BusinessMagazin

Tag: retele sociale

  • Jumppi, aplicaţia care te ajută să găseşti prieteni de ieşit la cafea

    Descrierea inovaţiei:
    Aplicaţia Jumppi a fost dezvoltată de programatorul Andrei Stoiculescu, după ce s-a confruntat personal cu momente în care ar fi vrut să iasă din casă dar nu găsea niciun prieten disponibil. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro. Etapele de conectare la reţeaua Jumppi încep cu înregistrarea în aplicaţie, urmată de detalierea profilului personal. Ulterior, noul utilizator poate posta invitaţii pentru activităţile pe care doreşte să le întreprindă, adăugând o scurtă descriere.

    Aceasta poate propune orice activitate socială, însă printre cele mai răspândite ar fi: să iasă în oraş, să meargă la concerte, piese de teatru sau festivaluri, să facă sport (jogging, ciclism, baschet, fotbal, tenis, fitness) sau alte activităţi distractive de grup: paintball, escape room, parcuri de distracţii, bowling sau biliard. De asemenea, utilizatorii au posibilitatea de a vedea ce activităţi sunt disponibile în următoarele şapte zile în apropierea lor şi de cine sunt create.

    Dacă găsesc o activitate la care vor să participe, vor apăsa butonul Join şi vor intra în conversaţie cu ceilalţi participanţi pentru detalii. După publicarea unei noi activităţi, iniţiatorii pot invita direct alte persoane din comunitatea Jumppi sau îşi pot invita prietenii din afara aplicaţiei, mărind şansele ca întâlnirea să aibă loc. În plus, studenţii sunt încurajaţi să interacţioneze cu colegii lor din acelaşi oraş, pe care îi vor găsi marcaţi distinctiv în aplicaţie. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Andrei Stoiculescu (fondator şi CEO), şi Irina Leca (Alexandru) (cofondator şi CMO), cărora li s-au alăturat, pe partea tehnică, doi dezvoltatori de Android, unul de iOS şi un UI/UX designer, toţi membrii echipei lucrând pentru proiect în timpul liber.

    Elementul de noutate:
    Spre deosebire de reţelele de socializare existente, Jumppi îşi propune să scoată utilizatorii din spatele ecranelor, stimulând întâlnirile faţă în faţă. De asemenea, are marele avantaj că se pot forma atât grupuri de fete, de băieţi cât şi mixte, iar când un utilizator merge la o întâlnire cu oamenii din aplicaţie poate chema şi prieteni apropiaţi, pentru o atmosferă cât mai relaxată.

    Efectele inovaţiei:
    „Jumppi este aplicaţia care are potenţialul de a schimba dinamica socială la nivel global. Într-o lume în care interacţiunile sociale se diminuează şi întreaga noastră viaţă se desfăşoară în jurul ecranelor, avem oportunitatea de a ne folosi de tehnologie pentru a crea legături şi momente frumoase, autentice”, spun reprezentanţii platformei. Pe termen lung, Jumppi îşi propune să devină reţeaua globală preferată a utilizatorilor neprofesonişti pentru organizarea de activităţi private, cu prietenii, sau publice, cu oameni din apropiere, care le împărtăşesc pasiunile, concurând cu cele mai faimoase reţele de socializare.
     

  • TikTok: Noua vedetă din telefonul tău

    Creată iniţial sub numele de Musical.ly – o reţea de socializare care a devenit cunoscută pentru că le permitea utilizatorilor să realizeze videoclipuri de tip lipsync (în care utilizatorul simulează că ar cânta o anumită melodie) – TikTok a devenit una dintre cele mai puternice platforme din lume după ce a fost achiziţionată de chinezii de la ByteDance.

    La trei ani după ce a fost lansată, aplicaţia TikTok a ajuns la 500 de milioane de utilizatori activi zilnic, potrivit Datareportal, o performanţă pentru care gigantul Facebook a avut nevoie de patru ani, iar Instagram a avut nevoie de şase ani.

    În ceea ce priveşte numărul de utilizatori activi zilnic, TikTok a depăşit deja LinkedIn, Twitter, Pinterest şi Snapchat. Dintre aceştia, circa 150 de milioane reprezintă utilizatori activi în China – unde este utilizată varianta chineză a aplicaţiei, şi anume Douyin. Cu astfel de cifre, TikTok a prins viteză pe finalul anului trecut, astfel încât în primul trimestru din 2019 a devenit a treia cea mai descărcată aplicaţie din lume, cu 188 milioane de utilizatori.

