BusinessMagazin

Tag: banci

  • IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania

    “Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
    economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
    acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
    crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
    apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
    financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

    “Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
    fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
    traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
    fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
    tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
    vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
    bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
    Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
    2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
    de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
    esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.

    Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
    in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
    in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
    ale celor doua tari.

    Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
    sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
    cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
    sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
    scadere mai accentuata.

    Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
    Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
    revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
    lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
    fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
    pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
    semnificativ de capitaluri.

    IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
    Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
    directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
    imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
    tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
    de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
    ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
    In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
    privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
    dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
    trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.

    In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
    toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
    dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
    nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
    marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.

    Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
    atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
    volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
    timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
    scadea in continuare.

  • Se ingroasa lista bancilor straine care vor sa plece din Romania

    Patru banci locale, dintre care una cu peste 5% din piata, ceea
    ce ii da importanta sistemica, iar restul de dimensiuni reduse,
    asteapta investitori care sa le cumpere pana cel tarziu in 2012 –
    2013, potrivit anunturilor oficiale ale actualilor actionari
    majoritari bazate pe diferite motive strategice. Este vorba despre
    Volksbank, RBS, ATE Bank si MKB Romexterra – toate membre ale unor
    grupuri internationale care au venit in Romania si au mizat pe
    cresterea economica puternica de la jumatatea deceniului trecut.
    Per ansamblu, activele celor patru banci cumulau circa 8,5% din
    piata la sfarsitul lui 2010 fata de peste 10% in 2008. La noile
    dimensiuni ale economiei, un sistem bancar cu peste 40 de jucatori
    tinde sa fie prea aglomerat. Americanii de la GE Money au dat tonul
    consolidarii inca de anul trecut, vanzandu-si afacerile catre
    Garanti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Miscarile “indignatilor” s-au extins si in Grecia. Autoritatile: “E o miscare bazata pe un singur sentiment, furia” (VIDEO)

    “E o miscare fara o ideologie sau organizare, care se bazeaza pe
    un singur sentiment, cel al furiei”, a declarat vicepremierul de la
    Atena, Theodoros Pangalos, citat de Kathimerini.

    Protestatarii greci, in majoritate tineri, au ocupat cu miile piata
    in fiecare zi, inclusiv in cursul zilei de duminica (vezi
    aici transmisia live din piata)    , fara a transforma insa locul
    intr-o tabara cu corturi, cum s-a intamplat in Spania. Ei cer “sa
    plece hotii” – politicienii care au devalizat bugetul si n-au
    protejat suveranitatea tarii, dar si FMI si UE, considerate
    aparatoarele bancilor si ale marilor companii din Europa, pe care
    le-au salvat de criza pe seama populatiei ce suporta acum nota de
    plata.

    Varianta greceasca a “indignatilor” spanioli a cerut, printre
    altele, ruperea acordului cu FMI, ridicarea imunitatii parlamentare
    a politicienilor si infiintarea unei comisii de audit care sa
    analizeze cum s-a ajuns ca Grecia sa acumuleze o datorie de peste
    150% din PIB.


    Un protest zilnic similar are loc si in piata Lefkos Pyrgos din
    Salonic, convocat tot prin retelele de socializare online si cu
    sloganuri comune cu cele ale atenienilor. “Nu suntem camerista
    nimanui” era unul dintre ele – o aluzie la fostul sef al FMI,
    Dominique Strauss-Kahn.

    Iesirea in strada a “indignatilor” greci (aganaktismenoi) din
    ultimele zile a coincis si cu protestele sindicalistilor de la
    compania telecom OTE, inclusa pe lista de privatizari a guvernului
    grec (acesta detine 20% din companie si vrea sa vanda 10% catre
    Deutsche Telekom, care detine 30%). Angajatii OTE au blocat una
    dintre cele mai aglomerate rute din Atena, bulevardul Kifissias, si
    au pichetat sediul OTE, cerand anularea deciziei de vanzare a
    pachetului de actiuni. Ei au anuntat greve pentru 2 si 9 iunie, cu
    acelasi scop.

    Adunari asemanatoare de “indignati”, in semn de solidaritate cu
    Spania si Grecia, au fost organizate si in Franta, incepand cu cea
    din Place de la Bastille din Paris. Ca si in cazurile celorlalte
    adunari, protestatarii din Paris si-au instalat camera video pentru
    transmiterea
    live pe internet     a manifestatiei si au preluat si ei
    sloganurile spaniole de “democratie reala acum” si “ocupati
    pietele”. Nota locala e data de apelul “Sarkozy, degage!” si
    condamnarea razboiului costisitor contra Libiei, initiat de
    actualul presedinte.

    In cursul serii de duminica, politia a folosit gaze lacrimogene
    pentru a imprastia manifestatia din Place de la Bastille, unde se
    aflau circa o mie de oameni, conform unor surse din cadrul
    politiei, citate de France Info. Actiunea a fost imediat facuta
    cunoscuta prin retelele sociale de catre parizieni, atragand
    solidarizarea “indignatilor” din Spania, care s-au mobilizat sa
    protesteze la reprezentantele diplomatice ale Frantei din Madrid si
    Valencia.

    Tendinta acestor miscari pasnice este de a se extinde la scara
    intregii Europe, profitand de posibilitatea coagularii rapide a
    protestelor gratie retelelor Twitter sau Facebook. Manifestatii
    similare au avut loc in Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia
    sau Cehia.

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Expert european: nu privatizarea Greciei e solutia

    Problema nu se pune insa asa, crede Daniel Gros, seful Centrului
    pentru Studii de Politici Europene de la Bruxelles si coautorul
    ideii de creare a unui Fond Monetar European destinat prevenirii
    unei crize similare cu cea a Greciei. Ci in termeni de realism
    economic: daca tot stocul de investitii straine directe acumulate
    pana acum in Grecia n-a depasit 25 de miliarde de euro, atunci cum
    ar fi de sperat ca investitorii se vor repezi sa arunce 50 de
    miliarde intr-o economie cu probleme, grevata de birocratie si fara
    macar un registru functional al proprietatilor imobiliare?

    Potrivit publicatiei Kathimerini, Gros crede ca mai realist e ca
    Grecia sa vanda nu activele din tara, ci participatiile din
    strainatate, in principal ale bancilor, care totalizeaza aproape 20
    mld. euro, cea mai mare parte a activelor bancare din strainatate
    fiind concentrata in Turcia. Daca acolo unde statul este inca
    actionar, scoaterea la vanzare ar fi o optiune naturala, motivatia
    vanzarii in cazul companiilor sau al bancilor unde statul nu este
    actionar ar fi ca soarta firmelor private din Grecia este deja mult
    prea legata de cea a statului pentru ca acestea sa se poata
    sustrage efectelor unui eveniment ca intrarea in incapacitate de
    plata a statului elen.

    Ministerul de Finante de la Atena s-a angajat sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie. Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis
    ca se va intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i
    convinge sa cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice
    in cursul verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank,
    Piraeus Bank, portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze
    DEPA, compania metalurgica Larko, compania de productie militara
    Hellenic Defence Systems si altele.

  • RBS Romania iese cu o noua promotie pentru posesorii de card

    Daca acestia sunt abonati la mai multe servicii de telefonie,
    vor primi contravaloarea primei facturi platite prin Direct Debit
    pentru fiecare furnizor in parte (maximum 100 lei/factura).
    Abonatii Vodafone primesc cadou si 50 de minute in retea/luna timp
    de 6 luni, daca activeaza serviciul Direct Debit pana la 30 iunie.
    Pentru debitarea directa, RBS nu percepe comision, iar tranzactia
    se inregistreza ca o plata la comercianti.

    “RBS Romania este un promotor al serviciilor electronice la
    distanta si de aceea incurajam clientii prin aceasta campanie
    promotionala sa isi activeze serviciul Direct Debit pentru contul
    cardului de credit. Clientii nostri sunt persoane tinere, dinamice
    si ocupate, asadar plata facturilor de telefonie poate fi o grija
    in plus in fiecare luna”, a comentat Marijana Vasilescu, director
    de comunicare si marketing al RBS Romania.

    Este a doua promotie intr-o singura luna cu care RBS spera sa
    impulsioneze folosirea cardurilor bancii, dupa cea prin care le
    ofera posesorilor de carduri de credit RBS MasterCard Royal Gold si
    Royal Black vizionari de film gratuite, timp de trei luni, la orice
    cinematograf din tara, in limita a 50 de lei, respectiv 100 de lei
    pe luna.

    RBS Romania s-a reorientat pe parcursul anului trecut de la
    sectorul de clienti companii, unde avea concentrata majoritatea
    activelor, spre retail, sector unde are o expunere de circa 506 de
    milioane de euro, reprezentand peste 40% din valoarea expunerii
    bancii pe piata romaneasca.

  • Economistul-sef al BERD: Exista aceleasi riscuri ca si anul trecut pentru Europa de Est, “poate chiar amplificate”

    “Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
    rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
    de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
    amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
    continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
    citat de publicatia Emerging Markets.

    Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
    din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
    sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
    bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
    lichiditate din subsidiarele lor est-europene.

    Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
    de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
    Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
    la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
    capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
    nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
    putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
    Allen.

    Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
    incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
    si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
    tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
    acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
    BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
    foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
    profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
    in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
    afectati”.

    Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
    prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
    Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
    estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
    limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
    un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
    indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
    legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
    Mark Allen.

    “TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”

    Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
    Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
    sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
    economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
    inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
    explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
    colecteze activele cu probleme).

    In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
    din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
    comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
    impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
    necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
    consilier principal al economistului-sef al BERD.

    Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
    special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
    companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
    de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
    Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
    institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
    dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
    foarte putine credite disponibile.”

    Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
    volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
    Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
    admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
    ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
    am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”.

  • Noul pachet de masuri ale Atenei: OTE si Hellenic Postbank vandute, ATE Bank va fi restructurata

    Compania telecom OTE, proprietarul Romtelecom (unde vor fi
    vandute 16% din actiuni, din care 10% catre Deutsche Telekom) si
    banca Hellenic Postbank (cu un pachet de 34% scos la vanzare)
    figureaza pe lista de privatizari, a informat publicatia
    Kathimerini. Guvernul isi va reduce, de asemenea, participatia la
    companiile care opereaza porturile Pireu si Salonic, ca si in
    compania de furnizare a apei in Salonic.

    In zilele urmatoare, guvernul lui Giorgios Papandreou va stabili si
    masurile de reducere a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de euro in
    2011, intre care taierea pensiilor, noi concedieri in sectorul
    public si majorarea unor taxe sau impozite. Aceste masuri au facut
    si fac obiectul unei contestari violente din partea partidelor de
    opozitie, in special a Noii Democratii conduse de Antonis
    Samaras.

    Aprobarea si executia programului de privatizari si de reducere a
    cheltuielilor bugetare este o conditie pe care guvernul grec
    trebuie s-o indeplineasca rapid, ca sa poata primi de la UE si FMI
    a cincea transa, de 12 miliarde de euro, din creditul de 110
    miliarde de euro initiat in urma cu un an.

    Pe primele patru luni, deficitul bugetar al Greciei e mai mare
    decat estimarile, fiindca recesiunea a diminuat veniturile. In
    perioada ianuarie-aprilie, veniturile au scazut cu 9,1%, la 14,4
    miliarde de euro, iar cheltuielile au crescut cu 3,6%, la 21,02
    miliarde de euro.

    CE SE INTAMPLA CU BANCILE GRECESTI

    Tot luni, Comisia Europeana a aprobat un plan de restructurare a
    ATE Bank, banca prezenta si in Romania, implicand o recapitalizare
    din partea statului in valoarea de pana la 1,14 miliarde de euro,
    plus masuri de de ameliorare a eficientei si de reducere (vanzare)
    a activelor cu pana la 25%, cu scopul de a reduce dependenta de
    finantare externa.

    In 2009, aminteste publicatia elena Capital, ATE Bank a primit de
    la stat un ajutor de 675 milioane de dolari, pentru a evita
    falimentul. In aprilie 2011, banca a anuntat o majorare de capital
    de 1,25 miliarde de euro, din care 1,14 miliarde urma sa fie
    subscrise de stat, iar restul de investitori privati. ATE Bank este
    singura banca elena cu activitate in Romania care n-a reusit sa
    treaca testul de soliditate financiara derulat de UE asupra
    bancilor de pe continent.

    O analiza a Deutsche Bank publicata vineri prevedea pentru bancile
    grecesti o reducere a profitului, cresterea provizioanelor,
    accelerarea formarii creditelor neperformante. Pentru trimestrul I,
    Deutsche Bank estimeaza profituri de 2 milioane de euro pentru
    Piraeus Bank (fata de 6 milioane in aceeasi perioada din 2010), 10
    milioane pentru Alpha Bank (neschimbat fata de anul trecut), 79 de
    milioane pentru Bank of Cyprus (fata de 81 de milioane) si 8
    milioane pentru Marfin Bank (fata de 42 de milioane).

    Singura banca pentru care Deutsche Bank anticipeaza pierderi este
    ATE Bank, respectiv 9 milioane de euro, in scadere fata de 37 de
    milioane in trimestrul I 2010. Analistii bancii germane au ca
    recomandare de investitii “sell” pentru ATE Bank si “hold” pentru
    toate celelalte banci.

  • Raiffeisen Bank a lansat extrasul de cont centralizat pentru companii

    Extrasul de cont centralizat poate fi transmis zilnic sau cu
    orice alta frecventa solicitata, in format unic, folosit pe plan
    international – MT940 SWIFT, facilitand astfel incarcarea si
    prelucrarea informatiilor, direct, in sistemele contabile proprii
    ale clientului. Transmiterea se face prin canal electronic.

    “Extrasul de cont centralizat este usor de utilizat si permite un
    management eficient al lichiditatilor unei companii, oferind prompt
    imaginea de ansamblu a conturilor locale sau din afara tarii”, a
    declarat Marinel Burduja, prim-vicepresedinte Raiffeisen Bank.

    Raiffeisen Bank, actualmente a treia banca din sistem dupa
    valoarea activelor, are o retea de 540 de agentii in tara, care
    deservesc aproximativ 2 milioane de clienti persoane fizice,
    100.000 de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

    Produsele bancii sunt accesibile prin mai multe canale, precum
    Raiffeisen Direct (phone banking), myBanking (mobile banking),
    Raiffeisen Online (internet banking) sau Multicash. Raiffeisen Bank
    opereaza si printr-o retea extinsa de ATM-uri (peste 1000) si
    terminale EPOS (peste 8600).

    Anul trecut, banca a realizat un profit net de 83 de milioane de
    lei, in crestere cu 12% fata de anul precedent.

  • Basescu: In mod cert nimeni nu are in vedere o crestere a taxarii pe banci

    “Daca Guvernul si-ar fi pus problema taxarii bancilor, o facea
    cand era in cea mai dificila situatie. Daca nu a facut-o atunci,
    fiti sigur ca nu o va face nimic acum. Am discutat cu premierul, cu
    ministrul de Finante, niciodata nu au luat in calcul venituri
    realizate prin taxarea suplimentara a bancilor”, a spus Basescu,
    intrebat daca urmeaza sa fie implementata aceasta masura. El a mai
    spus ca nu se va lua aceasta masura “atata timp cat (bancile – n.r)
    fac eforturi de ieftinire a creditelor”. De asemenea, seful
    statului a mai spus ca spera ca “macar acum, cand sa incearca
    relansarea economica, bancile sa nu se repeada sa incerce sa-si
    recupereze toata pierderea prin creditele neperformanete”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro