Tag: ccr

  • Hotărârea CC privind referendumul a fost publicată în MO. Traian Băsescu se poate întoarce la Cotroceni

    UPDATE 21:15 – Decizia CC a fost publicată în MO

    Hotărârea 6 din 21 august a Curţii Constituţionale privind organizarea referendumului şi rezultatele acestuia a fost publicată după aproximativ trei ore de la citirea actului în Parlament.

    UPDATE 18:35 – Decizia CC a fost trimisă la MO

    Zgonea a precizat că nu este de datoria sa transmiterea hotărârii Curţii Constituţionale în cazul referendumului din 29 iulie, ci a preşedintelui CC, care a transmis deja documentul la Monitorul Oficial. “A fost trimisă la Monitorul Oficial, a ajuns la Secretarul General al Guvernului”, a anunţat Zgonea.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Şedinţa Parlamentului pentru citirea deciziei CC, amânată până la ora 16.00. PSD şi PNL BOICOTEAZĂ şedinţa de plen

    PNL a anunţat oficial decizia ca parlamentarii liberali să nu participe la şedinţa plenului reunit al Senatului şi al Camerei Deputaţilor în care urmează să fie citită hotărârea CC privind referendumul din 29 iulie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Plenul reunit al Parlamentului pentru citirea deciziei CC privind referendumul, luni, la ora 15.00

    El a precizat că s-a decis ca şedinţa să aibă loc luni, la ora 15.00, pentru ca parlamentarii să aibă timp să vină în Bucureşti, pentru ca cvorumul de lucru să fie îndeplinit. Preşedintele Camerei a declarat că luni va avea loc în plen doar o citire a deciziei CC, iar Parlamentul va lua act.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Argumentul celor 7,4 milioane de voturi

    În tabăra lui Traian Băsescu însă, optimismul a fost întreţinut de Parchet, prin promptitudinea cu care au fost confiscate listele electorale şi datele evidenţei populaţiei de la BEC, AEP, CCR, MAI şi MJ, dar şi prin amploarea fără precedent a anchetării reclamaţiilor de fraudă la referendum – 181 de procurori au deschis în timp record 500 de dosare de fraudă, din care o parte cercetate de DNA.

    O primă înfrângere a USL, în acest context, a fost acţiunea de confiscare a listelor, ancheta aferentă a Parchetului la nivelul MAI şi publicarea stenogramelor aferente i-au determinat pe Ioan Rus şi Victor-Paul Dobre să se recuze de la Interne, respectiv Administraţie, motivând că altfel ar fi avut dinainte “o stradă cu sens unic, cel spre Parchet”.

    O a doua înfrângere: ancheta din teritoriu, începută sub auspiciile afirmaţiei diplomatului american Philip Gordon că există “acuzaţii credibile de vot ilegal masiv” şi la capătul căreia n-ar fi exclus să se atingă estimarea din 26 iulie enunţată de Traian Băsescu, că USL va frauda referendumul fix cu 10%, respectiv cu 2 milioane de voturi. Chiar dacă n-ar demola realitatea că a existat un vot legal masiv pentru demiterea lui Traian Băsescu, o reducere a numărului de voturi valabile pentru demitere de la 7,4 milioane undeva spre 6 sau chiar spre 5 milioane (ca să nu mai vorbim de estimarea lui Sebastian Lăzăroiu că de fapt cei 7,4 milioane ar fi doar nişte “morţi cu acte, infractori care au votat multiplu, preşedinţi de secţii de votare care au aruncat teancuri de buletine în urne şi vreo 3-4 milioane de simpatizanţi USL”) ar putea servi atât tezei – lipsite însă de valoare juridică – că nu se face ca preşedintele să fie demis cu mai puţine voturi decât a fost ales în 2009, cât şi efortului taberei Băsescu de a submina autoritatea morală a USL, sau mai exact a aripii dure din PNL-PC, ferm convinsă că merită chiar să încalce legea ca să îndeplinească voinţa celor 7.403.836 alegători care au susţinut demiterea lui Băsescu.

    Şi o a treia înfrângere: faptul că ancheta Parchetului în satele din Oltenia şi Moldova a fost făcută cu exces de zel, pe sub nasul ministrului interimar al justiţiei – premierul Victor Ponta, l-a pus pe Ponta în conflict direct cu preşedintele Crin Antonescu, care i-a cerut să ia măsuri (a se citi decapitarea conducerii Parchetului) în loc să se plângă că Traian Băsescu “terorizează cetăţenii României” prin intermediul procurorilor.

  • Răsturnare de situaţie: CC revine cu o adresă către Guvern şi solicită listele electorale permanente

    “Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum a întors din drum ministerul lui Ioan Rus invalidarea referendumului

    USL a atacat pe mai multe fronturi contradictorii între ele: au contestat cvorumul de prezenţă la vot, ba pe motiv că ar fi neconstituţional (deşi tocmai fusese declarat ca atare de CCR şi susţinut de cele două legi ale USL în virtutea cărora a fost organizat referendumul), ba pe motiv că ar fi fost introdus după declanşarea suspendării (deşi referendumul a fost organizat deja după legile USL care includ şi prevederea cvorumului). În plus, au contestat atât boicotul declarat de PDL ca să nu se poată realiza cvorumul (deşi boicotul era perfect legal), cât şi numărul de alegători din listele electorale, considerat prea mare pentru a permite realizarea cvorumului (argumentul adus fiind datele INS, din care însă nu se poate deduce niciodată corpul electoral).

    În tabăra preşedintelui suspendat, boicotul a fost iniţial justificat prin suspiciuni de “pre-fraudare” cu 10% a referendumului de către USL şi prin teoria că nu trebuie ca alegătorii să participe la o lovitură de stat, însă după 29 iunie a apărut perspectiva ca referendumul să fie invalidat din lipsă de cvorum, astfel încât acuzaţiile de fraudă s-au stins de la sine, lăsând astfel în ofsaid boicotul ca simplă tactică electorală. Abia târziu, când CCR a decis amânarea pentru 12 septembrie a verdictului privind rezultatul referendumului, PDL şi-a adus aminte că iniţial vorbise de fraudă şi a început atacul pe acest front.

    Celor de la USL le-a răspuns Curtea Constituţională, admiţându-le numai contestaţia referitoare la listele electorale centralizate de la primării, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că acestea “nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual”, iar MAI a susţinut că nu poate garanta corectitudinea listelor pe care el însuşi le actualizase public şi după care s-a desfăşurat referendumul (mai exact, faţă de alegerile locale din iunie, când pe liste erau 18.315.880 de alegători, actualizarea MAI din în 10 iulie număra 18.308.612, cea din 24 iulie 18.292.514, iar pe lista finală de la BEC rămăseseră 18.292.464 de alegători).

    Celor de la PDL, în schimb, le-a răspuns Parchetul de pe lângă ICCJ, care a preluat prompt de la BEC procesele verbale privind listele electorale de la referendum, pentru a examina cele câteva zeci de sesizări de fraudă electorală primite.

  • Judecătorii Curţii Constituţionale se întrunesc în 31 august pentru a analiza actele pe care le-au solicitat Guvernului

    În urmă cu o zi, Curtea Constituţională a anunţat oficial că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date “contradictorii” privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul. Judecătorii constituţionali au stabilit, vineri, că, dacă tot s-a dat termen în 31 august pentru ca Guvernul să răspundă solicitării lor, tot atunci să se întrunească pentru a analiza documentele ce le vor parveni, au explicat sursele citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cursul a urcat peste 4,63 lei/euro după anunţul Curţii Constituţionale

    Cotaţiile au început treptat să urce după acest anunţ, iar în jurul orei 17:00, schimburile se realizau la 4,6290 – 4,6330 lei/euro. “Volume transferate nu au crescut vizibil după decizia Curţii Constituţionale, însă în următoarele zile presiunea de depreciere va rămâne în piaţă”, a spus dealerul unei bănci. Potrivit dealerilor, anunţul CC a coincis şi cu conferinţa de presă a Băncii Centrale Europeane (BCE), unde preşedintele, Mario Draghi, nu a reuşit să calmeze temerile investitorilor, care aşteptau noi măsuri de combatere a crizei datoriilor suverane. Valutele din regiune au început să piardă teren după declaraţiile lui Draghi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CC a cerut Guvernului, până în 31 august, listele actualizate în baza cărora a organizat referendumul

    “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012”, precizează Curtea în comunicatul de presă de la finalul dezbaterilor de joi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Curtea Constituţională a reluat şedinţa pe tema rezultatului referendumului

    “Plenul Curţii Constituţionale, în temeiul art. 77 din legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a solicitat informaţii necesare soluţionării contestaţiilor de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Institutul Naţional de Statistică. Până la momentul închiderii şedinţei, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a răspuns solicitării Curţii”, informa CC. De asemenea, CC menţiona că joi vor fi reluate, începând cu ora 09.00, “dezbaterile referitoare la contestaţii şi confirmarea rezultatelor referendumului”.

    Mai multe pe mediafax.ro