    Ce este interesant de remarcat este că TikTok e singura aplicaţie din top cinci cele mai descărcate în T1 2019 care nu este deţinută de Facebook. Totuşi, asta nu înseamnă că Facebook nu ar fi vrut să deţină TikTok. Potrivit Business Insider, în 2016 Facebook a pierdut jumătate
    de an încercând să cumpere Musical.ly, într-o încercare de a intra în forţă pe piaţa din China, însă discuţiile au eşuat.

    În ianuarie 2019, TikTok a ajuns la 1 miliard de instalări la nivel global – AppStore cumulat cu Google Play. Însă cine o foloseşte? Aşa cum au evoluat trendurile, generaţiile se succed în reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 10 ani Facebook era încă tărâmul tinerilor, care a evoluat de la text, ştiri şi imagini la conţinut preponderent foto-video, astăzi nu mai este cazul.

    Tinerii au început încă de acum câţiva ani să migreze dinspre Facebook spre Instagram, apoi spre Snapchat, iar acum spre TikTok. Practic, fiecare aplicaţie pe care au pătruns pas cu pas adulţii, părinţii şi bunicii a fost părăsită de tineri.

    Astfel, datele Globalwebindex arată că 41% dintre utilizatorii TikTok au vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Acest rezultat nu este întâmplător, astfel încât compania a ţintit încă de la început – de când era Musical.ly – utilizatorii cu vârste sub 18 ani. Dar la ce se uită oamenii de marketing şi advertiserii? Unul dintre cei mai importanţi indicatori în privinţa reţelelor sociale este reprezentat de timpul mediu petrecut pe platformă de utilizatori.

    Spre exemplu, Facebook scoate cel mai bun timp pe acest indicator, de 58,5 minute pe zi în medie, urmată de Instagram cu 53 minute pe zi, potrivit BusinessofApps. TikTok nu este departe de Instagram, astfel încât aplicaţia înregistrează un timp mediu pe platformă de 52 minute pe zi, urmată de Snapchat, cu 49,5 minute pe zi.

    Valabilă în 155 de ţări şi disponibilă în 75 de limbi, TikTok este o platformă pe care sunt vizionate miliarde de videoclipuri în fiecare zi. O statistică realizată de platforma Influencermarketinghub arată că în 2018 deja era depăşit nivelul de 1 miliard de videoclipuri vizualizate zilnic. În luna noiembrie, rezultatul a fost deja vizibil: ByteDance, proprietarul platformei, a anunţat că a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind giganţii Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    Astfel, ByteDance a devenit al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, adică 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3 – care a descris performanţa drept „o creştere extraordinară”. Prin comparaţie, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari. Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.
    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinezesc al TikTok – Douyin – şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

  • Marketingul online în 10 ani: de la Google, la căutarea după hashtag şi promovarea prin Story

    „Dacă acum câţiva ani Google Ads (AdWords) era solicitat de majoritatea clienţilor, acum atenţia este puternic orientată către Facebook. Aproape 50% din populaţia României are cont pe această reţea de socializare, iar Instagram (ce aparţine tot de Facebook) are peste 1 milion de utilizatori în România”, observă George Răşchitor, director general şi cofondator al Sinaps, agenţie de marketing online fondată în 2013 la Iaşi.

    În România sunt în prezent peste 9,6 milioane de conturi pe Facebook, conform datelor de pe platforma facebrands.ro, în condiţiile în care pragul de un milion de utilizatori a fost atins la sfârşitul anului 2010. Ca atare, în ultimii ani, companiile din România, indiferent de mărime, au înţeles care este potenţialul de business dacă se promovează în mediul online, atât în cadrul Google, cât şi pe reţelele de socializare, şi au început să investească bugete tot mai mari în marketingul digital.

    „Piaţa locală (de marketing online – n. red.) este pe un trend ascendent. Majoritatea clienţilor noştri cresc anual bugetele, în medie cu 20%, fie pentru a creşte volumul pe canalele actuale, fie pentru a încerca noi canale de promovare, noi surse de trafic: YouTube, Instagram, LinkedIn”, adaugă Răşchitor.

