Tag: investitii

  • Mariana Gheorghe: Petrom infrunta cu bine criza. De ce nu si Romania?

    Miercurea trecuta, numele Marianei Gheorghe a aparut pentru
    prima oara in presa in directa legatura cu o potentiala numire
    politica. Saptamana trecuta, surse din PNL au dat presei cele trei
    potentiale propuneri pentru premier in cazul in care motiunea de
    cenzura ar fi adoptata. Asadar, numele Marianei Gheorghe a aparut
    ca una dintre variante alaturi de Klaus Johannis – primarul
    Sibiului – si Stere Farmache – presedintele Bursei de Valori
    Bucuresti.


    De la venirea sa la conducerea Petrom, Mariana Gheorghe s-a
    tinut departe de orice asociere cu factorii politici, singurele
    sale iesiri publice fiind in legatura cu Petrom. Din aceasta vara,
    a fost numita presedinte al Consiliului Investitorilor Straini
    (CIS), pozitie din care a prezentat in urma cu o luna si planul
    investitorilor straini de redresare economica a Romaniei (programul
    consta in 12 masuri a caror aplicare ar putea duce la cresterea PIB
    cu 11% pana in 2015).


    Mariana Gheorghe spunea lunea trecuta, in cadrul unui interviu
    cu BUSINESS Magazin, ca masurile propuse de CIS nu au trecut
    neobservate: “Da, avem feedback de la autoritati, atat de la
    partide, dar si de la guvernanti – mai ales ca intre timp s-a si
    schimbat o ‘garnitura’ de ministri, lucram acum pe cateva masuri
    prioritare si speram ca la mijlocul lui noiembrie sa avem masuri
    concrete de raportat”.


    In legatura cu faptul ca CIS incearca sa aiba o voce mai
    puternica, Mariana Gheorghe spune ca programul elaborat a venit ca
    un raspuns la solicitarile pietei, care a cerut in ultimul an
    parerea executivilor din businessul romanesc privind situatia
    politica si economica a tarii si in general masuri care sa ajute la
    redresarea economica: “Ca sa aiba o finalitate, am considerat in
    directoratul CIS ca ar fi bine sa fie un pachet de masuri comun si
    am constatat cu placere ca atunci cand am facut un chestionar,
    toata lumea a venit cam cu aceleasi masuri.

    Astfel, nu le spunem autoritatilor doar ce sa faca, ci si cum sa
    faca, astfel putand sa dam si noi din ceea ce stim pentru a ajuta
    autoritatea sa implementeze acea solutie, sa avem o contributie
    directa la realizarea masurilor pe care le propunem”.

    Masurile concrete pentru economie despre care vorbeste Mariana
    Gheorghe vin intr-un moment in care lucrurile nu merg foarte bine
    in niciun domeniu, nici macar in petrol si gaze, domeniu
    traditional mai stabil decat alte sectoare din economie. Dupa un an
    de scadere cu peste 10% a volumelor de carburanti vandute in toata
    piata, 2010 a continuat pentru Petrom pe un trend descrescator, in
    primul trimestru fiind vorba despre o scadere de 16%. Vanzarile nu
    au mers mai bine nici pe parcursul verii, sezon in care in mod
    normal vanzarile cresc.

  • Retailerul de moda Sprider Stores investeste 1 mil. euro intr-un nou magazin la Braila

    Acesta este al 15-lea magazin din Romania, dupa cele patru din
    Bucuresti si cate unul in Arad, Cluj, Timisoara, Buzau, Pitesti,
    Bacau, Iasi, Suceava, Oradea si Targu Mures.

    Noul spatiu are o suprafata de 1.000 de metri patrati si ofera
    spre vanzare obiecte de imbracaminte, incaltaminte si accesorii,
    dar si obiecte pentru amenajari si decoratiuni interioare.

    Compania Sprider Stores a intrat pe piata din Romania in urma cu
    trei ani, cand a deschis magazinul din City Mall Bucuresti. Pana in
    prezent investitia companiei pe piata locala se ridica la 18 mil.
    euro.
    La nivel european, retailerul infiintat in 1971 detine 115
    magazine, in principal in sudul si sud-estul batranului continent,
    in state precum Grecia, Polonia, Serbia, Cipru, Bulgaria si Fosta
    Republica Iugoslava a Macedoniei.

  • Economia vidului sau cum sa faci bani din nimic

    Un bec, un frigider, un microprocesor si un obiect de mobilier
    nu par sa aiba absolut nimic in comun. La o privire mai atenta
    insa, niciunul dintre ele n-ar putea fi fabricat fara ca anumite
    componente sa fie supuse unor procese de vidare, prin care poate fi
    obtinuta, spre exemplu, atmosfera controlata din interiorul becului
    sau vidarea incintei unde urmeaza sa fie depozitat freonul folosit
    de frigidere pentru racire. Totul se realizeaza prin intermediul
    unor instalatii industriale bazate pe tehnica vidului, care ajung
    de cele mai multe ori la dimensiuni foarte mari, comparabile cu
    cele ale unei cladiri cu cateva etaje, si care au folos in aproape
    orice, de la ambalarea multor produse alimentare si pana la vidarea
    otelului, in siderurgie.

    Adrian Bodea era cercetator specializat in tehnica vidului la
    Institutul de Fizica Atomica de la Magurele cand a decis, in 1992,
    sa puna bazele unei afaceri cu instalatii de vidare. “Argumentul
    principal a fost situatia destul de inapoiata a economiei si
    industriei romanesti in raport cu tehnologiile folosite in Vest”,
    povesteste Corneliu Bodea, care a intrat si el un an mai tarziu in
    compania Adrem Invest, alaturi de fratele sau mai mare. Era o
    perioada cand cele mai multe fabrici din Romania isi procurau
    instalatiile de vidare din tari vest-europene sau de la importatori
    si distribuitori locali. Restul cumparau de la FAN – Fabrica de
    Aparatura Nucleara, devenita ulterior, dupa privatizarea din 1998,
    Nuclear Vacuum, care se ocupa printre altele si de productia de
    echipamente si instalatii de tehnica a vidului. “La momentul
    privatizarii am incercat sa achizitionam fabrica, dar nu s-a
    intamplat pana la urma”, spune cu regret Corneliu Bodea, astazi
    vicepresedintele companiei.

    Planurile de afaceri ale celor doi frati fusesera deja date peste
    cap de perioada dificila a industriei intrate in cadere libera
    odata cu inchiderea multor unitati, timp in care in Europa,
    productia traversa o perioada infloritoare, iar fabricantii de
    sisteme de vidare erau suprasolicitati. Dincolo de exemple precum
    Arctic, Antibiotice Iasi sau diverse institute de cercetare, Adrem
    Invest si-a pierdut o buna parte dintre clientii din Romania si s-a
    orientat catre piata internationala. “Industria romaneasca devenise
    incapabila sa sustina un asemenea business”, evoca Bodea momentul
    cand a luat decizia, mai ales ca Adrian Bodea stabilise o legatura
    cu Edwards, un producator britanic de sisteme de vid care facea
    parte din grupul British Oxygen Company, avand astfel deschiderea
    catre exterior.

    Compania s-a transformat din importator in proiectant si executant
    de instalatii la cheie si s-a orientat tot mai mult spre piata
    externa, dominata de nume precum Siemens sau Pfeiffer Vacuum, care
    impart o piata de ordinul mai multor miliarde de euro, potrivit
    Pneurop, comitetul european al producatorilor de instalatii de vid.
    Piata este greu de cuantificat, insa un punct de reper in
    industrie, compania britanica Edwards, a inregistrat anul trecut o
    cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (725 de milioane
    de euro), echivalentul a aproximativ 20% din intreaga industrie
    europeana, dupa unele estimari. In Romania, productia este aproape
    inexistenta, iar importatorii si distribuitorii de componente
    cumuleaza incasari de ordinul zecilor de milioane de euro. Adrem
    Invest a avut anul trecut afaceri de zece milioane de euro, in
    crestere cu 40% fata de nivelul atins in 2008, si mizeaza anul
    acesta pe incasari cel putin comparabile.

    De altfel, nici compania fratilor Bodea nu produce sistemele in
    Romania, ci in tari precum Finlanda, Italia, Rusia sau anumite tari
    din Africa de Sud, prin intermediul partenerilor. Practic, doar
    proiectarea se face in Romania, iar productia si executia
    sistemului se realizeaza in strainatate. “Exista insa anumite
    secrete de productie, componente pe care le fabricam aici”, sustine
    Bodea, facand referire, de pilda, la o idee a fratelui sau,
    patentata la nivel european, de vidare a otelului cu un consum de
    20 de ori mai mic de energie decat in mod traditional.

    Costul unui sistem de vidare porneste in principiu de la un milion
    de euro, insa poate ajunge, in functie de complexitate si
    dimensiuni, si la zeci de milioane de euro. Cel mai scump sistem
    proiectat si instalat de Adrem a costat putin peste 7 milioane de
    euro, valoare care prin comparatie cu nivelul din alte piete este
    chiar si cu 20% mai mica.

    “Proiectul se desfasoara pe etape, iar banii sunt incasati de-a
    lungul unei perioade mai mari de timp”, explica Bodea una dintre
    principalele probleme din domeniu. La semnarea unui contract,
    clientii achita un mic avans din intreaga valoare, urmand sa faca o
    plata mai consistenta odata cu finalizarea fiecarei etape a
    proiectului, ceea ce inseamna ca furnizorul instalatiei trebuie sa
    investeasca in prima faza din buzunarul propriu. “Am avut
    dintotdeauna o problema cu lichiditatile. La un moment dat,
    incasarile din contractele anterioare nu mai erau suficiente pentru
    lansarea altora noi”, spune Bodea, cu completarea ca o finantare de
    la banci nu le-a fost o alternativa la indemana, intrucat bancherii
    preferau sa crediteze companii din domenii mai atragatoare decat
    cel al tehnicii vidului, mai ales cand marjele de profit erau mai
    mari decat nivelul de aproximativ 10 procente din domeniu.

    Pentru o companie din domeniul tehnicii vidului fara capital si
    putere mare de investitie, lipsa lichiditatilor poate duce la
    inchiderea afacerii. Perspectiva i-a impins pe fratii Bodea sa
    diversifice activitatea, in incercarea de a genera fonduri din care
    sa sustina linia de business principala. “Asa a pornit divizia de
    automatizari de retele de utilitati, ce lucreaza de asemenea cu
    contracte de valori mari, platite insa in termen mai scurt decat
    cele pentru instalatiile de vid”, explica vicepresedintele Adrem
    Invest.

    N-a fost totusi suficient, intrucat durata de executie si nevoia de
    capital erau in continuare destul de mari, motiv pentru care
    diversificarea a continuat prin preluarea unor activitati de citire
    a contoarelor de energie electrica si administrare a grupurilor de
    masura externalizate de grupul ceh CEZ in urma cu doi ani. Jumatate
    din cifra de afaceri va proveni de aici in 2010, in timp ce
    automatizarile vor insemna in jur de 30%, iar proiectarea si
    instalarea sistemelor bazate pe tehnica vidului vor aduce
    restul.

    “Nu inseamna ca renuntam la linia de business initiala”, precizeaza
    Corneliu Bodea, mai ales ca limitarea data de faptul ca nu mai sunt
    deschise fabrici de productie noi este doar aparenta. Pe de-o
    parte, durata de viata a unui sistem de vidare nu este foarte mare,
    iar pe de alta parte intervine progresul tehnologic, cu inlocuirea
    anumitor componente din sistemele existente. “Pentru noi e o
    afacere de familie, pe care vrem sa o pastram si sa o predam mai
    departe generatiilor viitoare”, spune antreprenorul

  • Cum asteapta primarul din Jucu sa vina nemtii cu BMW-urile

    In timp ce primarul comunei Jucu, Dorel Pojar, spune ca i-ar fi
    asteptat pe bavarezi cu bratele deschise, oficialii BMW au raspuns,
    in putine cuvinte, ca nu se pune problema unei eventuale fabrici in
    Romania, mai ales pentru ca politica grupului este de a concentra
    productia europeana in Germania, cu doua exceptii: Spartanburg,
    SUA, si Steyr, Austria.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • A doua incercare a Stefanel in Romania. O iesi mai bine?

    “Imi place responsabilitatea. Am crescut mult in ultimul an”,
    spune Carlo Stefanel, managerul Stefanel Romania si fiul lui
    Giuseppe Stefanel, presedintele si actionarul majoritar al
    grupului. Ultimul an inseamna pentru Carlo, care alaturi de fratele
    sau va mosteni afacerea Stefanel, perioada pe care a petrecut-o
    pana acum in Romania, fiind trimis de familie pentru a repozitiona
    reteaua locala in acord cu noua politica a grupului.

    Zvonurile ultimilor ani despre Stefanel nu sunau tocmai bine. Se
    vorbea despre scaderi semnificative ale vanzarilor, despre
    inchideri de magazine, despre o repozitionare a brandului, desi nu
    se stia bine pe ce segment. Reteaua de sute de magazine a
    italienilor era considerata gresit situata pe segmentul
    mediu-superior al pietei – fiind o retea mare, analistii considerau
    ca i-ar sta mai bine in zona de cumparatori medii. Cu toate
    acestea, familia Stefanel nici nu a luat in considerare (in mod
    public) sa devina un concurent direct al H&M, Zara, Bershka sau
    alte branduri promovate de noul lider al pietei europene, spaniolii
    de la Inditex. Din contra, s-au orientat catre o zona mai
    exclusivista si vorbesc despre o noua politica a companiei, o
    repozitionare mai aproape de segmentul high. Desi in Romania
    brandul a fost considerat intotdeauna un brand de lux, “dar lux pe
    care ti-l poti permite”, in restul statelor se adreseaza
    segmentului medium-high.

    Venit in Romania la scurt timp dupa revolutie, brandul italian a
    fost unul dintre primele nume straine care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala. “La deschidere, desi romanii nu erau atat
    de pasionati de moda, s-a facut coada in fata magazinului de pe
    Calea Victoriei, care este si astazi cel mai important pentru
    companie”, spune Carlo Stefanel, citand din povestile grupului
    italian, auzite de la tatal sau sau de la predecesorul sau in
    Romania, Lucio Manfreda, care a condus timp de opt ani operatiunile
    locale ale retailerului de imbracaminte si care s-a mutat la
    conducerea locala a retailerului Sasch.


    Romania a fost prima piata din regiune pe care a patruns
    compania, iar la sfarsitul anilor ’90 devenise un adevarat centru
    de dezvoltare in regiune, dat fiind ca acum Stefanel este prezent
    si in Polonia, Croatia, Cehia , Bulgaria , Rusia si Serbia .

    Intre timp insa piata a devenit mai competitiva, “deoarece in
    ultimii 3-4 ani au venit branduri noi”. Pe piata au mai intrat
    jucatori precum Max Mara, Escada sau multibrandurile Victoria 46 si
    Mengotti, “insa acestia se adreseaza clientilor de pe segmentul de
    lux”. Cei ce nu au ajuns inca vor veni in urmatorii 2-3 ani, pentru
    ca acum criza a pus investitiile in stand-by.


    Dar nu din cauza crizei a inchis Stefanel doua magazine in Romania
    anul trecut, insista Carlo Stefanel: “In ultimul an am inchis doua
    magazine. Nu erau in pozitia potrivita si nu se potriveau noului
    concept. Toate magazinele noastre trebuie sa se incadreze in
    tiparul nou stabilit. Orice punct de vanzare care nu se potriveste
    ca marime, pozitie sau concept il inchidem”. Procesul de
    repozitionare a brandului a inceput inca din 2007 si nu este astfel
    “unul manat de criza”. Pentru a le inlocui pe cele doua inchise,
    alte doua magazine – pliate pe noul concept – se vor deschide in
    2011 in Bucuresti.

    “Cele mai nou deschise magazine din Italia, Germania si Rusia sunt
    realizate conform noului concept. Cele deja existente vor fi si ele
    reinventate”, explica tanarul Stefanel, care are acum 24 de ani si
    conduce reteaua de zece magazine din Romania, un business de 5,8
    milioane de euro in 2009. Dintre cele zece magazine, cinci sunt in
    Bucuresti si cinci in provincie, in Timisoara, Iasi, Constanta,
    Ploiesti si Brasov.

  • Investitiile in malluri, mai mari decat cele in fabrici sau in centrul Renault de la Titu

    Sun Plaza si Cocor in Bucuresti, Atrium Center la Arad, primul
    parc comercial din Severin si primul mall din Baia Mare, Gold
    Plaza, a carui inaugurare este programata pentru 4 noiembrie,
    reprezinta noutatile anului pe piata centrelor comerciale.

    De partea cealalta, fabrica Procter & Gamble din Urlati a
    costat 100 de milioane de dolari, mai putin decat mallul din Baia
    Mare, in timp ce Renault a investit pana acum in centrul de testare
    de la Titu mai putin decat au alocat austriecii de la Sparkassen
    pentru mallul Sun Plaza din Bucuresti.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Economia Europei de Est: se contureaza o revenire cu doua viteze

    Un articol de pe blogul agentiei, ilustrat cu o fotografie de la
    protestul politistilor din Bucuresti, citeaza opinia analistilor de
    la Goldman Sachs, conform carora “s-a manifestat o diferentiere
    clara intre economiile mai robuste si cele mai fragile ale
    regiunii”. Goldman Sachs considera ca economiile mai solide –
    Polonia, Cehia, la care se adauga Turcia si Israelul, frecvent
    asociate in analizele financiare cu Europa de Est – vor fi primele
    care vor vedea o accelerare a fluxurilor financiare, atat in forma
    cumpararilor de obligatiuni, cat si in forma achizitiei de
    actiuni.

    Reducerea dobanzilor la niveluri fara precedent in tarile
    dezvoltate si ingrijorarile privind datoria publica a unor tari din
    zona euro ca Grecia si Irlanda i-au facut pe investitorii de
    portofoliu sa caute in alta parte posibilitati de a-si plasa
    capitalul cu randamente mai bune. Investitorii cauta oportunitati
    in Europa Centrala si de Est, testand tari ca Ungaria, de pilda,
    unde insa dificultatile guvernarii Fidesz de a aduce sub control
    cheltuielile bugetare creeaza un teren incert, ca si in Romania, o
    alta tara care in ultimii ani a depins de sustinerea FMI.

    Pentru tarile vizate de fluxurile de capital speculativ, aceste
    miscari se pot dovedi insa riscante. In eventualitatea unui nou soc
    global dupa modelul prabusirii Lehman Brothers – o eventualitate pe
    care investitorii si analistii nu o exclud nici acum -, tarile
    respective sunt expuse la iesiri masive de capital, de genul celor
    care au maturat 30% din valoarea zlotului polonez fata de euro.
    Exista, de asemenea, destule necunoscute in privinta redresarii
    economice in sine, de la batalia pentru disciplina bugetara si pana
    la ce se va intampla in Germania, economia locomotiva a zonei
    euro.

    In ultimul raport asupra perspectivelor economice globale, FMI
    estimeaza ca Germania va cunoaste anul acesta o crestere a PIB de
    3%, urmata la anul de o incetinire la 2%. Pentru Europa emergenta
    (Polonia, Ungaria, Romania, Ungaria, Bulgaria, Croatia, tarile
    baltice si Turcia), FMI prevede o crestere de 3,7%, urmata in 2011
    de o incetinire la 3,1%, chiar daca toate statele din zona, cu
    exceptia Turciei, au perspective de avans al PIB mai mare in 2011
    decat anul acesta.

  • IIF: Romania si Ucraina vor ramane dependente de finantarea FMI si in 2011

    IIF noteaza ca, pe ansamblul regiunii, creditarea din surse
    bancare isi revine lent, cu exceptia Turciei, in conditiile in care
    scaderea cererii si standardele mai stricte de acordare a
    imprumuturilor au reorientat bancile in primul rand spre
    rambursarea propriilor datorii, inclusiv pe cele catre
    grupurile-mama.

    In ce priveste creditarea prin emisiuni de euroobligatiuni, aceasta
    a fost sustinuta de scaderea perceptiei de risc, care a atras
    fluxuri de capital pe termen scurt, in special spre tarile cu rate
    mari ale dobanzilor si monede in curs de apreciere, ca Rusia si
    Turcia.

    IIF estimeaza ca anul acesta, Europa emergenta va atrage in total
    fluxuri de capital de 182,5 miliarde de dolari (peste 132 de
    miliarde de euro), fata de 60,7 miliarde in 2009, in special pe
    seama investitiilor in actiuni, a investitiilor straine directe si
    a celor de la creditori privati nebancari. Estimarea este usor
    inferioara celei din aprilie, cand IIF prevedea fluxuri de 179,4
    miliarde de dolari.

