Tag: retele sociale

  • Ce cauta romanii pe Facebook

    Aproximativ 57% dintre respondentii studiului RoFacebook Survey,
    realizat in prima parte a lunii iulie pe un esantion de 574 de
    persoane, sunt femei, procent ceva mai mare decat cel calculat
    chiar de Facebook – conform informatiilor publicate pe paginile
    proprii, reteaua numara peste 1,5 milioane de utilizatori, din care
    780.500 sunt femei. Majoritatea covarsitoare, mai exact 91%, au
    varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, ponderea cea mai mare (57%)
    fiind intalnita in segmentul de varsta 23-30 de ani, in timp ce
    doar 7% dintre utilizatori au mai mult de 36 de ani, potrivit
    studiului. Criteriul varstei poate fi de altfel explicatia pentru
    faptul ca majoritatea acceseaza reteaua de mai multe ori pe zi sau
    macat o data in fiecare zi si ca, daca 57% dintre romani acceseaza
    reteaua sociala doar de pe computer, restul de 43% folosesc si un
    terminal mobil pentru aceasta activitate, 1% din total excluzand
    complet din ecuatie computerul.


    In ce priveste informatiile pe care le publica, 94% dintre ei
    trec pe contul de Facebook cel putin o informatie considerata
    personala, iar 91% au publicat poze cu propria persoana (restul de
    9% alegand alternative precum poze oarecare si logo-uri sau nu pun
    deloc poze). Pozele sunt de altfel una dintre cele mai des
    intalnite activitati pe Facebook in randul utilizatorilor, dupa
    butonul “Imi place” (Like), folosit de 69% dintre respondenti, si
    actualizarea statusului. Gradul mare de informatie, in conditiile
    in care tot mai multi utilizatori de Facebook din lume se tem de
    securitatea informatiilor si incep sa fie mai atenti cu datele pe
    care le publica, este totusi explicabil – cei mai multi dintre
    romani vad Facebook ca pe o metoda de a pastra legatura cu prieteni
    sau cunostinte, cativa dintre ei inlocuind astfel serviciile de
    mesagerie instantanee, sau o considera o platforma utila prin
    intermediul careia sa reia legatura cu prieteni mai vechi sau sa
    gaseasca noi contacte de business.


    In Romania, fenomenul Facebook a izbucnit de-abia in ultimul an,
    odata cu cresterea rapida a numarului de utilizatori, in conditiile
    in care, la inceputul acestui an numarul era cu jumatate de milion
    mai mic. De altfel, in 2006, cand reteaua se afla inca la inceput
    in toata lumea, si-au creat un cont doar 3% dintre romanii prezenti
    astazi pe Facebook, urmati de alte 10 procente in anul urmator.
    De-abia din 2008 au inceput sa se ingroase randurile, cand si-au
    creat cont alti 30% dintre participantii la RoFacebook Survey, iar
    anul trecut procentul a crescut pana la 47%.

    Iar Facebook n-ar fi singura retea sociala folosita, numarul
    celor care acceseaza numai Facebook fiind destul de mic. Peste 17%
    declara ca folosesc in paralel si reteaua Hi5, 6% intra pe Neogen,
    iar pe lista sunt si alte retele precum MySpace (8%), Netlog (4%),
    TPU.ro (2%) sau Bebo (1%). Twitter este singura retea accesata in
    paralel de 75% dintre utilizatorii Facebook, cifra care nu poate fi
    insa aplicata la scara larga, in conditiile in care esantionul nu
    este reprezentativ, ci include oameni cu precadere din marketing si
    PR, la care se adauga angajati in domeniul internetului si media,
    dar si studenti. Cu alte cuvinte, oameni activi pe Twitter.

    Nu in ultimul rand, din punctul de vedere al listelor de
    prieteni, mai mult de jumatate dintre participantii la studiu
    sustin ca sunt prieteni doar cu persoane pe care fie le cunosc
    direct, fie ar vrea sa le cunoasca, in timp ce peste doua treimi
    exclud complet persoanele pe care nu le cunosc. Destul de greu de
    crezut totusi, in conditiile in care doar 5% dintre utilizatori
    accepta prietenia oricui, dar liste cu peste 1.000 de prieteni au
    aproape 10% dintre utilizatori.

  • Cat de importanta e coperta pentru cartile electronice

    Bindu Wiles se afla in metroul newyorkez intr-o zi de martie,
    cand a vazut o alta femeie citind o carte a carei coperta ilustra
    silueta intunecata, dar atractiva a capului unei fete, pe un fundal
    portocaliu.

    Wiles a observat ca femeia era cam de varsta ei, 45 de ani, si
    avea un covoras pentru yoga, asa ca si-a inchipuit ca gandeau cam
    la fel si s-a aplecat astfel incat sa vada titlul cartii: “Mica
    albina”, un roman de Chris Cleave. Wiles, absolventa de literatura
    nonfictionala la colegiul Sarah Lawrence, si-a scris o nota pe
    iPhone si a cumparat cartea mai tarziu, in aceeasi saptamana.

    Astfel de intalniri se intampla din ce in ce mai rar. Fiindca nu
    poti sa caracterizezi o carte dupa coperta daca ea nu are deloc o
    coperta.

    “Exista o anume placere in a avea o carte frumoasa, care arata
    bine si pare atragatoare din punct de vedere intelectual”, spune
    Wiles, care isi aminteste ca, pe cand recitea recent “Anna
    Karenina”, ii placea ca oamenii pot sa vada coperta cartii pe cand
    calatorea cu metroul. “Te simti cumva mandru ca citesti asa ceva”.
    Cu un Kindle sau un Nook, spune ea, “oamenii n-au de unde sa
    stie”.

    Pe langa alte schimbari aduse de era e-cartilor, editiile
    digitale ascund copertele cartilor la metrou, pe masuta de cafea
    sau pe plaja. Aceasta este o pierdere si pentru editori, si pentru
    autori, ce profita de promovarea gratuita prin aspectul editiilor
    tiparite ale cartilor: daca vezi copertele volumelor pe care le
    citesc oamenii in avion sau in parc, te-ai putea decide sa vezi si
    tu despre ce e vorba in “Fata cu tatuaj in forma de dragon” sau in
    “Ajutorul”.

    “Foarte des, cand ne gandim la o carte, ne amintim coperta ei”,
    spune Jeffrey C. Alexander, profesor de sociologie culturala la
    Universitatea Yale. “E un mod de a atrage vizual oamenii sa
    citeasca.”

    In librarie, unde se desfasoara inca majoritatea vanzarilor de
    carte, copertele joaca un rol fundamental. “Asta daca ai trecut
    deja de momentul cand un client e atras de coperta, se apropie de
    carte si o alege”, spune Patricia Bostelman, vicepresedinte pentru
    marketing la editura Barnes & Noble. Dar este o victorie mai
    greu de obtinut daca nimeni nu poate sa vada ce citesti, “Razboi si
    pace” sau “Diamante si dorinta”.

  • Tot mai multi romani sunt pe retelele sociale iar reclamele ii urmeaza

    Facebook, MySpace si in general retelele de socializare online
    au fost prea putin luate in considerare pana acum de companiile
    romanesti ca potentiale destinatii pentru reclame. Motivele au fost
    cat se poate de simple: nu multi consumatori s-au inghesuit sa-si
    creeze conturi si doar o parte din acest public restrans era
    considerat relevant de companiile care explorau internetul pentru
    a-si face publicitate.

    Datele problemei incep sa arate insa altfel. Fenomenul retelelor
    sociale a luat amploare si in Romania in ultimii doi ani.
    Verificarea contului de hi5, Facebook sau LinkedIn a devenit o
    rutina pentru multi. Numai reteaua hi5 este accesata zilnic de
    aproape 900.000 de utilizatori romani, in timp ce pe Facebook au
    cont acum aproape un milion de utilizatori din Romania, in
    conditiile in care la inceput de ianuarie existau doar 525.000 de
    conturi, iar in octombrie 2009 in jur de 380.000. In total, cam
    trei milioane de romani folosesc retelele sociale, conform unei
    estimari anterioare a lui Calin Fusu, directorul general al Neogen,
    avand conturi pe mai multe astfel de site-uri pe care intra de pe
    mai multe computere.


    Ca sa ne dam seama unde stam, investitiile din toata lumea in
    reclame pe paginile retelelor sociale au depasit deja pragul de un
    miliard de euro, iar estimarile companiei de cercetare de piata
    eMarketeer plaseaza piata la un nivel de 1,75 miliarde de euro anul
    acesta, din care 40% sunt investitii numai pentru Facebook si
    MySpace.

    “Retelele sociale incep sa intre in zona de interes a
    advertiserilor drept un nou canal de promovare in care merita
    investit. Si din cate stiu, nu exista mare advertiser care sa nu-si
    faca deja reclama si in social media”, apreciaza Bogdana Butnar,
    managing director in cadrul agentiei MRM Worldwide Romania, parte a
    McCann Erickson. Vodafone Romania, spre exemplu, unul dintre
    clientii vechi ai agentiei McCann, care de anul acesta lucreaza cu
    OMD Romania, a facut pasul inca de la inceputul lui 2008. Compania
    a creat atunci un cont pe reteaua de microblogging Twitter, un an
    mai tarziu a initiat un canal pe YouTube, in iunie 2009 a deschis
    prima galerie foto pe Flickr, iar in septembrie a publicat si
    primul mesaj pe Facebook. Acum, majoritatea lansarilor de produse
    si servicii au si o componenta de comunicare online, conform
    companiei – decizie justificata si prin faptul ca o mare parte
    dintre utilizatorii de internet mobil de la Vodafone sunt activi si
    pe retelele sociale.

    Exemplul nu e singular. Aproape toti marii operatori telecom
    sunt prezenti pe Facebook, iar pe lista se gasesc si nume precum
    Dacia, Porsche Romania, Coca-Cola sau Carrefour Romania. Mai exact,
    aproape jumatate dintre cei mai mari 20 de publicitari comunica
    prin intermediul Facebook, desi nu inseamna in mod neaparat ca au
    si cea mai mare baza de “prieteni” sau ca investesc cel mai mult in
    acest mediu.

  • Cat costa Facebook?

    Pe langa Facebook, SharePost Venture backed Index calculeaza
    valoarea altor sapte companii de la Twitter, LinkedIn, pana la
    Zynga game Network.

    Twitter, platforma de micro-blogging cu sediul in San Francisco
    este cea de-a treia retea sociala, dupa Facebook si My Space, si a
    fost evaluata la 1,44 miliarde de dolari, scrie Theepochtimes.com.

  • Loteria strainilor pe internet

    Faptul ca Google da peste 25 de milioane de rezultate pentru
    “stranger” (strain) este perfect normal, avand in vedere fascinatia
    ambivalenta pe care o starneste ideea de necunoscut. De la imaginea
    romantica din “Strangers in the Night”, unde Frank Sinatra canta
    despre strainii indragostiti care fac schimb de priviri languroase,
    la viziunea rock a lui Deep Purple din “Perfect Strangers” si pana
    la interpretarea horror a lui Hitchock din “Strangers on a Train”,
    conceptul de strain a atras intotdeauna.

    Antreprenorii, la randul lor, au cautat si uneori au gasit rima
    perfecta intre strain si profit. Daca pe vremuri afacerile ce mizau
    pe adrenalina specifica necunoscutului nu erau prea inventive – mai
    multe variante diferite de intalniri intre persoane de sex opus
    (speed dating, blind dating), in ultima vreme au gasit si
    interpretari mai creative.

    Cea mai noua idee de afaceri care are in centru ideea de punere
    in relatie a unor straini este Chatroulette.com. Site-ul, un fel de
    mIRC mai evoluat, isi atrage utilizatorii datorita faptului ca
    soarta (de fapt calculatorul) intervine in ecuatie. Interfata este
    destul de primara, dar o data ce intri in lumea Chatroulette este
    ca si cum ai participa la o sesiune de speed dating cu mii de
    straini, imbracati sau dezbracati, normali sau nu.

    Pagina de inceput este simpla, cu doua casete – una denumita
    “stranger” si alta, evident, “you”. Oricine are in dotare o camera
    web are acces, iar cand apesi butonul Play, ruleta este activata si
    incepe sa caute la intamplare un alt membru, dupa care apare o
    fereastra prin care poti conversa cu cate un necunoscut; daca vrei
    sa vorbesti cu altcineva, apesi “next” si iti incerci norocul cu
    altcineva.


    Ideea ii apartine unui rus de 17 ani, Andrei Ternovski, si in
    numai trei luni de la lansare a fost denumita de presa
    internationala (The New York Times, The New Yorker) fenomenul
    momentului pe internet. “Ruleta ruseasca” (la propriu) ii duce pe
    utilizatori intr-o lume unde sunt conectati, la intamplare, prin
    camerele web cu alti straini din tot globul. Camerele web exista la
    ambele capete ale conexiunii, iar adrenalina data de necunoscut
    este prezenta permanent.

  • Romanii dau iama pe Facebook si Twitter

    Romanii sunt printre cei mai activi utilizatori ai retelelor de
    socializare, desi doar 32 la suta din populatia tarii au acces la
    internet, potrivit unui studiu Marketers & Consumers, Digital
    & Connected (MCDC), realizat de IAB Europe. Cercetarea a fost
    realizata pe un esantion de peste 32.000 de utilizatori ai
    internetului din 16 tari europene si a avut ca obiectiv studierea
    comportamentului online, pentru a furniza advertiserilor informatii
    relevante despre internauti.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.ro

  • Yahoo, partener cu Twitter

    Parteneriatul, care a fost anuntat marti seara, vine la cateva
    luni dupa ce Yahoo a anuntat o colaborare similara cu Facebook, cea
    mai populara retea de socializare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cenusaresele internetului

    Daca hoinariti suficient de mult timp pe internet, e aproape
    imposibil sa nu va loviti de vreo retea sociala, fie ca vorbim
    despre nume de genul Facebook sau Twitter sau despre comunitati
    formate in jurul unor site-uri specializate. Nici n-ar avea cum sa
    fie altfel, daca ne gandim ca mai mult de o treime dintre cei 1,7
    miliarde de oameni care acceseaza internetul in lume, potrivit
    Internet World Stats, folosesc si o retea sociala.

    Nu cu multi ani in urma, asemenea site-uri nu spuneau insa mare
    lucru decat membrilor lor, iar investitorii priveau cu reticenta
    noile afaceri online, mai ales dupa lectia crahului dotcom, cand
    internetul le-a adus pierderi considerabile. Chiar si dincolo de
    aceasta etapa, cand au inceput sa castige si utilizatori si
    finantari, retelele sociale au ramas tot niste Cenusarese ale
    internetului, care desi aduna milioane si zeci de milioane de boabe
    de linte (da, despre membri este vorba), nu sunt rasplatite
    indeajuns pentru asta. |n termeni mai putin plastici, explicatia e
    ca, desi a devenit “cool” sa folosesti cat mai multe retele sociale
    sau sa ai actiuni intr-o asemenea afacere, nimeni nu a descoperit
    inca modelul castigator de business pentru asa ceva. Deocamdata,
    publicitatea online inseamna o piata mondiala estimata la peste 1,8
    miliarde de euro anul acesta, dupa calculele eMarketeer, din care
    insa e putin probabil ca vreo retea va reusi sa smulga partea
    leului.

    Cum se explica atunci ca, cel putin de un an sau doi incoace,
    tot mai multi antreprenori tanjesc sa aiba o asemenea afacere, iar
    marile companii de internet tot intr-acolo se indreapta? Toata
    saptamana trecuta, tentativa Google de a reintra in competitie pe
    aceasta piata cu noul serviciu Buzz a fost pusa sub lupa si
    discutata, cu bune si mai ales cu rele, in toate colturile
    internetului. O cautare pe oricare dintre cele mai mari motoare din
    lume dupa Google Buzz returneaza deja in jur de 100 de milioane de
    rezultate.

    La o cu totul alta scara, si Trilulilu, varianta .ro a YouTube,
    facea saptamana trecuta o mutare relativ similara. Platforma din
    spatele serviciului de continut video a fost regandita asa incat sa
    le permita membrilor sa fie mai aproape de prietenii lor, a scris
    pe blogul personal Sergiu Biris, fondatorul si directorul executiv
    al companiei. “|ncepand se astazi, toti trilulistii au un loc unde
    pot urmari activitatea prietenilor, pot lasa mesaje de status, pot
    vedea sugestii de prieteni noi si statistici personale”, scria
    Biris, cu completarea ca daca un membru are cont si pe Twitter sau
    Facebook, poate trimite pe aceste retele mesaje sau notificari
    direct din paginile Trilulilu.

    Pe scurt, ideea de la care s-a pornit a fost transformarea celor
    peste 650.000 de membri ai serviciului intr-o comunitate care sa
    foloseasca Trilulilu nu doar pentru a publica si urmari continut
    video, foto sau audio, ci si pentru comunicare. Iar cel mai evident
    element care indica faptul ca site-ul tinde sa se transforme intr-o
    retea sociala este lansarea unei monede virtuale, dupa pilda multor
    retele sociale sau jocuri care creeaza comunitati, de genul
    Facebook sau Second Life. “Acei trilulisti care vor avea crocozauri
    in cont vor putea trimite cadouri speciale sau in editie limitata
    si vor avea acces la functionalitati premium, precum statusurile
    promovate”, sustine Biris. Moneda virtuala, crocozaurul, poate fi
    cumparata doar de utilizatori, cu plata prin SMS sau prin card
    bancar, in schimbul unor sume de pana la 50 de euro, plafon maxim
    pentru care primesc 16.000 de crocozauri.

    La prima vedere, moneda virtuala inseamna pentru Trilulilu o
    sursa secundara de venit, care ar putea insemna in jur de 10% din
    venituri (aproximativ 215.000 de euro in 2008, conform Ministerului
    de Finante). Privita in ansamblu, miscarea marcheaza o schimbare
    fundamentala a Trilulilu, care va deschide drumul altor servicii
    online romanesti catre lumea retelelor de socializare, dupa modelul
    deja vizibil la nivel mondial. Schimbare care se intrevede si
    pentru Outlook, aplicatia de mail a Microsoft, care integreaza
    contactele de pe reteaua sociala de business LinkedIn, urmand sa
    adauge in curand si date de pe Facebook si MySpace.

    Asadar, sanse sunt ca majoritatea serviciilor online cunoscute
    sa-si dezvolte pe rand cate o componenta de social media,
    perspectiva din care ar putea avea de castigat si companiile, avand
    astfel o directie mai consistenta pentru bugetele de promovare. Se
    naste totusi o intrebare: cat de sigure sunt pariurile puse pe
    timpul si atentia utilizatorilor? Fiindca, dupa cum am vazut din
    experienta atator retele, inclusiv a MySpace in competitia cu
    Facebook si a Facebook in raport cu Twitter, cu oricate eforturi de
    a integra mai multe servicii intr-unul singur si cu oricate functii
    noi si minunate ar avea o retea, utilizatorul se plictiseste pana
    la urma si pleaca in alta parte. Sau lasa de tot comunicarea
    virtuala care il tine legat de calculator si pleaca si el sa se
    vada cu prietenii.

  • Google nu se mai opreste: dupa ce a incercat sa copieze Twitter si Facebook vrea sa devina si furnizor de internet

    In prima faza Google va testa viabilitatea proiectului prin
    furnizarea de servicii internet unui numar de 50.000 pana la
    500.000 de gospodarii din SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Facebook – al patrulea cel mai mare distribuitor de continuturi informative de pe internet

    Google, Yahoo!, MSN si Facebook sunt, in ordine, cei mai mari
    patru distribuitori de continuturi informative de pe internet, din
    2009, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata
    Hitwise.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro