BusinessMagazin

Tag: ccr

  • După Taxa Oxigen, APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului să atace şi Legea mediului la CCR

    APADOR-CH arată, în solicitarea către Avocatul Poporului, de atacare a Taxei Oxigen în contencios administrativ, că e nelegală şi discriminează între cetăţeni şi instituţii. După ce a făcut această solicitare, reprezentanţii APADOR-CH spun că mulţi cetăţeni fie i-au acuzat că ţin cu poluatorii, fie le-au mulţumit.

    „Unii dintre comentatori ne-au atras atenţia că există o lege – Legea mediului nr 137/1995 – care i-ar permite de fapt primăriei să ia astfel de decizii de limitare a circulaţiei unor autovehicule în anumite zone ale oraşelor. Întrucât demersul APADOR-CH are strict un caracter juridic ce vizează legalitatea actului emis de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în legătură cu aşa numita Taxă oxigen, am transmis din nou Avocatului Poporului o completare la precedenta solicitare, pentru a lămuri de ce nici măcar Legea mediului nu îi permite primăriei să ia decizii de felul celor cuprinse în Taxa oxigen”, spun cei de la APADOR-CH.

    Concret, Legea 137/1995 privind protecţia mediului conţine o delegare de competenţă dată de Parlament autorităţilor locale cu privire la restrângerea dreptului de proprietate asupra autovehiculelor, în sensul că „pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: f) să reglementeze, inclusiv prin interzicerea, temporară sau permanentă, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor cu predominanţa spaţiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului”.

    APADOR-CH arată că prevederea legislativă ridică două aspecte ce au fost semnalate Avocatului Poporului şi anume:

    „1. Este neconstituţională delegarea către autorităţile locale a unor prerogative despre care articolul 53 din Constituţie prevede expres că aparţin doar Parlamentului – în cazul acesta este vorba de restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, printre care se află şi dreptul de proprietate, ce nu poate fi făcută decât de către Parlament, în mod direct. În loc de asta, Parlamentul ar putea reglementa unitar, la nivel naţional, dreptul/interdicţia de a achiziţiona anumite categorii de autovehicule în funcţie de încadrarea într-o anumită normă de poluare de tip Euro 1,2 etc. Aceste reglementări ar trebui să fie aceleaşi (egale) şi pentru persoanele fizice (simplii cetăţeni), şi pentru autorităţi. Tot legea ar trebui să prevadă ce se întâmpla cu autovehiculele cumpărate legal, în perioada în care nu a existat o interdicţie de achiziţionare legată de Euro 1, 2 etc, ţinând cont şi de exigenţele constituţionale care nu permit ca dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite legal să fie lipsit de conţinut.

    2. Chiar şi aşa, neconstituţională, prevederea din Legea mediului face referire doar la „anumite zone” ale localităţilor şi nu la localităţile întregi, deci autorităţile nu pot interzice complet accesul anumitor autovehicule pe teritoriul localităţii, aşa cum s-a întâmplat în Hotărârea CGMB nr. 539/2019, ce instituie Taxa oxigen, care interzice complet accesul în Bucureşti al autovehiculelor sub Euro 3 din 2022 şi a celor sub Euro 4 din 2024. Situaţia va fi alta în cazul în care va exista o interdicţie legală de achiziţionare a unor categorii de autovehicule, în raport de încadrarea în normele Euro 1,2 etc. Din acel moment, orice cumpărător al unui autovehicul pentru care există interdicţia legală de achiziţionare va fi un cumpărător de rea-credinţă, iar bunul respectiv va fi unul dobândit în mod ilegal, astfel că nu se va putea invoca protecţia constituţională conferită dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite în mod legal. Dar, în cazul autovehiculelor achiziţionate până în prezent, în condiţiile în care nu există vreo interdicţie legală de achiziţionare legată de normele Euro 1,2 etc., cumpărătorii sunt de bună-credinţă, bunurile (autovehiculele) sunt dobândite în mod legal, astfel că şi dreptul de proprietate asupra acestor bunuri trebuie protejat conform exigenţelor constituţionale şi, mai ales, nu trebuie lipsit de conţinut”.

    Pentru aceste motive APADOR-CH a transmis o nouă solicitate Avocatului Poporului şi cere să ridice şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 lit. f din Legea 137/1995, întrucât prevede o delegare către autorităţile locale a prerogativelor exclusive ale Parlamentului de a restrânge drepturi şi liberăţi fundamentale, delegare care contravine art. 53 din Constituţie.

  • Şapte membri CSM cer plenului şi Liei Savonea să sesizeze CCR, după înregistrarea audio cu Viorica Dăncilă care s-a scurs în presă

    “Subsemnaţii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, solicităm de urgenţă:

    1. Apararea independenţei Autorităţii judecătoreşti şi

    2. Sesizarea Curţii Constituţionale a României cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională între prim-ministrul României, doamna Dăncilă Viorica Vasilica, pe de-o parte, şi Autoritatea judecătoreasca prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte”, se arată în comunicatul de presă al celor şapte membri CSM, intrat în posesia MEDIAFAX.

    Cei şapte membri CSM arată că, pe 8 octombrie 2019, la o şedinţă a parlamentarilor Partidului Social Democrat, Viorica Dancilă ar fi afirmat, între altele că miza rămânerii la guvernare a PSD “nu este neapărat un post de prim-ministru. Mizele sunt mult mai mari. Mizele sunt legate de dosare, de secţia specială, de numirea procurorilor. Sper că nu vreţi să ne întoarcem… şi mulţi din această sală ştiu la ce m-am referit.”

    “1. În primul rând, prin afirmaţia că menţinerea la guvernare a unui partid politic şi rămânerea în fiinţă a Guvernului României au ca miză – chiar mai mare decât înalta demnitate de Prim ministru- dosarele (judiciare), secţia specială şi numirea procurorilor, doamna prim-ministru şi presedinte al Partidului Social Democrat ştirbeşte în mod grav independenţa autorităţii judecătoreşti, principiu care presupune cu necesitate ca gestionarea dosarelor judiciare, respectiv înfăptuirea justiţiei să se facă în mod liber, având ca unic temei legea, de către magistraţi independenţi şi făra a depinde în vreun fel de un anume guvern în funcţiune sau de un anume partid care să formeze majoritatea parlamentară care îl susţine. Reamintim că principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituţia României, este o valoare democratică fundamentală, iar declaraţiile doamnei Viorica Dăncilă îi afectează substanţa într-un mod inacceptabil. De asemenea, numirea procurorilor în general şi numirea procurorilor SIIJ în special ar trebui să se facă fără vreo condiţionare din partea unui partid, guvern sau prim-ministru”, potrivit sursei citate.

    Membrii CSM transmit că, deşi toate organismele internaţionale care au fost chemate să se pronunţe asupra modificărilor legislative din domeniul justiţiei au statuat public necesitatea unor procese de numire la vârful parchetelor bazate pe proceduri transparente şi echitabile, care să promoveze meritocraţia, discursul Vioricăi Dăncilă, în calitate de prim-ministru şi preşedinte al unui partid politic, demonstrează “o cu totul altă abordare, inclusiv prin crearea unei condiţionări între numirile în funcţiile de conducere la parchete şi factorul politic”.

    Cei şapte arată că discursul premierului pare că vine în contradicţie şi cu tezele publice care au fost folosite pentru a justifica modificările aduse legilor justiţiei şi “stârneşte îngrijorări extreme cu privire la intenţia de a subordona politic justiţia”.

    “Referirea la “Secţia Specială” (respectiv Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) ca fiind miză a rămânerii la guvernare a partidului doamnei prim-ministru este extrem de alarmantă, mai ales în contextul retragerii unor căi de atac de către fostul conducător al acestei secţii în dosare vizând membri ai aceluiaşi partid.Aceste afirmaţii pot fi înţelese în mod rezonabil în sensul că preocuparea politicului, respectiv a puterii executive reprezentate în cauză de către doamna prim- ministru Vasilica Viorica Dăncilă şi a legislativului din care face parte partidul condus de domnia sa, ar fi instrumentarea dosarelor judiciare şi modul de numire a magistraţilor de rang înalt, aspect care nu poate fi primit prin prisma principiilor separaţiei puterilor în stat şi a independenţei Autorităţii judecătoreşti, astfel încât o reacţie promptă a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei, se impune cu necesitate”, mai transmit cei şapte membri CSM, în comunicatul de presă.

    Prin urmare, aceştia solicită Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să îşi manifeste rolul său fundamental, apărând independenţa Autorităţii judecătoreşti faţă de aceste “afirmaţii extrem de grave”.

    “2. Acelaşi discurs al doamnei prim-ministru Dăncilă Viorica Vasilica demonstrează că Guvernul României pe care domnia sa îl conduce şi-a arogat competenţa constituţională a:

    A. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte instanţe prin referirea la o relaţie de interdependenţă între rămânerea în fiinţă a guvernului condus de doamna premier Vasilica Viorica Dancilă şi dosarele instrumentate de instanţe în sensul înţelegerii modului de instrumentare a acestora ca miză mult mai mare şi decât demnitatea de prim-ministru.

    Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe. Numai acestea au competenţa de a instrumenta dosarele judiciare, legea supremă neacordând nicio competenţă primului ministru prin care să poată influenţa cursul soluţionării dosarelor.
    Instrumentarea acestora se realizează de judecători independenţi, având ca unic temei legea şi niciun guvern, niciun partid politic şi niciun prim-ministru nu poate interfera în vreun mod în înfăptuirea justiţiei.

    B. Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Public”, potrivit sursei citate.

    Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii reamintesc că doar CSM are îndrituirea de a numi procurorii la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

    “Condiţionarea publică a numirii în aceste funcţii de rămânerea partidului doamnei premier la guvernare şi de respingerea unei moţiuni de cenzură demonstrează că puterea executivă şi-a arogat competenţa Consiliului Superior al Magistraturii dezvoltată infraconstituţional în legea pentru organizarea judecătorească. Numirea acestor procurori la SIIJ nu ar trebui să fie condiţionată de niciun premier, partid sau guvern, de aceea expunerea doamnei Vasilica Viorica Dăncilă este de-a dreptul îngrijorătoare. Curtea Constituţională a reţinut în rezolvarea unor conflicte că declaraţiile unor persoane deţinând funcţii importante în stat pot fi analizate în procedura prevăzută de art. 146 lit. d din Constituţia României 2”, se mai arată în comunicatul de presă intrat în posesia MEDIAFAX.

    Cei şapte apreciază că, prin astfel de declaraţii, premierul a arogat Guvernului pe care îl conduce competenţe constituţionale aparţinând exclusiv autorităţii judecătoreşti.

    “Întrucât Plenul Consiliului nu are competenţa sesizării Curţii Constituţionale, această prerogativă având-o preşedintele CSM, vă solicităm de urgenţă, Doamnă Preşedinte, să o exercitaţi pentru restabilirea competenţelor fundamentale ale Autorităţii judecătoreşti”, conchid cei şapte membri CSM.

    Semnatarii scrisorii sunt: judecătorul Andrea Annamaria Chis, procurorul Tatiana Toader, judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Florin Deac, judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, procurorul Mihai Cristian Ban şi procurorul Nicolae Andrei Solomon.

    Cei şapte sunt aceiaşi care au boicotat, în vară, patru şedinţe ale plenului CSM care aveau pe ordinea de zi subiecte privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), printre care şi validarea Adinei Florea la şedia SIIJ, până la traducerea raportului Comisiei de la Veneţia şi a rapoartelor GRECO. Plenul CSM nu a reuşit nici acum validarea Adinei Florea la conducerea Secţiei.

    Solicitarea celor şapte membri de sesizare a Curţii Constituţionale vine după ce Newsweek România a publicat o înregistrare audio, atribuită unei şedinţe a Vioricăi Dăncilă cu parlamentarii PSD, în care premierul le-ar fi vorbit colegilor de partid despre miza justiţiei în rămânerea la guvernare.

  • CCR a decis că Legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune este constituţională

    În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului II, punctul 8, din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

    PNL şi USR au formulat sesizarea de neconstituţionalitate pe 8 iulie.

    USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit sursei citate.

    Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenţei unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.

    De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.

    USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi pshică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MONITORUL JUSTIŢIEI Avocat Cătălin Oncescu: Implicaţiile deciziilor CCR privind completurile de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Efecte şi posibile căi reparatorii

    Potrivit Codului de procedură penală (art. 40), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi curţile militare de apel, precum şi apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    În ceea ce priveşte numărul de judecători care compun completurile de judecată, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară arată următoarele:

    în cauzele date în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători [art. 31 alin. (1) lit. a)].
    pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se judecă de Completurile de 5 judecători [art. 24 alin. (1)].

    CITEŞTE mai departe ARTICOLUL din Monitorul Justiţiei

  • BREAKING CCR a admis sesizările de neconstituţionalitate pe modificările aduse Codurilor Penale

    Curtea Constituţională a admis, luni, sesizările de neconstituţionalitate formulate de PNL – USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.

    Potrivit unor surse judiciare, motivul invocat de judecători pentru decizia luată este că Parlamentul nu şi-a exercitat obligaţia de a efectua toate corelările textelor din Codurile penale cu deciziile anterioare ale Curţii.

    Pe 25 aprilie, PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională sesizări în legătură cu proiectul care a modificat Codul penal şi pe cel care a schimbat Codul de procedură penală, iniţiative adoptate de Parlament.

    Printre articolele sesizate de opoziţie ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 16 (3) litera a din Codul penal.

    „-Art. 16 alin. (3) – lit. a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei-. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa constată , prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, a statuat că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.”Or, dispoziţia cuprinzând condiţia ca intenţia directă „să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei” este neclară, inclusiv prin raportare la obiectul dispoziţiei modificate, în sensul că cerinţa impusă de legiuitor şi-ar găsi rostul mai degrabă în cadrul dispoziţiilor referitoare la probaţiune. Astfel, dispoziţia de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) încalcă principiul securităţii juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, potrivit textului sesizării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR: La referendumul din 26 mai nu a fost o informare corectă privind întrebările

    “Curtea reţine că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic şi tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reţinute de Comisia de la Veneţia în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform aceloraşi recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voinţa exprimată, chiar în condiţiile deficienţelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităţilor în privinţa voinţei majoritare exprimate de votanţi, nu subzistă un temei constituţional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voinţă cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic şi de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorităţi şi puse în operă cu respectarea cadrului constituţional şi legal de referinţă”, arată motivarea hotărârii CCR de validare a referendumului consultativ de pe 26 mai, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Judecătorii Curţii subliniază “necesitatea stabilirii unui cadru legal riguros pentru ca asemenea deficienţe să nu mai existe pe viitor, în sensul reglementării obligaţiei autorităţilor publice la informarea detaliată şi completă a electoratului, în conformitate cu Codul bunelor practici în materie de referedum şi celelalte recomandări ale Comisiei de la Veneţia în materie”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Tăriceanu: Decizia CCR este de o maximă gravitate. Klaus Iohannis trebuie să demisioneze imediat

    “În urmă cu puţine ore, Curtea Constituţională a invalidat propunerea preşedintelui Klaus Iohannis privind interzicerea amnistiei şi a graţierii pentru persoane acuzate de corupţie. E important de precizat că a existat unanimitate cu un scor de 8-0! Asta spune totul despre cât de constituţională a fost inţiativa dlui Klaus Werner Iohannis! Decizia CCR este de o maximă gravitate şi nu poate rămâne fără urmări pe măsură. Ea denotă că preşedintele Klaus Iohannis a atras poporul într-o aventură nesăbuită, momindu-l să facă un joc împotriva democraţiei însăşi. Pentru că amnistia şi graţierea – însemnând clemenţa faţă de oameni aflaţi în situaţii speciale – sunt măsuri care s-au născut odată cu istoria, acum mii de ani şi nimeni nu şi-a permis vreodată, nici chiar comuniştii, să le ştirbească”, a scris, joi, pe Facebook, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

    Acesta a mai scris că deşi şeful statului a fost avertizat că iniţiativele legislative sunt în afara Constituţiei, “nimic nu l-a abătut din drumul spre satisfacerea egoistă, meschină, a intereselor politico-electorale proprii”.

    “Klaus Iohannis nu are nicio scuză: a fost prevenit. După ce şi-a anunţat intenţiile s-au scris nenumărate articole şi analize, s-au tras semnale de alarmă de către specialişti, a fost tras de mânecă până şi de susţinători ai lui. Am făcut-o şi noi în repetate rânduri, dar fără să-l înduplecăm. Parlamentul României a respectat votul de la 26 mai şi a propus proiecte de legi care să pună în practică dorinţele dlui Iohannis, chiar dacă a avertizat că iniţiativele sunt în afara legii fundamentale. Nimic nu l-a impresionat, nimic nu l-a abătut din drumul spre satisfacerea egoistă, meschină, a intereselor politico-electorale proprii”, arată mesajul său.

    Tăriceanu a transmis în finalul mesajului că “pentru gravele tentative de abatere a României de la normele statului de drept universal”, preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să-şi dea demisia imediat din funcţie.

    “Klaus Iohannis a reuşit să pună voinţa poporului român în cea mai delicată, mai gravă poziţie cu putinţă, aceea de a se exprima împotriva unor reguli aproape sacre ale statului de drept, întâlnite în toate ţările civilizate ale lumii. Klaus Iohannis nici măcar nu a lăsat poporul să aleagă cum crede de cuviinţă, ci a cerut răspicat şi neîncetat poporului să aleagă aşa cum vrea preşedintele: cine nu e cu mine, e împotriva mea! Klaus Iohannis a târât în aventura lui şi Parlamentul României, nevoit să se implice în transpunerea în viaţă a ideilor Marelui Cârmaci. Pentru gravele tentative de abatere a României de la normele statului de drept universal, anihilate azi de Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să demisioneze necondiţionat şi imediat din funcţie. Imediat însemnând imediat!”, conchide mesajul lui Călin Popescu Tăriceanu de pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Fost judecător CCR: Nu am nicio îndoială că această condamnare a lui Dragnea a fost una politică

    „Cu siguranţă, nu am nici o îndoială, pentru că şi raportul meu, chiar dacă nu a fost negru pe alb făcut de admitere, raportul meu a fost cu stânga cu dreapta, cu arătat care sunt argumentele pro, care sunt argumentele contra, dar oricum indica, sau ducea spre o admitere, pentru că sunt două chestiuni simple în joc, aici este vorba de… deci Înalta Curte a considerat, eu am pus întrebarea doamnei Tarcea în şedinţă publică şi am întrebat dacă acel articol se mai respectă sau nu, sau trebuie să se mai respecte şi a spus că în principiu nu ar trebui. Ori lucrurile sunt două chestiuni, ori legea trebuie modificată, ori Înalta Curte trebuie să aplice legea nu trebuie să facă ea altă lege, aici este chestiunea de fond, ori Înalta Curte a spus: nu mă interesează că legea nu e modificată, nu mă interesează, pe mine mă interesează că legea asta chiar dacă nu produce efecte negative, să zic, ea nu trebuie aplicată. Ori aşa se va arăta Înalta Curte să hotărască în locul Parlamentului este deja un derapaj mare de la regulile statului de drept”, a afirmat Petre Lăzăroiu, miercuri la Antena 3, întrebat dacă în cazul lui Dragnea crede că a fost o condamnare politică.

    El a povestit că au exista presiuni asupra judecătorilor CCR şi de aceea o soluţionare a tot fost amânată pe acest conflict.

    „Pentru că foarte mulţi colegi ai noştri nu au suportat presiunea şi au zis că mai bine amânăm pentru plenul următor. Deci în momentul în care trei şi după aceea patru judecători nu mai vor să judece, spun că ei nu vor să judece nu se poate judeca în cinci, completul trebuie să fie de şase, iar soluţia trebuie să fie de cinci la unu, dacă e complet de şase, ori în completul de cinci nu se poate judeca. Şi atunci am spus bine, nici o problemă eu plec nu am nici o problemă să plec, dar voi care o să rămâneţi veţi avea o problemă pentru că vor vei alţii şi va trebui să judecaţi, ori că e albă ori că e neagră, soluţia trebuie dată. Şi nu s-a vrut atunci, asta este”, a explicat Lăzăroiu.

    Fostul judecător CCR a mai spus legat de rejudecarea dosarelor că în cazul lui Liviu Dragnea este vorba despre o situaţie atipică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR, explicaţii oficiale despre ceea ce se întâmplă cu dosarele de pe rolul ÎCCJ, după decizia privind completurile de 3

    „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:

    1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
    nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

    2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

    CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocaţii lui Dragnea reacţionează după decizia CCR. Ce se întâmplă cu fostul lider PSD?

    “Nu am ce să comentez la momentul acesta. Nu pot decât să mă bucur foarte tare că s-a admis. Este foarte corect aşa, dar deocamdată nu am ce comentariu să fac în plus până nu văd motivarea. Ştiu că s-a admis, dar să vedem în ce limite. Aştept motivarea să ştiu ce atitudine să iau, dacă voi putea să iau vreo atitudine în principiu. Realmente era un conflict, aştept motivarea şi în funcţie de ea vedem ce avem de făcut”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocata lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu.

    De altfel, avocaţii lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Între timp, un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă. Hotărârea în cazul lui Liviu Dragnea, de pe fond, din primă instanţă, e dată însă de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro