BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Banca centrală din Ungaria este investigată de poliţie

    Divizia pentru corupţie şi delicte economice a poliţiei de Budapesta a deschis o anchetă referitoare la abuz de autoritate şi alte delicte, a anunţat biroul de presă al instituţiei, transmite Bloomberg.

    Banca centrală a respins într-un comunicat constatările auditului şi este “nedumerită” de investigaţie.

    Premierul Viktor Orban, care va numi săptămâna viitoare un nou preşedinte al băncii centrale, a încercat fără succes să îl determine pe actualul şef al instituţiei, Andras Simor, să se retragă înainte de expirarea mandatului său, pe 3 martie. Divizia pentru corupţie şi delicte economice a poliţiei de Budapesta a deschis o anchetă referitoare la abuz de autoritate şi alte delicte, a anunţat biroul de presă al instituţiei, transmite Bloomberg.

    Banca centrală a respins într-un comunicat constatările auditului şi este “nedumerită” de investigaţie.

    Premierul Viktor Orban, care va numi săptămâna viitoare un nou preşedinte al băncii centrale, a încercat fără succes să îl determine pe actualul şef al instituţiei, Andras Simor, să se retragă înainte de expirarea mandatului său, pe 3 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro scade la cursul BNR de marţi, pentru a doua şedinţă consecutiv

    Cursul BNR de marti:

    Euro 4,3842 –0,0028 -0,06%
    Dolar american 3,2884 +0,0031 +0,09%

     

     

    Cotaţiile monedei naţionale au înregistrat fluctuaţii reduse în prima parte a şedinţei interbancare de marţi, uşor sub 4,3850 lei/euro, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,3842 lei/euro, în scădere cu 0,28 bani faţă de luni. În sesiunea de luni, cursul BNR a fost de 4,3870 lei/euro. Pentru moneda americană, cursul de referinţă a urcat cu 0,31 bani, de la 3,2853 lei/dolar la 3,2884 lei/dolar. Totodată, referinţa pentru francul elveţian a coborât de la 3,5594 lei/franc la 3,5557 lei/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Lumea după Benedict

    Mai mult încă decât predecesorul său, Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict a insistat de câte ori a avut ocazia, în varii documente şi luări de poziţie, că “performanţa economiei nu poate fi măsurată doar prin maximizarea profitului, ci în funcţie de binele comun”, că sărăcia poate fi combătută prin politici de redistribuire a avuţiei, că sindicatele trebuie încurajate şi că mediul trebuie protejat de goana companiilor după profit.

    “Procesele de globalizare, concepute şi gestionate în mod adecvat, oferă posibilitatea unei mari redistribuiri a bogăţiei la nivel planetar aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată până acum; dacă sunt rău gestionate, pot, în schimb, să mărească sărăcia şi inegalitatea, precum şi să contagieze cu o criză întreaga lume”, scrie Suveranul Pontif în ultima dintre cele trei enciclice ale sale, “Caritas in Veritate” (2009). “Pentru conducerea economiei mondiale, pentru a vindeca economiile lovite de criză, pentru a preveni înrăutăţiri ale crizei şi ulterioare dezechilibre majore; pentru a realiza o dezarmare integrală corespunzătoare, siguranţa alimentară şi pacea, este urgentă prezenţa unei adevărate autorităţi politice mondiale (…) reglementată de drept, care să respecte în mod coerent principiile de subsidiaritate şi de solidaritate, să fie menită pentru realizarea binelui comun (…) să fie recunoscută de toţi, să se bucure de putere efectivă pentru a garanta fiecăruia siguranţa, respectarea dreptăţii, respectarea drepturilor”.

    Pariurile privind identitatea viitorului papă sunt inutile, iar discuţiile despre cine dintre potenţialii “papabili” ar putea continua gândirea lui Benedict al XVI-lea în materie de economie sunt încă şi mai inutile. Merită de semnalat, totuşi, că unul dintre candidaţii mediatizaţi cu deosebire în Vest în aceste zile, cardinalul ghanez Peter Turkson, pare dispus să continue cel puţin una dintre ideile lui Benedict: aceea că o reformă de sistem ar avea nevoie de o autoritate politică mai puternică decât actuala ONU, care să fie capabilă să impună pacea în lume şi să contracareze efectele negative ale globalizării. Ca şef al Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace, Turkson a coordonat în 2011 un document intitulat “Către o reformă a sistemului internaţional financiar şi monetar în contextul unei autorităţi publice globale”, care susţine că G20 sau FMI nu s-au dovedit eficiente în a limita excesele pieţelor financiare şi că o autoritate mondială concepută ca o ONU cu puteri şi răspunderi sporite, în combinaţie cu o bancă centrală globală, ar putea promova etica în relaţiile economice internaţionale, dezvoltarea sustenabilă a economiilor şi ar reduce inegalitatea rezultată din dereglementarea pieţelor.

  • Draghi, BCE: În a doua parte a anului vom vedea o revigorare treptată a economiei zonei euro

    Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate  acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.

    Mai multe stiri pe zf.ro

     

  • Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi

    Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.
     

  • Şeful Fed se arată nemulţumit de creşterea economică slabă. Tipărirea de bani va continua

    Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a indicat miercuri că programul de stimulare a economiei prin preluarea de obligaţiuni de pe piaţă în valoare de 85 miliarde de dolari pe lună de către banca centrală va continua, pentru a revigora creşterea economică şi a reduce şomajul, informează Mediafax. Consiliul de politică monetară al băncii centrale americane a arătat într-un comunicat transmis miercuri seară că creşterea economică a fost încetinită de factori tranzitorii, însă riscurile persistă deşi tensiunile de pe pieţele financiare mondiale s-au atenuat. Rezerva Federală anticipează revigorarea creşterii economice şi scăderea şomajului odată ce măsurile de politică monetară îşi vor face efectul. “Acest comunicat sugerează că vor continua să cumpere obligaţiuni de 85 miliarde de dolari pe lună şi va mai trece mult timp până vor fi satisfăcuţi în ceea ce priveşte piaţa muncii”, comentează Ward McCarthy, economist şef la Jefferies & Co. şi fost economist la Fed.

    Mai multe pe gandul.info

  • Banca centrală a Poloniei anunţă sfârşitul austerităţii şi se laudă cu o încetinire „perfectă“când economiile altora se prăbuşesc. Ce conţine reţeta succesului polonez?

    Polonia şi-a redus deficitul bugetar cu mai mult de patru puncte pro­cen­tuale în doi ani, iar una din urmări este că avansul economic a încetinit dramatic, la doar 1,4% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în condiţiile în care cererea internă scade în tandem cu criza din zona euro, cea mai mare piaţă pentru exporturile polo­neze, scrie Financial Times. “Dar ritmul consolidării bugetare înceti­neş­te, ceea ce va aduce economiei aer de res­pi­rat. Nu încurajăm ministerul de finanţe să con­tinue cu consolidarea fiscală excesivă”, a decla­rat pentru publicaţia britanică guvernatorul băncii centrale Marek Belka.

    Mai multe pe zf.ro

  • Mario Draghi l-a avertizat la Budapesta pe premierul Viktor Orban să nu atace independenţa băncii centrale pentru că altfel riscă să fie izolat de Occident

    “Fiecare bancă din UE ar trebui să aibă independenţă instituţională, personală, funcţională şi financiară. Independenţa instituţională şi personală protejează banca centrală şi pe membrii structurilor de decizie de influenţa pe care ar avea-o terţii asupra performanţelor activităţilor lor”, a spus Monti la o conferinţă organizată de banca centrală ungară. Discursul preşedintelui BCE nu a men­ţionat expres Ungaria, dar ţinta remarcilor este foarte clară, scrie The Wall Street Journal. Orban, care vrea ca banca centrală să sprijine guvernul în politicile de stimulare economică prin dobânzi mai mici, este de doi ani în conflict cu această instituţie, care ţine cu dinţii de dobânzile mari, cele mai mari din UE, pentru a ţine sub control cursul forintului în speranţa că atenuează astfel impactul datoriilor prea mari în valută. Familiile ungare sunt puternic îndatorate în monedă străină, în special în franci elveţieni.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cursul BNR a atins un nou maxim istoric: 4,4587 lei/euro

    În sesiunea de marţi, cursul s-a plasat la 4,4452 lei/euro, iar precedentul record a fost atins miercurea trecută, de 4,4463 lei/euro.

    Cursul leului faţă de euro a depăşit record după record de la începutul lunii mai, depreciindu-se cu 1,4%, iniţial din cauza turbulenţelor de pe scena politică locală, la care s-au adăugat temerile privind soliditatea zonei euro.

    De la începutul anului, leul a pierdut 3,2% în raport cu euro, de la un curs de 4,3197 lei/euro la finalul lunii decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna neagră a ungurilor. De ce îl urăşte Viktor Orban pe guvernatorul băncii centrale

    Legea respectivă, care îl privează pe guvernatorul băncii de dreptul de a-şi numi asistenţii şi adaugă noi membri, numiţi politic, ai consiliului de politică monetară, are la origine nu numai dorinţa guvernului Viktor Orban de a controla banca centrală (deşi nu într-atât încât să cheltuiască pentru necesităţi curente rezervele valutare ale acesteia, aşa cum au circulat zvonuri în ultimele zile), ci şi antipatia premierului Orban faţă de guvernatorul Andras Simor (foto), o veche oaie neagră pentru şeful Fidesz.

    În 2009, pe când era în opoziţie, Orban l-a acuzat pe Simor, precum şi pe diverşi oficiali ai guvernului, că şi-au transferat averile în companii din paradisuri fiscale, ca să le ferească de fiscul ungar. Simor a recunoscut atunci că are o companie înregistrată în Cipru, iar ulterior presa a dezvăluit că din 2007 până în 2008, 850 de milioane de forinţi din declaraţia de avere a lui Simor au dispărut, luând cel mai probabil calea companiei din Cipru, astfel încât guvernatorul nu mai figura în declaraţia din 2008 decât cu 67 de milioane de forinţi. Orban a cerut atunci demisia lui Simor, motivând că un guvernator de bancă centrală nu se cuvine să fie un milionar cu averea în paradisuri fiscale.

    Dincolo de legea privind banca centrală, cauza tensiunilor dintre Ungaria şi FMI-UE se leagă de fapt de toată retorica anti-FMI şi anti-investitori străini a guvernului Orban, notează Danske Bank într-un raport, referindu-se la tendinţa guvernului de a arunca vina pe străini pentru dificultăţile economice ale ţării şi mai ales la deciziile de taxare suplimentară a băncilor sau a companiilor telecom ori la naţionalizarea sistemului de pensii private.

    Întreruperea negocierilor pentru acordul preventiv cu FMI din cauza respectivei legi i-a alarmat pe investitori, în ciuda faptului că fundamentele economice ale ţării s-au îmbunătăţit, notează The Wall Street Journal. Deficitul bugetar a fost redus, balanţa de cont curent este excedentară, iar rezervele valutare sunt mult mai mari decât la vremea crizei din 2008, aşa încât Ungaria nu se află în pericol de incapacitate de plată, în condiţiile în care în februarie va începe rambursarea împrumutului UE-FMI din 2008.

    În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a anunţat vineri, după o întâlnire organizată la invitaţia lui Andras Simor, că guvernul şi banca centrală vor să încheie de urgenţă un acord de finanţare externă cu FMI şi UE.