Tag: Germania

  • Berlinezii ecologisti si ferma lor migratoare

    Proiectul Prinzessinengarten, lansat de o organizatie
    non-profit, Nomadisch Grun (verde nomad), a aparut dupa o calatorie
    in Cuba a unuia dintre initiatorii sai, care a fost inspirat de
    comunitatile create in jurul fermelor urbane. Gradina din Berlin a
    fost astfel proiectata inca de la inceput incat sa poata fi mutata,
    pentru a functiona si pe timpul iernii.

    Prinzessinengarten este deschisa publicului, care poate invata
    tehnici de cultivare si ingrijire a plantelor fara utilizare de
    pesticide si ingrasaminte artificiale. In anumite zile se
    organizeaza si mese pentru comunitate, la care bucatarilor amatori
    li se pun la dispozitie legume proaspat culese din gradina, pentru
    a pregati diverse feluri de mancare.

  • Romania si Bulgaria ar putea adera in martie doar la spatiul aerian Schengen

    O solutie de compromis avansata in aceasta saptamana la
    Bruxelles a fost, potrivit unor surse diplomatice, ca Romaniei si
    Bulgariei sa li se permita doar aderarea la spatiul aerian Schengen
    in martie, urmand ca in octombrie sa poata fi luata o decizie si
    privind frontierele terestre, daca vor exista progrese ale celor
    doua state. Franta si Germania, carora li s-au alaturat ulterior
    Finlanda si Olanda, si-au exprimat in mod repetat opozitia fata de
    aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen in martie, argumentand
    ca ambele tari au in continuare probleme cu justitia si aplicarea
    legii.

    Potrivit lui Tvetanov, Finlanda si Olanda inclina mai degraba sa
    urmeze pozitia actuala a Germaniei decat pe cea a Frantei. El a
    subliniat ca Franta nu are argumente clare pentru amanarea aderarii
    Bulgariei, ci doar vrea conditionarea ei de Mecanismul de Cooperare
    si Verificare.

  • Cum se peticeste o plasa de siguranta. De ce vorbeste UE pe doua voci

    Nu a fost mana astrelor sau vreun as de pica scos din maneca de
    propriul guvern: Portugalia a evitat la un varf de ac soarta
    Irlandei de la sfarsitul anului trecut doar dupa ce Banca Centrala
    Europeana (BCE) a deschis larg cuferele si a aruncat in primele
    zile ale lui 2011 peste doua miliarde de euro speculatorilor din
    pietele financiare, iar Bruxellesul a dat de inteles ca intr-un
    viitor foarte apropiat Uniunea va veni cu o solutie bine inchegata
    pentru a evita astfel de situatii sensibile pentru moneda unica.
    Numai ca, saptamana trecuta, dubla reuniune a ministrilor de
    finante europeni (intai doar a celor 17 din zona euro, apoi a
    tuturor celor 27) a adus doar o promisiune cam fara vlaga din
    partea Germaniei si o intoarcere pe calcaie a Comisiei Europene,
    care se grabise sa anunte pentru inceputul lui februarie parafarea
    unor noi conditii de asistenta financiara comunitara.

    Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF), plasa de
    siguranta de 440 miliarde de euro la care zona euro, in frunte cu
    Germania, a fost constransa in mai anul trecut sa impleteasca in
    graba pentru salvarea Greciei si a monedei unice, ar trebui sa se
    intinda cat mai mult, ca sa cuprinda eventual si Portugalia, dar si
    alte state care – nu e exclus – vor mai intra in colimatorul
    pietelor. Cu acest deziderat sunt de acord si Berlinul, si
    Bruxellesul, insa oficialii germani nu se prea grabesc sa mai bage
    odata mana in bugetul propriu ca sa-si sustina colegele mai putin
    atente cu cheltuielile si imprumuturile. Ministrul german de
    finante Wolfgang Schaeuble, exponentul unei rezervate aripi nordice
    din care mai fac parte Olanda si Finlanda, a amanat luarea unei
    decizii pana la summitul UE din 24-25 martie, rastimp suficient
    pentru ca – speculeaza presa internationala – statele vizate de
    cresterea dobanzilor la imprumuturi sa ia masuri de redresare
    financiar-bugetara chiar mai dure decat pana in prezent.

    Si totusi, spre ce se indreapta fondul de asistenta financiara
    comunitara? In teorie, valoarea EFSF este de 440 de miliarde de
    euro, dar din cauza restrictiilor privind ratingul maxim AAA
    acordat obligatiunilor emise de acest vehicul, statele zonei euro
    se pot baza concret doar pe putin peste 250 de miliarde de euro.
    Grecia si Irlanda sunt deja servite de fond, iar odata cu
    potentiala salvare a Portugaliei, pe care dobanzile de aproape 7%
    cu care o impresoara piata o vor rapune mai devreme sau mai tarziu,
    ar ramane destul de putin loc pentru a ingramadi mai apoi si o
    Spanie aflata la ananghie sau, cosmarul de care nimeni nu vrea inca
    sa aduca vorba, chiar o Italie intrata in vria speculatorilor.

    Discutiile referitoare la extinderea de la 440 de miliarde de
    euro la 750 de miliarde de euro a garantiilor financiare oferite de
    EFSF – si care au trimis pietele in entuziasm chiar inainte de
    recentele emisiuni de eurobonduri ale Spaniei si Portugaliei – au
    primit, se pare, un “Nein” vehement din partea Germaniei, care ar
    prefera sa rezolve intai o problema mai veche, Grecia. Potrivit
    informatiilor obtinute deocamdata de presa doar pe surse, Berlinul
    ar fi propus contractarea de imprumuturi de pe pietele
    internationale, in numele EFSF, bani cu care statele cu probleme,
    Grecia bunaoara, sa-si rascumpere de la Banca Centrala Europeana
    obligatiunile suverane pe care aceasta le-a achizitionat de pe
    piata secundara, cu un discount de 20-30% si sa mai usureze astfel
    din datoria pe termen mediu a tarii. Cu aceasta restructurare
    partiala si indirecta a datoriei, pe care un comentator a numit-o
    “un default politicos”, Grecia ar putea sa iasa din nou sa se
    imprumute de pe piete, ridicand o parte din presiunea asupra EFSF
    care, in schimb, s-ar putea concentra asupra altor state cu
    probleme. O alta posibilitate ar fi folosirea Fondului de
    Stabilitate drept garant pentru o noua emisiune de obligatiuni a
    Greciei, la dobanzi mult sub cele peste 11% pe care i le cere acum
    piata, iar banii stransi astfel sa fie folositi tot la
    rascumpararea obligatiunilor de la BCE.

  • Cod de descifrat: MMXI. Cum va arata lumea in 2011

    O mare greutate o vor avea pentru pietele internationale
    semnalele politice, pentru ca economia si politica au ajuns sa se
    confunde adeseori in perioada din urma. La inceput de an, tabloul
    global sta cam asa: Statele Unite par pregatite pentru o crestere
    economica sustinuta, desi nu la fel de accelerata precum cele din
    China, India sau Brazilia, in vreme ce Europa s-ar putea trezi cu
    cel putin inca o roata dezumflata in zona euro, fie ca vorbim de
    posibila restructurare a datoriilor Greciei, de nevoia de salvare a
    Portugaliei sau a unor state considerate indeobste cam prea mari
    pentru a fi lasate sa cada, Italia sau Spania. Aceste ultime doua
    state trebuie sa stranga in urmatoarele luni de pe piete circa 400
    de miliarde de euro pentru a-si rostogoli datoriile, iar reticenta
    de care investitorii au dat dovada la sfarsitul anului trecut in
    cazul Irlandei nu prevesteste nimic bun.

    Costul asigurarii in caz de incapacitate de plata (CDS) a
    datoriilor suverane din statele Europei Occidentale a atins joia
    trecuta un nou maxim istoric, depasindu-l in premiera pe cel al
    asigurarii datoriilor suverane ale statelor din Europa Centrala si
    de Est, inclusiv Rusia, ceea ce arata ca pietele se pregatesc
    pentru o noua lovitura puternica ce ar urma sa fie incasata de zona
    euro. Liderii Europei au insa in acest an si probleme politice de
    rezolvat, care le vor acapara si timpul, si energia, spre deosebire
    de anul trecut, cand deciziile dure puteau fi aplicate ceva mai
    usor; in Germania, cea mai mare economie a zonei euro, din cauza
    sistemului electoral, incepand din februarie si pana in septembrie,
    coalitia de guvernare formata din conservatori si liberali va trece
    dintr-o campanie electorala intr-alta, in disputa fiind controlul a
    sapte dintre cele 16 landuri ale tarii.

    Perspectivele crestin-democratilor (CDU) condusi de cancelarul
    Angela Merkel nu sunt prea optimiste: daca maine ar avea loc
    alegeri, Merkel nu ar mai ramane in functie, fiind inlocuita de o
    coalitie de centru-stanga, intre social-democrati si verzi. Noile
    conduceri ale celor sapte landuri vor modifica aproape sigur si
    balanta politica in Bundesrat, “Consiliul Federal” al landurilor,
    care trebuie sa aprobe toate legile trecute prin Parlamentul in
    care coalitia de guvernare inca detine o majoritate. Asadar, Merkel
    va trebui pe de o parte sa lupte la baioneta ca sa salveze ce se
    mai poate salva, iar apoi sa negocieze asiduu cu potentialii
    castigatori pentru orice masura de reforma.

    Celalalt motor al Europei, Franta, va trece printr-un an
    preelectoral (in martie 2012 sunt alegeri prezidentiale), iar
    presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca o formula de
    compromis cu sindicatele pe care si le-a ridicat impotriva odata cu
    noua lege a pensiilor pe care a impus-o anul trecut. In plus,
    Sarkozy va fi probabil ocupat cu agenda G20, grup prezidat de
    Franta in 2011. Miza pentru cuplul franco-german va fi initierea
    unei dezbateri pentru a rezolva problema sistemica a zonei euro –
    uniune monetara fara uniune fiscala – ce duce la acumularea de
    diferente tot mai mari intre diversele economii europene si creeaza
    derapaje pe care le deconteaza ansamblul blocului comunitar prin
    masurile de austeritate in vigoare sau in pregatire.

    Are insa destule sanse sa se concretizeze o dezbatere privind
    reformarea sistemului monetar mondial, pe care Sarkozy va incerca
    sa o impuna G20 pentru a mai castiga din punctele pierdute in
    politica interna? Dupa razboiul valutar de uzura in care s-au
    angajat marile economii in 2010, o schimbare de strategie este
    deocamdata o promisiune frumoasa: Statele Unite nu par dispuse sa
    renunte atat de usor la pozitia pe care o ocupa acum dolarul in
    finantele internationale (mai ales dupa repetatele masuri de
    relaxare cantitativa care au relansat competitivitatea exporturilor
    americane), mai ales ca si Barack Obama trebuie sa inceapa lupta
    pentru realegerea la prezidentialele din toamna lui 2012 si orice
    cedare pe acest front nu ar fi usor de explicat electorilor de
    acasa. Luna aceasta, presedintele chinez Hu Jintao, presat continuu
    de comunitatea internationala sa devalorizeze yuanul care aduce
    Chinei excedente comerciale constante, face o vizita istorica la
    Washington; de rezultatul ei depinde cum se vor aseza la masa de
    discutii in noiembrie la Cannes liderii G20.

    Dar discutiile dintre cei doi vor viza nu doar probleme de
    finante internationale, ci si situatia din Coreea de Nord, unde
    regimul stalinist al lui Kim Jong-Il pare pregatit pentru inca o
    runda de negocieri in stilul copilului prea rasfatat, care o
    caracterizeaza in ultimele decenii: “Intai lovim, apoi vedem ce ni
    se ofera bun ca sa nu mai lovim si a doua oara”. China, care si-a
    asumat rolul de frate mai mare al Coreei de Nord, a ramas datoare
    in 2010 cu o urecheala diplomatica pentru Phenian, care a lansat un
    atac neprovocat la adresa Coreei de Sud doar ca sa arate
    comunitatii internationale ca venirea celei de-a treia generatii de
    dictatori Kim (mezinul Kim Jong-Un se asteapta sa-i succeada cat de
    curand tatalui) nu va aduce si una de atitudine sau, cel putin, nu
    una in bine.

  • A acceptat un bancher german cea mai mare mita din istorie?

    Gerhard Gribkowsky (52 de ani), un fost membru executiv al
    bancii germane de stat BayernLB, a fost arestat saptamana trecuta,
    fiind suspect de luare de mita. Este vorba despre 39 de milioane de
    euro (50 de milioane de dolari) care au fost virati in doua transe,
    din Insulele Virgine Britanice si din Mauritius, in contul unei
    fundatii private din Salzburg, Austria, numita “Raza de soare” si
    fondata de bancherul german, potrivit publicatiei Spiegel.

    De la cine provin insa banii? Nici Gribkowsky si nici avocatul
    sau nu au vrut sa raspunda acestei intrebari, dar procuratura din
    Munchen crede ca suma are legatura cu vanzarea unei companii, anume
    Formula 1. BayernLB a devenit actionarul majoritar al Formulei 1, o
    afacere de miliarde de euro, mai degraba din intamplare – a acordat
    imprumuturi mogulului media german Leo Kirch, garantate cu actiuni
    la Formula 1, iar cand Kirch a intrat in faliment, Griblowsky s-a
    ocupat sa vanda pachetul de actiuni, ceea ce a si facut in
    2005.

    Procurorii spun insa ca tranzactia s-a facut la un pret
    neactualizat al actiunilor, implicit sub pretul pietei, iar
    bancherul german a primit astfel un “bonus” de 39 de milioane de
    euro (50 de milioane de dolari) pentru consultanta. “Suma este de
    departe cea mai mare pe care un executiv german a incasat-o ca
    parte a unei tranzactii obscure, daca nu chiar ilegale”, scria
    cotidianul german Suddeutsche Zeitung, care a depistat transferul
    bancar in cauza.

    A fost sau nu unul dintre cele mai serioase cazuri de coruptie
    in istoria recenta a economiei germane sau a fost evaziune fiscala?
    Mai multi prieteni de-ai lui Gribkowsky sunt destul de suspiciosi
    pentru ca, desi bancherul n-a facut niciodata un secret din
    activitatile fundatiei sale din Salzburg si nici din contractele de
    consultanta legate de Formula 1, a fost intotdeauna secretos legat
    de sume si de implicarea lui Bernie Ecclestone (80 de ani), unul
    dintre cei mai discreti executivi din lumea sportului. Pe de alta
    parte insa, la momentul tranzactiei, bancherul german a cerut chiar
    un bonus pentru tranzactia realizata, lucru care n-ar mai fi
    trebuit sa se intample daca la mijloc era o mita de cateva zeci de
    milioane de euro.

    Ecclestone, a carui avere se ridica la 4 miliarde de dolari
    potrivit Forbes, neaga acuzatiile de dare de mita si implicarea in
    tranzactii ilegale, desi pare destul de plauzibil ca acesta sa-l fi
    rasplatit pe Gribkowsky pentru contributia pe care a avut-o la
    salvarea Formulei 1. “In fond, 50 de milioane de dolari sunt un
    mizilic pentru Bernie”, spunea proprietarul unei echipe de F1.

    Procurorii inca nu au luat o decizie cu privire la investigatia
    demarata in 2006 si intrerupta de-a lungul ultimilor patru ani.

    In defavoarea bancherului cantareste acum faptul ca incasarile
    nu au fost declarate in Germania si, prin urmare, nu au fost
    platite taxele aferente celor 39 de milioane de euro. In loc sa
    plateasca taxe echivalente cu 40% din suma acolo, Gribkowsky a
    platit doar 25% statului austriac.

  • Nem tudom, monsieur!

    Intrata in vigoare la 1 ianuarie, legea ungara a presei prevede
    amenzi de pana la 730.000 de euro pentru posturile de radio si
    televiziune in caz de “atingere adusa interesului public, ordinii
    publice si moralei”, precum si in cazul “informarilor
    partinitoare”, evident fara ca astfel de notiuni vagi sa fie
    definite.

    Premierul ungar Viktor Orban, un conservator cu puternice
    accente populiste, a avut o pozitie ferma fata de criticile interne
    si externe referitoare la legea presei. “Nu stabilesc francezii sau
    germanii conformitatea legislatiei nationale cu reglementarile UE”,
    ci Comisia Europeana, a subliniat Orban. De la 1 ianuarie, Ungaria
    a preluat presedintia prin rotatie a UE, pe care o va detine timp
    de jumatate de an.

  • Basescu e dezamagit de lipsa de solidaritate a “colegilor” Merkel si Sarkozy

    “E incorecta atitudinea celor doi ministri (de Interne n.n.)
    fata de Romania”, a spus Basescu, dand asigurari ca romanii nu vor
    sta “ca ramele, ca sunt marile state ale Europei”, Franta si
    Germania. “Cele 22 milioane de romani au dreptul la respect”, a
    subliniat Basescu. “Ma asteptam ca macar unul dintre colegii din
    Consiliu, ori domnul presedinte Sarkozy, ori doamna cancelar Merkel
    sa spuna: « uite domnul presedinte, eu voi fi impotriva!». N-au
    facut-o si in Consiliu se vorbeste de solidaritate si intre noi si
    intre tari. Acest lucru a lipsit din portofoliul celor doua tari” ,
    a declarat seful statului, joi seara, la postul public de
    televiziune, sustinand ca masura este una nemeritata.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Basescu: Romania „nu arunca cu pietre” in Franta si Germania, dar nu mai arunca nici cu bani

    Romania va trebui sa se bata politic, nu cu pietre, cu Franta si
    Germania pentru aderarea la Schengen, insa pentru ca nu exista un
    termen fixat pentru aderarea la acest spatiu, cele 271 milioane
    euro, aflate la dispozitia Guvernului pentru securizarea
    frontierelor, ar trebui alocate IMM-urilor si nu neaparat grupului
    EADS. Declaratia a fost facuta miercuri de presedintele Traian
    Basescu, care a participat la sedinta Executivului. “Pentru ca nu
    se fixeaza un termen (de aderare la Spatiul Schengen-n.r.), va
    trebui ca, pe de-o parte, sa ne batem pana in ultima clipa – sa ne
    batem politic, nu cu pietre – dar trebuie sa avem in vedere ca anul
    acesta avem in buget 271 milioane euro pentru continuarea
    programelor de securizare a frontierei, de achizitii de bunuri care
    sa creasca mobilitatea politiei de frontiera, a vamii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Parlamentarii romani vor sa hartuiasca Germania care nu ne vrea in Schengen: „S-a intors roata!”

    Respectiva aprobare, care se face oficial prin modificarea
    Tratatului de la Lisabona, presupune avizul pozitiv al tuturor
    parlamentelor nationale din uniune, Romania urmand sa se pronunte
    luna viitoare.

    Prilej cum nu se poate mai bun pentru senatorii si deputatii
    romani din comisiile de politica externa de a se gandi de doua ori
    inainte de a aviza colegial derogarea germanilor. “Roata
    se-ntoarce”, explica pentru gandul deputatul PDL Alin Popoviciu,
    precizand ca va vota in favoarea Germaniei doar in cazul in care
    executivul va solicita acest lucru: “Daca guvernul nu va veni cu un
    punct de vedere fata de cum sa votam, atunci nu vad de ce am acorda
    acest favor Germaniei. Stiti cum e: roata se intoarce si cred ca
    Germania nu se astepta sa aiba probleme din aceasta cauza, atunci
    cand a cerut amanarea aderarii la Schengen. Nu am discutat cu
    colegii mei de partid despre vot, dar eu unul nu voi fi de acord cu
    aceasta derogare pentru Germania”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministerul Agriculturii angajeaza lautari ca sa cante succesul taranilor romani in Germania – pretul: 170.000 de euro

    Problema a aparut dupa ce taraful “Lautarii din Teleorman”, cu
    care se negociase de principiu, a refuzat contractul propus, pe
    motiv ca doreau plata inainte. Romania va participa, in perioada
    21-30 ianuarie, la cea mai mare expozitie din Europa destinata
    industriei alimentare, agriculturii si horticulturii care are loc
    in fiecare an la Berlin, cunoscuta sub numele “Saptamana
    verde”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info