanilor de comics-uri, SF si fantasy se tin in toata lumea, fiecare cu specializarea lui si cu un public fidel ce se bate anual pentru numarul limitat de abonamente netransmisibile.

    Daca la prima conventie a organizatorului San Diego Comic-Con nu au venit decat 300 de persoane, iar evenimentul a avut loc in salonul unui hotel obscur, cu totul alta este situatia in ultimii ani. In 1991, SDCC, asa cum o cunosc abonatii fideli, s-a mutat in pe atunci recent inauguratul Convention Center, unde ocupa un singur etaj. In prezent ocupa intregul edificiu, iar o mare parte din conferinte si evenimentele adiacente s-au mutat in alte hoteluri sau in corturile gigantice amenajate in preajma.

    Succesul organizatorilor SDCC este cat se poate de graitor in ceea ce priveste importanta acestui tip de eveniment la Hollywood. De fapt, conventiile au devenit echivalentul mult mai popular (in toate sensurile termenului) al celebrelor festivaluri de film, unde se prezinta tot ce este mai nou si interesant la capitolul cinema de arta. Conventiile americane ii lasa pe Kim Ki-duk sau pe fratii Dardenne sa-si vada de treaba, dar sunt in stare sa-ti spuna tot ce vrei sa stii despre filme precum “Iron Man 2”, “Avatar”, “New Moon” si multe altele, in conferinte, in timpul unui weekend prelungit de la finele lunii iulie. Nume mari precum James Cameron, Peter Jackson, Tim Burton, Johnny Depp, Robert Zemeckis sau John Lasseter isi fac intotdeauna loc in agendele cu siguranta incarcate pentru a da raportul in fata batalioanelor de fani, cu atat mai greu de impresionat cu cat stacheta lor este mult mai ridicata decat in cazul consumatorilor obisnuiti.

    O vorba umbla pe la Hollywood: “o impresie buna lasata la San Diego face cat o intreaga campanie de promovare”. Nimic mai adevarat, iar marile studiouri fac tot posibilul sa fie sigure ca fanii pleaca multumiti de la evenimente si ca se grabesc sa-si umple paginile din retelele de socializare online sau conturile pe Twitter cu o multitudine de comentarii laudative. De fapt, avalansa de vedete, zecile de minute proiectate in premiera, standurile cu obiecte promotionale exclusive (exclusiv de scumpe) si conferintele pe mai toate subiectele posibile si imposibile (legate de film, fireste) nu sunt decat un imens teaser pentru blockbusterele ce vor vedea in curand lumina ecranului.

    Privita ca un imens spatiu de reclama, conventia beneficiaza de prezentari exclusive din partea marilor studiouri, care pun la cale adevarate spectacole multimedia intesate de surprize pentru a-si multumi, uimi si soca fanii, obtinand exact acea faima atat de necesara intro lume unde succesul unui film este proportional cu numarul de oameni la curent cu aparitia lui pe ecrane inainte ca premiera sa aiba loc.

  • Fericiti cei ce traiesc clipa

    Robotelul indragostit nu a fost o provocare suficienta pentru animatorii de la Pixar. In noul lor hit, prima animatie care a deschis vreodata prestigiosul festival de film de la Cannes, protagonist este un batranel. Daca subiectul, rezumat in doar cateva cuvinte, poate parea neinteresant, scenaristii au reusit insa o adevarata performanta: “Up”/”Deasupra tuturor” este probabil cel mai plin de speranta, amuzant si subtil film pe care o sa-l vedem anul acesta la cinema.
     