    In 2011, cifra ar urma sa creasca la aproape 230 de miliarde de
    dolari, iar creditarea din partea bancilor comerciale sa se
    majoreze de la 12,5 miliarde anul acesta la 33,6 miliarde de
    dolari.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Cresterea economica a grupului va fi anul acesta de 4,1%, cu media
    ridicata de Turcia (8,5%) si de Rusia (3,5%). “Perspectiva regiunii
    este strans legata de cea a Europei de Vest, asa incat o eventuala
    incetinire a cresterii in Occident se va reflecta inevitabil si in
    Est, desi problema datoriilor publice din zona euro a avut pana
    acum efecte remarcabil de limitate in afara ei”, apreciaza
    IIF.

    In ce priveste fluxurile de capital catre toate pietele emergente
    (Asia, America Latina, Europa, Orientul Mijlociu si Africa),
    acestea ar urma sa se situeze anul acesta la 825 de miliarde de
    dolari (aproape 600 de miliarde de euro), fata de 581 de miliarde
    in 2009. Estimarea din aprilie (709 miliarde de dolari) a fost
    revizuita, in special pe seama Asiei si a Americii Latine, care ar
    urma sa concentreze cea mai mare parte din banii disponibili ai
    investitorilor si ai creditorilor.

    Pentru China, IIF estimeaza o crestere economica de 10% in acest an
    si de 9,5% la anul. SUA vor avea o crestere a PIB de 2,8%,
    respectiv 1,7%, in timp ce pentru zona euro, cifrele sunt de 1,7%,
    respectiv 1,4%. Economia Japoniei va avansa cu 3% anul acesta si cu
    1% in 2011.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro va avea vanzari de 1,5 mld. euro in 2011

    Cu o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de euro la finalul anului
    viitor, Mic.ro ar putea deveni cel mai mare comerciant de pe piata
    romaneasca, pozitie detinuta in acest moment de reteaua Metro Cash
    & Carry, care a inregistrat anul trecut vanzari de 1,2 miliarde
    de euro.

    Operatorul Mic.ro, Mercadia, a preluat in luna august si reteaua
    de magazine de tip discount MiniMax, care avea in acel moment 31 de
    spatii iar in prezent numara 36. “Anul viitor, aceasta retea de
    magazine de discount va ajunge la 150 de spatii, care for fi
    complet schimbate”, a declarat Dinu Patriciu, care nu a dorit sa
    spuna care va fi noul nume sub care vor opera magazinele preluate,
    dar a afirmat ca aceste spatii vor functiona ca suport pentru
    magazinele Mic.ro. “De la 5 la 7 dimineata din magazinele MiniMax
    vor fi aprovizionate spatiile Mic.ro”, a precizat Patriciu.

    Pe piata de magazine de tip convenience (de proximitate) nu exista
    nicio retea puternica, spatiile fiind operate de mici antreprenori
    familiali.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro ajunge la break-even in aprilie 2011

    Reteaua Mic.ro, care a atras, conform declaratiilor lui
    Patriciu, 30 de milioane de euro pana in prezent, cand numara 113
    magazine, este cea mai mare investitie din retail in aceasta
    perioada, cand majoritatea comerciantilor prefera o politica mai
    precauta. “Investitiile totale vor ajunge la 200 de milioane de
    euro”, spune Patriciu.

    Lantul de magazine dezvoltat de Patriciu, unul dintre cei mai
    bogati oameni de afaceri romani, va genera, conform previziunilor,
    vanzari de 150 de milioane de euro pana la finalul acestui an, in
    conditiile in care “fiecare 36 de magazine au un rulaj de 100 de
    milioane de euro anual”.

    In prezent reteaua numara 113 spatii Mic.ro si 36 de magazine
    MiniMax Discount, retea preluata de Mercadia (operatorul Mic.ro) in
    luna august. Patriciu nu a dorit sa ofere detalii financiare despre
    preluarea MiniMax, in cadrul careia detinea, la momentul fondarii
    ei, “impreuna cu fratele meu, pachetul majoritar de actiuni. Ne-am
    retras insa dupa numai un an pentru ca am crezut ca partenerii
    (austrieci – n.r.) vor da cu oistea de gard. N-a fost asa”.