    Carl Fredricksen (Edward Asner sau, in varianta dublata, Johnny Raducanu) are 70 si ceva de ani si-si petrece zilele identice in singuratate, ascuns in casa lui inconjurata de un imens santier de constructii. Dupa moartea sotiei sale, mult-iubita lui Ellie, Carl nu face altceva decat sa priveasca la transformarea linistitului sau cartier intr-un complex de zgarie-nori si sa se impotriveasca incercarilor lui Russell, un pusti “explorator al salbaticiei”, sa-l ajute la diverse treburi, pentru a-si completa pieptarul plin de insigne de merit si cu aceea de vajnic ajutor al varstnicilor. Dar totul se schimba cand Carl ia o surprinzatoare decizie: cu ajutorul a mii de baloane colorate isi propulseaza cascioara spre inaltul cerului pentru a se indrepta, deasupra tuturor, spre salbatica jungla venezueleana, acolo unde-l asteapta cea mai frumoasa cascada din lume. Binein­teles, Carl are parte si de o surpriza, caci micul Russell se afla pe prispa casei lui in momentul decolarii.
     
    Primul film Pixar cu personaje principale umane de ceva vreme incoace, “Up” este o adevarata incantare datorita relatiei cu totul si cu totul atipice dintre Carl si Russell. Problemele unuia ii sunt total necunoscute ceiluilalt, iar scenaristul si co-regizorul Bob Peterson transforma saltul lor peste generatii (vreo trei) intr-un amuzant si intelept “carpe diem” la orice varsta.
     
    Daca “Wall-E” avea un consistent mesaj ecologic, noua animatie are un consistent mesaj terapeutic. Obligatoriu de revazut periodic si mai ales atunci cand grijile, sughiturile financiare sau atat de prezenta lene ne fac sa amanam indefinit o calatorie, vizitarea unui prieten vechi, indeplinirea unui vis. Mai mult decat un “mai bine mai tarziu decat niciodata”, “Up” este o sfasietoare (si, repet, amuzanta) invitatie la “acum”. Deloc contemplativ, caci Russell si Carl vor da peste o multime de pericole in periplul lor spre Paradise Falls, “Up” imbina excelent umorul, aventura si emotia, aruncand in joc si momente antologice, precum o teribila paruiala (cu paraieli de oase si anchilozari subite) intre Carl si un personaj negativ la fel de varstnic si atipic.Pentru copii si strabunici deopotriva, “Up” este un adevarat omagiu pentru varsta a treia, cea atat de desconsiderata de Hollywood. Dupa sobolanul bucatar, robotelul inimos si super-eroii interzisi de lege, Pixar arata inca o data ca poate merge complet impotriva curentului, privind si facandu-ne intotdeauna sa privim numai in sus. Aproape fara niciun dubiu, noul lor film se va dovedi “deasupra tuturor” la Oscar 2010.
     
    Dar cu cine s-ar putea bate “Up” pentru titlul de cea mai buna animatie a anului 2009? Concurenta nu e numeroasa, dar “The Princess and the Frog” si “Epoca de gheata: Aparitia dinozarilor” au toate sansele sa-i sufle in ceafa campionului Pixar. Cel putin la nivel de incasari. 
     
    Colegii de la Disney au hotarat revenirea la animatia traditionala, asa-zisa animatie “desenata cu mana”, pentru mult-asteptatul “The Princess and the Frog”, care continua si o alta bine-cunoscuta traditie Disney: muzicalul animat. Noul proiect poate fi usor inclus in seria unor filme precum celebrele “Mica sirena” sau “Frumoasa si bestia”, iar subiectul nu este nici el departe: vrajile si o aparent imposibila iubire ocupa un loc de cinste in povestea lui Maddy, o menajera de culoare din New Orleans, convinsa de un print transformat in broscoi de un preot voodoo sa-i dea sarutul salvator. Nu va asteptati la un deznodamant clasic: sarutul aduce cu el o transformare, dar nu cea asteptata, caci Maddy se trezeste si ea transformata in broasca, asa incat cei doi vor fi nevoiti sa bata pitorestile si in acelasi timp periculoasele imprejurimi ale orasului New Orleans pentru a gasi unica fiinta de pe fata Pamantului in stare sa-i salveze, o preoteasa voodoo. Muzica este compusa de Randy Newman, de saptesprezece ori nominalizat la Oscar, iar vocea lui Maddy ii apartine lui Anika Noni Rose, cunoscuta pentru rolul ei din “Dreamgirls”.
     
    Cat despre “Epoca de gheata: Aparitia dinozaurilor”, aceasta continua aventurile cu lenesul Sid, mamutul Manny, tigrul Diego si veveritoiul ghinionist Scrat, obsedat de ghinde supradimensionate. Filmul va reprezenta si o premiera in cinematografele din Romania: este prima animatie proiectata in format 3D si subtitrata, spre deosebire de filme precum “Bolt”, “Up” sau “Monstri contra extraterestri”, ale caror variante 3D au fost dublate. Cu unul dintre cele mai amuzante trailere vazute anul acesta, calatoria trioului vesel in adancurile Terrei, unde descopera o lume populata cu dinozauri, se anunta un adevarat hit in ceea ce priveste incasarile. A doua parte a seriei, “Epoca de gheata: Dezghetul”, a depasit 650 de milioane de dolari incasari in toata lumea. 
     
    “UP” / ”DEASUPRA TUTUROR”
    R: PETE DOCTER, BOB PETERSEN.
    CU: EDWARD ASNER/JOHNNY R+DUCANU, CHRISTOPHER PLUMMER/VICTOR REBENGIUC, JORDAN NAGAI, BOB PETERSEN, DELROY LINDO, JEROME RANFT, JOHN RATZENBERGER, ELIE DOCTER, JEREMY LEARY.
    DIN 12 IUNIE.

  • Ecranizati, ecranizati

    Aparitiile editoriale au fost intotdeauna la mare cinste la Hollywood si, data fiind tot mai acuta lipsa de inspiratie a scenaristilor si obsesia producatorilor pentru investitii “sigure”, ecranizarile cartilor celebre sunt la ordinea zilei in Cetatea viselor. Zeci si sute de milioane de dolari se platesc anual pentru achizitionarea drepturilor de autor, uneori inainte chiar ca textele propriu-zise sa fie scrise, iar miza tuturor acestor achizitii este ca un prestigios studio de productie sa puna mana pe “viitorul Harry Potter”, “viitorul Stapan al inelelor” sau “viitoarea Bridget Jones”.
     
    Peter Jackson, Ang Lee, Peter Weir, Ridley Scott, Martin Scorsese sau Tim Burton regizeaza acum sau se pregatesc sa lanseze ecranizarile unor romane de succes. Fara a ne lansa intr-o polemica privind afirmatia conform careia o imagine face cat o mie de cuvinte (surprinzator, aceasta nu se verifica si in cazul ecranizarilor, care se ridica rareori deasupra calitatii sursei scrise), sa trecem in revista cateva dintre cei mai interesanti posibili castigatori ai Oscarului pentru scenariu adaptat.
     
    Deocamdata nu a auzit nimeni de “Taking Woodstock”, cel mai recent proiect al lui Ang Lee. Filmul se va lansa in Romania in cursul lunii octombrie si este inspirat de autobiografia “Taking Woodstock: A True Story of a Riot, a Concert and a Life” (“Cucerirea Woodstock-ului: povestea adevarata a unei razmerite, a unui concert si-a unei vieti”), scrisa de Elliot Tiber. Fiul unor proprietari de motel din statul New York, Tiber a facilitat organizarea festivalului Woodstock pe campul detinut de parintii sai, ceea ce i-a dat viata complet peste cap. Adevarata menajerie de personaje ciudate, filmul se bucura de interpretarile unor Imelda Staunton, Paul Dano, Emile Hirsh sau Liev Schrieber, ultimul intr-un rol de travestit (pe numele lui/ei Vilma) imediat dupa ce l-a interpretat pe felinul Sabretooth intr-o alta ecranizare, de aceasta data dupa benzi desenate, “X-Men Origins: Wolverine”.
     
    Tot pe o autobiografie se bazeaza si revenirea la film a multi-nominalizatului regizor de origine australiana Peter Weir. “The Way Back”, pentru care Weir a zburat din Bulgaria in India si inapoi, a fost achizitionat imediat de MediaPro Distribution, unul dintre motive fiind tocmai acela ca pe genericul filmului apar si actorii romani Dragos Bucur si Alexandru Potocean. Blockbuster de aventuri, cu Colin Farrell in rolul unui prizonier evadat din gulagul siberian, care merge pe jos din Siberia pana in India, insotit de un pestrit grup de alti evadati, “The Way Back” se inspira din autobiografia polonezului Slavomir Rawicz, aparuta in 1956 si tradusa in 25 de limbi. Cu premiera programata in cursul lui 2010, filmul are toate sansele sa-i impresioneze pe membrii Academiei Americane de Film la Oscarurile din 2011. Filmul 3D “Coraline” se lanseaza la 1 mai, iar sursa acestei animatii atipice este nuvela fantasy/horror a britanicului Neil Gaiman. In iunie se lanseaza in Romania amuzantul “Chéri” al lui Stephen Frears, inspirat din romanele lui Colette si cu o sclipitoare Michelle Pfeiffer in rolul Leei, o curtezana trecuta de prima tinerete care se indragosteste de rasfatatul “chéri” (Rupert Friend), fiul unei colege intru multumirea domnilor instariti. Sanse sa impresioneze are si drama “My Sister’s Keeper”, ce se lanseaza in august, ecranizarea unui controversat roman de Jodi Picoult, despre Anna (Abigail Breslin), o fata de zece ani care isi da in judecata parintii dupa ce afla ca a fost conceputa ca o “ferma de organe” pentru sora ei mai mare, bolnava de leucemie. Daca acum este cunoscut doar pentru fotografiile cu Cameron Diaz rasa in cap, “My Sister’s Keeper” are toate sansele sa provoace o dezbatere despre implicatiile morale ale subiectului.
     
    Bruce Willis joaca si el in filmul de actiune “Surrogates”, ecranizarea unui roman grafic cu subiect cel putin interesant: in 2054, fiintele umane traiesc in solitudine, folosind “surogate” identice cu ei insisi, un fel de clone controlate de la distanta, pentru a interactiona. Cand mai multe surogate sunt ucise, personajul lui Bruce Willis incepe o investigatie care il obliga sa iasa in exterior si sa nu mai traiasca prin intermediari. Leonardo DiCaprio (“Shutter Island”), Johnny Depp (“The Rum Diary”) si Tom Hanks (“Angels & Demons”) sunt doar cativa dintre actorii de categorie A implicati in prezent in ecranizarea unor succese literare de casa sau de critica. Dar pe langa subiectele europene si americane, la mare cinste se afla acum exoticul.  
     
    Fascinanta Indie
     
    Daca “Viata lui Pi”, romanul canadianului Yann Martel, va fi ecranizat de Ang Lee, mai multe carti inspirate de istoria si civilizatia Indiei si-au facut drum spre inima producatorilor de la Hollywood.
     
    Poate cea mai importanta achizitie recenta a acestora este “Vara indiana: povestea secreta a sfarsitului unui imperiu”, scrisa de britanica Alex von Tunzelmann. Intr-un stil ce aminteste de biografiile romantate, desi autoarea foloseste nenumarate surse istorice, “Vara indiana” patrunde in spatele controversatului transfer de putere britanico-indian din 1947, construind o interesanta increngatura de relatii cu viceregele Indiei, sarmantul, dar uneori superficialul Dickie Mountbatten, sotia lui, energica Edwina, viitorul premier al Indiei separate de Pakistan, Jawaharlal Nehru, si parintele indienilor, Mahatma Gandhi. Stilul plin de viata al lui von Tunzelmann ne introduce fara menajamente in complicatele jocuri de putere, dar si in relatiile personale din spatele acestora. Cea mai importanta este, fara indoiala, povestea de dragoste dintre Edwina Mountbatten si Nehru, care ar fi putut avea consecinte dezastruoase asupra relatiilor dintre India si nou-nascutul Pakistan. Conform Times, rolurile li s-au oferit unor nume mari: Hugh Grant ar trebui sa-l interpreteze pe Dickie, in timp ce Cate Blanchett ar putea fi Edwina Mountbatten.
     
    “Shantaram”, romanul fostului condamnat la inchisoare Gregory David Roberts despre palpitantele aventuri indiene ale acestuia, a atras atentia unor nume la fel de mari, de la Russell Crowe la Peter Weir si Johnny Depp. Sansa de a regiza filmul i-a revenit Mirei Neir, castigatoare a unui Leu de Aur la Venetia in 2001 pentru “Monsoon Wedding”. Ea a declarat la inceputul anului ca mega-coproductia are toate sansele sa apara in cursul lui 2011. In fine, “The White Tiger”, romanul de debut al lui Aravind Adiga, a castigat – ca si “Viata lui Pi” – premiul Boo­ker 2008 si are toate sansele sa-si vada cat de curand amibitiosul protagonist, intre­prinzatorul Balram Halwai, pe marele ecran.

  • De trei ori cinema

     

    “Calatorie spre centrul Pamantului” s-a lansat in toata tara la inceputul lui septembrie 2008 si a inregistrat un succes fenomenal. Aceasta revizitare a lumii lui Jules Verne nu excela la niciun capitol, dar dispunea de un mare avantaj: era primul film 3D difuzat pe scara larga in Romania. In cursul anului trecut, calatoria spre maruntaiele Terrei a lui Brendan Fraser a produs incasari de nu mai putin de 2,65 milioane de lei (conform Cinemagia.ro), filmul aflandu-se in continuare in programul cinematografelor la nu mai putin de sase luni de la lansare.
     
    Dar acesta este doar inceputul: numarul de filme 3D ce vor rula in 2009 este mult mai mare decat cel din 2008. Tehnologia privilegiaza in special animatiile, asa ca filme precum “Bolt” vor fi urmate de “Monstri contra extraterestri” (10 aprilie), “Up” (12 iunie) sau “Ice Age: Dawn of the Dinosaurs” (3 iulie). Tratamentul tridimensional aplicat filmelor are un asemenea potential in ochii producatorilor, incat o parte din animatiile lansate in trecut vor fi adaptate si relansate: este cazul celebrei serii “Toy Story”, a carei a treia parte va fi precedata in cinematografe de primele doua parti machiate tridimensional. Primul film va aparea in octombrie 2009, al doilea in aprilie 2010.
     
    Nu doar animatiile se pregatesc sa incaseze bani datorita noilor tehnologii. Daca in “Calatorie spre centrul Pamantului” spectaculoasele “evadari” din ecran ale unui yo-yo sau ale unui peste piranha impresionau atat de mult publicul, incat acesta platea biletul si pentru o a doua vizionare, posibilitatile 3D sunt mult mai mari. Iar primul care vrea sa profite de ele este James Cameron, regizorul celui mai profitabil film lansat vreodata, “Titanic”. Acesta va lansa la 18 decembrie “Avatar”, un proiect in parte sabotat de propria-i tehnologie revolutionara: lansarea a trebuit amanata cu aproximativ sase luni si pentru realizarea efectelor speciale ultramoderne, dar mai ales pentru ca numarul cinematografelor compatibile 3D sa creasca.
     
    Regizorul a declarat pentru Time Magazine ca nu se va mai intoarce la tehnologia 2D, iar Cameron este urmat in aceasta promisiune a sa de capii marilor studiouri de productie. Jeffrey Katzenberg (K-ul din DreamWorks SKG) a declarat in repetate randuri ca din 2012 sau 2013 2D-ul va fi istorie, de unde si investitiile enorme ale cinematografelor pentru adaptarea la tridimensional. “Aceasta este o adevarata revolutie”, a devenit un fel de mantra a lui Katzenberg, care considera noua tehnologie a treia mare bariera sparta intre public si film, dupa aparitia peliculelor cu sonor si a celor in culori. Aceeasi parere o are si Steven Spielberg, care va realiza mult-asteptata trilogie “Tintin” tot in acest format si care este convins ca “Avatar” va fi cel mai mare film 3D al tuturor timpurilor.
     
    Conform Time Magazine, James Cameron nu-si dezminte porecla de cel mai mare cheltuitor de la Hollywood. Daca “Titanicul” a fost cat pe ce sa iasa din productie din cauza depasirii termenelor limita, dar si a bugetului, acelasi lucru se intampla si cu “Avatar”, despre care se vehiculeaza deja ca ar putea fi cel mai scump film al tuturor timpurilor. De fapt redactorul Time Magazine a publicat initial o cifra ce depaseste 300 de milioane de dolari, dar a redus-o cu 100 de milioane la insistentele producatorului Fox.
     
    Mai mult de o mie de specialisti au lucrat la aceasta aventura extraterestra a lui Cameron, despre un veteran de razboi care, 200 de ani in viitor, ajunge pe planeta Pandora. Jake (Sam Worthington, de vazut si in urmatorul Terminator) a ramas paralizat, dar descopera ca se poate misca in continuare sub forma unui avatar, o fiinta albastra, inalta de sase metri. Impreuna cu ceilalti oameni ajunsi pe Pandora, Jake va trebui sa lupte impotriva populatiei bastinase si va ajunge sa se indragosteasca de o localnica, Neytiri (Zoe Saldana), “Avatar” dand semne ca ar putea imbina genurile romantic si de actiune cu aceeasi eficienta ca si “Titanicul”. In film mai apar actori precum vechea cunostinta a lui Cameron din “Aliens”, Sigourney Weaver, dar si mai tinerii Michelle Rodriguez sau Giovanni Ribisi.
     
    Toti actorii si-au jucat rolurile in fata ecranului verde si au folosit una dintre cele doua tehnologii revolutionare inventate de echipa lui James Cameron: captura “e-motion”, realizata de minuscule camere de luat vederi ce inconjoara capetele actorilor pentru a le surprinde mai bine expresiile fetei. Acestea, impreuna cu raportarea personajelor la vegetatia luxurianta de pe Pandora, creata de firma lui Peter Jackson, Weta Digital, vor da impresia unui fotorealism neegalat pana in prezent.
     
    Acum singura intrebare care se poate pune este: va intrece “Avatar” “Titanicul” la incasari? Nimeni nu indrazneste sa raspunda si va trebui sa asteptam 2010 pentru a afla. 
     
    3D in Romania
     
    In acest moment, Capitala si Clujul sunt orasele cele mai deschise catre noua tehnologie. Chiar si asa, cinematografele in care se pot viziona filme 3D sunt doar doua: Movieplex si The Light in Bucuresti, CinemaCity si Odeon Cineplex in Cluj. Operatorul de cinematografe Cinema City Romania detine alte doua cinematografe cu posibilitati 3D in Bacau si Iasi, in planurile de expansiune ale companiei cu originea in Israel numarandu-se si deschiderea primei sali IMAX din tara. Aceasta ar trebui sa fie functionala din toamna in cel mai mare mall din Bucuresti, Cotroceni Park, in care CinemaCity va opera si alte 20 de sali dotate cu aparatura 3D. Distribuitorul de echipamente 3D ViReal a deschis in Craiova o sala specializata, cu 40 de locuri, compania planuind sa lanseze in aprilie o a doua sala la Sibiu. Si alte cinematografe traditionale vor investi in actualizarea salilor, unul dintre ele fiind Hollywood Multiplex din Mall Vitan.