    Astfel, fie că este vorba de businessuri aflate abia la început de drum sau de firme care au deja în spate câţiva ani de activitate, acestea mizează pe ambele canale de promovare în mediul online, atât Google, cât şi Facebook, pentru a ajunge la o plajă cât mai mare de potenţiali clienţi. „Folosite la întreaga lor capacitate, Google şi Facebook pot ajuta fie la primele vânzări ale unui business proaspăt lansat, fie la depăşirea pentru prima dată a pragului de 1 milion de euro pe lună în vânzări”, a punctat George Răşchitor.

    În cazul start-up-urilor, bugetele pentru promovarea online încep de la 1.000 euro/lună, urmând ca scalarea să se facă pe baza rezultatelor obţinute şi a dezvoltării companiei. Companiile de nivel mediu au în schimb bugete de marketing online de 5.000 – 10.000 euro/lună, în timp ce businessurile mari investesc constant bugete de peste 10.000 euro/lună. „O abordare des întâlnită în rândul magazinelor online este punerea la dispoziţie a unui «buget nelimitat», cu condiţia ca acesta să se încadreze în parametrii optimi ai unui KPI (key performance indicator – n. red.) stabilit iniţial. Astfel, au fost luni în care s-a depăşit pragul de 100.000 euro investiţi în campanii de online marketing. Companiile ce ţintesc volume mari de vânzări investesc pe măsura aşteptărilor. Fără investiţii în promovare, nu poţi menţine nivelul ridicat al vânzărilor”, explică fondatorul Sinaps. De altfel, înainte de a înfiinţa agenţia de marketing digital, el conducea departamentele de marketing şi achiziţii ale unui magazin online important din România.

    Începuturile
    „La vremea respectivă erau foarte puţine agenţii ce ofereau servicii de PPC (price per click – administrare campanii Google Ads şi Facebook Ads), iar rezultatele livrate de acestea erau sub obiectivele noastre. Am decis să dezvoltăm intern acest departament, împreună cu Remus Corcaci (cofondator Sinaps), iar în mai puţin de 12 luni am reuşit să avem o creştere spectaculoasă a profitabilităţii campaniilor”, povesteşte George Răşchitor. Cei doi au avut o abordare diferită care a avut succes. „Practic, exista o nevoie din ce în ce mai mare în piaţă, ce nu era acoperită, iar noi aveam cunoştinţele necesare pentru a o satisface.”

    Împreună cu un al treilea asociat, Mihai Iliescu, care lucra tot în marketing online şi avea cunoştinţe de programare, George Răşchitor şi Remus Corcaci au înfiinţat agenţia Sinaps în 2013. „Până la finalul anului a fost un proiect la care lucram în paralel cu joburile noastre şi ne ocupam cu realizarea de site-uri şi consultanţă de marketing online pentru persoane cunoscute care aveau un business. Cunoştinţele lui Mihai ne-au ajutat să ne realizăm propriul site, iar ulterior să implementăm intern şi sisteme de project management, CRM (customer relationship management – n. red.) şi diverse fluxuri de lucru automatizate, pe care le folosim şi astăzi”, descrie începuturile colaborării George Răşchitor.

    Ulterior însă, văzând cum evoluează piaţa, cei trei antreprenori au realizat că trebuie să îşi dedice timpul 100% agenţiei. „În decembrie 2013 ne-am prezentat toţi trei demisia la joburile la care lucram şi am pornit acest proiect, Sinaps, cu 1.000 de lei – bugetul de promovare pentru o lună.” 2013 a fost un an de tatonare a pieţei, iar un an mai târziu au început dezvoltarea firmei, odată cu introducerea în ofertă a serviciilor de promovare pay-per-click, web design, e-mail marketing şi strategie de marketing. „Banii câştigaţi au fost reinvestiţi în echipamente şi spaţiu de lucru, chirii şi promovare”, a punctat el.

    Apoi, din 2015 Sinaps a început să îşi dezvolte echipa. „Am format tineri care astăzi sunt specialişti Google Ads şi Facebook Ads sau Social Media, iar pe parcurs s-au alăturat echipei colegi cu experienţă de project management şi client support din multinaţionale, cu pregătire şi experienţă în analiză financiară şi statistică sau cu un bagaj bogat de cunoştinţe în psihologie şi comunicare. Practic, de la trei tineri pasionaţi de digital marketing care au pornit împreună, cu o experienţă solidă în spate, am ajuns la o echipă de 20 de specialişti. Pentru noi aceasta a fost reţeta succesului”, a subliniat George Răşchitor.

    În cei şase ani de activitate au făcut campanii de promovare online pentru peste 500 de clienţi, bugetul total rulat pentru aceştia fiind de circa 8,5 milioane de euro. Printre clienţii agenţiei ieşene se numără branduri precum Lensa, F64, Miele, Zenyth, Antibiotice Iaşi, Brikston, Zorile Store sau Ramada Iaşi.

    „Pentru o parte dintre clienţi am realizat strategii complete de marketing online, însă ne-am specializat pe campanii pay-per-click (Google Ads, Facebook Ads, Instagram Ads, YouTube, Bing, Yahoo, LinkedIn, Waze), social media şi grafică pentru aceste canale.”

    Potrivit datelor agenţiei, la nivel de piaţă, retailul este sectorul din care vin cei mai mulţi clienţi pentru serviciile de marketing online, fapt ce influenţează puternic evoluţia pieţei locale. Numărul de magazine online a crescut spectaculos anul trecut, când practic s-a dublat, de la 7.000 de magazine în 2017, la aproximativ 15.000 în 2018.

    Ca volum de investiţii în campanii de marketing online, la nivelul întregii pieţe, cele mai active domenii sunt: electro-IT&C, fashion & beauty, travel, home & deco, cărţi, cadouri & flori, auto & moto. În cazul Sinaps, cei mai mulţi clienţi, circa 30% din portofoliu, vin din fashion & beauty. „Anul trecut am gestionat în medie 130 de proiecte pe lună, iar valoarea totală a bugetelor de publicitate administrate a fost de 3 milioane de euro”, a precizat antreprenorul. Sinaps a demarat anul trecut campanii pentru 86 de clienţi noi, printre aceştia numărându-se Panifcom, Kalapod, Brikston, Valigeria sau Carpeta.

    Ca în fiecare an, cele mai complexe campanii online au loc de Black Friday: „În acea perioadă, majoritatea magazinelor online cresc masiv bugetele, ajungând să investească sume mai mari de 100.000 euro pe lună. Vânzările sunt pe măsura investiţiilor. Să nu uităm că Black Friday este singura zi din an când românii cumpără mai mult online decât din magazine fizice”.

    În 2018, Sinaps a înregistrat afaceri de 1,3 milioane lei, în creştere cu 91% faţă de 2017, jumătate din business fiind generat de gestionarea campaniilor de Google Ads. Agenţia de marketing online din Iaşi este de altfel Google Premier Partener din 2016, statut care se atinge prin îndeplinirea unor criterii precum administrarea unei anumite valori minime de bugete, să existe minimum două persoane certificate Google Ads în cadrul companiei şi să se înregistreze creşteri ale performanţei în fiecare trimestru. În prezent, în cadrul Sinaps lucrează în total 20 de persoane, acestea susţinând în proporţie de 90% examene anuale pentru certificare în produsele Google Ads.

    „În fiecare an se alătură echipei colegi noi şi avem o creştere anuală a numărului de angajaţi de 50%. Anul acesta avem deja în plus trei membri, însă numărul de angajaţi nu este neapărat un obiectiv principal pentru noi. Alocăm mai mult timp şi efort pentru partea de traininguri interne şi automatizare a sarcinilor de rutină, scopul final fiind creşterea eficienţei din interiorul agenţiei”, a menţionat George Răşchitor.

    Planuri de viitor
    Pentru anul acesta, Sinaps are ca ţintă creşterea afacerilor cu 85%, la 2,4 milioane lei.

    „Această creştere se bazează pe evoluţia continuă a agenţiei înregistrată în ultimii doi ani. Ne dorim o creştere sănătoasă şi controlată care să ne asigure o dezvoltare pe termen lung. Echipa pe care o avem este motorul acestei creşteri şi investim constant în dezvoltarea colegilor noştri şi atragerea de noi talente”, a precizat CEO-ul şi fondatorul Sinaps.

    Deja, în primul semestru al acestui an, agenţia a obţinut venituri mai mari cu 72% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, acestea ajungând la aproape un milion de lei.

    Pentru anul viitor, ţinta Sinaps este însă şi mai ambiţioasă, agenţia de marketing online propunându-şi să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri. De asemenea, în decurs de cinci ani, compania vrea să crească considerabil şi echipa, până la circa 100 de persoane. „Planul pentru următorii cinci ani este să ajungem în 2024 la o cifra de afaceri de 5 milioane de euro, cu un portofoliu de 700 de clienţi activi şi un număr de 100 de angajaţi. Paşii pentru atingerea acestui obiectiv sunt: deschiderea unui birou în Bucureşti pentru a facilita întâlnirile pe care le avem cu clienţii noştri, precum şi generarea de noi clienţi din străinătate”, a completat antreprenorul. 

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Persoanele care vor viză în SUA vor trebui să prezinte şi conturile de pe reţele de socializare

    Schimbarea, anunţată oficial anul trecut şi intrată în vigoare luna aceasta, urmează un ordin dat de preşedintele american Donald Trump, a informat un oficial din cadrul Departamentului de Stat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • De ce vrea fondatorul Facebook să DISTRUGĂ reţeaua socială. Zuckerberg deţine prin intermediul acestuia un control mai mare decât al guvernelor şi oricărei companii private

    Chris Hughes, unul dintre ceilalţi cofondatori ai Facebook, a cerut ca reaţeaua socială să fie spartă în mai multe entităţi. Totodată, el solicita o reglementare asupra industriei tehnologice într-o ediţie a New York Times.

    El a solicitat autorităţilor de reglmentare din Statele Unite să dividă compania, afirmând că Mark Zuckerberg este prea puternic şi compania deţine monopolul. „A venit momentul să distrugem Facebook”, a scris Hughes.

    Hughes spune că a urmărit cu oroare modul în care compania la crearea căreia a ajutat s-a transformat într-un gigant prin achiziţiile Instagram şi WhatsApp, ameninţând liberul discurs şi înăbuşind inovaţia generată de competiţie.

    Din punctul lui de vedere, cel mai primejdios aspect legat de Facebook se referă la „controlul unilateral al discursului liber” pe care îl are Zuckerberg.
    „Influenţa lui Mark este ameţitoare, mult mai mare decât a oricui din sectorul privat sau din guvern.” Potrivit lui Hughes, Zuckerberg ar avea controlul nelimitat asupra algoritmilor care determină care dintre miliardele de utilizatori ai Facebook sunt văzuţi de alţii în News Feed, ce setări legate de securitate au şi chiar şi ce mesaje primesc prin intermediul platformei.

    Hughes, în vârstă de 35 de ani, a plecat din Facebook în urmă cu un deceniu, rămânând cu un mic procent din companie. Deşi nu a ajuns la renumele lui Zuckerberg, cariera post-Facebook a lui Hughes a inclus voluntariatul pentru campania prezidenţială a lui Barack Obama, o şedinţă în calitate de editor al revistei „The New Republic” şi impunerea unor reforme sociale în America.

    În anul 2006, Facebook a dat candidaţilor politici posibilitatea de a crea pagini speciale de profil. Hughes a fost însărcinat să ajute echipa care sprijină pagina lui Barack Obama, iar el a devenit interesat de politica lui Obama şi, în cele din urmă, a lăsat Facebook pentru a se alătura campaniei sale prezidenţiale.

    Hughes s-a mutat la Chicago şi a devenit cunoscut sub numele de “guru organizator online” al campaniei lui Obama. El a fost în spatele reţelei sociale obositoare a lui Obama, my.BarackObama.com, prin care suporterii au putut afla despre evenimente, voluntari şi organizaţii la nivel local.

    Până când Facebook a devenit public în mai 2012, Hughes fusese plecat din companie timp de aproximativ cinci ani. Cu toate acestea, participaţia sa de 2% (care a fost cea mai mică dintre toţi cofondatorii) din companie a crescut la o valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, pe care i-a încasat imediat după IPO (Initial Public Offering).

  • Cum a furat Facebook datele a încă 1,5 milioane de utilizatori

    Facebook a „furat” datele a 1,5 milioane de utilizatori fără consimţământul acestora, potrivit publicaţiei Business Insider.

    Astfel, din mai 2016, reţeaua socială a colectat datele de e-mail ale contactelor pe care le aveau 1,5 milioane de utilizatori ai reţelei sociale. Reprezentanţii companiei din Silicon Valley au declarat că datele de contact au fost „neintenţionat încărcate pe Facebook” şi că le vor şterge.

    Descoperirea a fost făcută după ce un cercetător în securitate anonomim a observat că Facebook a cerut unor utilizatori să divulge câteva din contactele pe care le avea pentru a le verifica identităţile. Business Insider a descoperit ulterior că dacă îţi publici adresa de e-mail pe Facebook, un mesaj va apărea spunând că îţi „importă” contactele fără să îţi fie cerută permisiunea mai întâi.  

     Facebook a dezvăluit Business Insider că datele de contact ale 1,5 milioane de utilizatori au fost colectate astfel. Acestea ar fi putut fi folosite pentru îmbunătăţirea modului în care se stabileşte publicul ţintă pentru publicitatea realizată prin intermediul reţelei sociale.

  • Reţeaua Facebook, inaccesibilă pentru utilizatori din toată lumea. Ce s-a întâmplat de fapt

    Reţeaua socială Facebook a fost inaccesibilă pentru unii utilizatori din întreaga lume, duminică după-amiază, potrivit Downdetector.com, un site care monitorizează întreruperile, citat de Reuters.
     
    Conform site-ului downdetector.com, situaţia pare se se fi normalizat în jurul orei 17.00, numărul rapoartelor care arătau probleme la Facebook scăzând la circa 300, de la un maxim de peste 14.500. La fel şi în cazul reţelelor WhatsApp (peste 3.000 de rapoarte în punctul maxim şi în jur de 150 la ora transmiterii ştirii) şi Instagram (peste 7.700 de rapoarte în punctul maxim, sub 300 în prezent).
     
    Site-ul de urmărire a întreruperilor arata că există mai mult de 9.000 de persoane care raportează probleme cu Facebook.
     

  • Cum arată viaţa miliardarei de doar 30 de ani care merge doar cu avionul privat şi la masă are 18 feluri de mâncare

    Tânăra are 30 de ani, dar este deja miliardară şi surprinde cu stilul de viaţă pe care îl are.

    Originară din Malayisia, Chryseis Tan a reuşit să stârnească interesul internauţilor, care se declară fascinaţi de modul în care tânăra trăieşte.

    Conform descrierii postate pe contul de Instagram, singura dorinţă a miliardarei este sa călătorească în toată lumea. Visul ei nu pare greu de realizat, avand în vedere că tatăl ei se numără printre cei mai bogaţi oameni din Malayisia..

    Printre activităţile preferate ale divei se număra plimbările cu avionul privat şi mesele cu 18 feluri de mancare la diferite restaurante de lux. Aşa cum era de asteptat, tânăra este pasionată de modă şi călătorii.

    Anul trecut, ea s-a măritat cu Faliq Nasiuddin într-o ceremonie care a devenit celebră în media şi pe reţelele sociale. Ea postează aspecte din viaţa sa luxoasă în calitate de CEO al Berjaya Times Square, unul dintre cele mai mari centre comerciale din Malayisia, este şi director executiv al Berjaya Assets, cât şi şeful departamentului de marketing al Fours Seasons Kyoto şi Taaras Beach şi Spa Resort din Malaysia. Ea a investit recent şi într-o aplicaţie de fashion numită Goxip. Soţul ei este fiul mogulului Tan Sri Nasimuddin Amin, care a fondat Naza Group, un conglomerat din industria maşinilor.

     

     

  • Facebookul fashionului

    RedCarpet este aplicaţia mobilă axată pe fashion dezvoltată de românii Adrian Mazilu, Cosmin Ionica, Alexandru Emanuel Zainea, Andrei Cosmin Fifiita, Alexandru Farcaş şi Laurenţiu Murgu. Aceasta este practic o reţea de socializare dedicată pasionaţilor de modă, care în decurs de câteva luni – din noiembrie anul trecut şi până în prezent – a atras peste 10.000 de utilizatori, ţinta echipei fiind de a depăşi 250.000 de utilizatori la finalul lui 2019.

    Dar cum a pornit acest proiect? „O putem numi noroc, o putem numi inspiraţie… Încă nu m-am hotărât! Lucrurile au decurs în felul următor: eram cu logodnica mea în vacanţa de revelion 2016-2017, iar după vizionarea unui film mi-a spus că dacă ea ar fi să dezvolte o aplicaţie, aceasta ar fi una de fashion care să acorde note utilizatorilor în funcţie de cât de bine sunt îmbrăcaţi. Ideea mi s-a părut interesantă, însă ce nu mi-a plăcut era faptul că aplicaţia dădea aceste note utilizatorilor, iar calificativele mici i-ar fi făcut să renunţe. În acelaşi timp, a evalua cât de bine sau mai puţin bine se îmbracă o persoană este imposibil deoarece ţine de mai multe aspecte: gusturi, vârstă, cultură ş.a.m.d.”, a povestit Adrian Mazilu, cofondator şi CEO al RCAPPS Limited (Cipru), compania care administrează aplicaţia RedCarpet. Ideea dezvoltării unei aplicaţii în zona de fashion i-a rămas însă în minte, iar la câteva luni după aceea Adrian Mazilu, de profesie economist şi cu o vastă experienţă în vânzări, a găsit conceptul pentru a pune în practică proiectul.

    „La câteva luni după, într-o noapte, ascultând un anumit interviu, mi-am dat seama că acea idee se poate transforma într-o reţea de socializare axată pe fashion. Am deschis calculatorul şi am căutat două lucruri: 1. Reţele sociale de fashion, dar nu am găsit nimic important; câteva încercări şi 2-3 exemple relativ mici. 2. Am căutat website-uri de shopping online care au părţi de social network integrate, însă nu am găsit niciunul. Mi-am dat seama că este posibil să existe o nişă care nu a fost speculată încă: o reţea socială axată pe fashion şi care are posibilitatea să devină un hub de shopping online.”

    Piesa care îi lipsea erau însă exact cea legată de funcţionalităţiile aplicaţiei, practic ce anume ar trebui să facă utilizatorul în aplicaţie. „Am lăsat acest aspect deoparte şi m-am concentrat să găsesc un nume de proiect şi foarte rapid mi-a venit în minte sintagma «Red Carpet». Atunci am înţeles şi care trebuie să fie comportamentul utilizatorului: atunci când o vedetă păşeşte pe covorul roşu este întrebată, în general, două lucruri: ce designer i-a alcătuit ţinuta şi ce părere are despre evenimentul la care participă. Pe scurt, ce porţi şi unde te afli. Exact aceasta este întrebarea pe care RedCarpet.app o pune utilizatorului atunci când postează o poză”, a menţionat el, adăugând că totodată covorul roşu reprezintă un mediu festiv unde persoanele prezente au toată atenţia şi admiraţia publicului, iar în acel moment se fac poze.

    „Aceasta este «strălucirea» pe care ne dorim să o oferim fiecărui utilizator atunci când alege să posteze în RedCarpet.app.”
    Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei RedCarpet a fost minimă, din resurse proprii. Procesul de dezvoltare a durat circa 10 luni, însă anterior, perioada de analiză a proiectului a fost de şase luni.

    „În momentul în care am putut să concentrez ideea într-un business plan, l-am prezentat partenerilor mei. Timp de şase luni am analizat împreună diverse variante, s-au făcut teste pe funcţionalităţile importante ale aplicaţiei, iar la începutul anului 2018 echipa de dezvoltare a început să lucreze la aplicaţie. Noi am avut capacitatea de a dezvolta totul în house: de la business plan la design, user experience şi, cel mai important, software development. Astfel ne-am permis să construim aplicaţia cu minimul de resurse financiare”, a explicat Adrian Mazilu. Cei şase antreprenori au ales să lanseze aplicaţia întâi în România şi să se extindă apoi treptat şi în alte ţări. Astfel, din cei peste 10.000 de utilizatori ai RedCarpet din acest moment, peste 90% sunt români.

    „Am ales să lansăm un proiect pilot în România, iar apoi să ne extindem organic şi în alte zone. Credem că România stă foarte bine la aceste două capitole: modă şi distracţie. Evident, ne este mult mai uşor şi plăcut să începem «de acasă». Din punctul de vedere al vârstei, predomină persoanele în jurul vârstei de 25 ani, majoritatea de sex feminin. Noi suntem încrezători că este doar o chestiune de timp până când ponderea celorlalţi va începe să crească.”

    Care sunt însă funcţionalităţile aplicaţiei şi cui se adresează? RedCarpet se adresează utilizatorilor pasionaţi de modă, care atunci când postează o poză în aplicaţie pot eticheta produsele vestimentare pe care le poartă, indicând brandul acestora. Astfel, ceilalţi utilizatori pot face clic pe brandul etichetat şi pot fi direcţionaţi către magazinele brandurilor pentru a face cumpărături online. „RedCarpet.app este creat astfel încât să devină un mediu de shopping online şi, de ce nu, cel mai dinamic în acest sens. Nu suntem încă acolo, dar aceasta este direcţia în care ne îndreptăm. Website-urile de shopping online nu implică utilizatorul din punct de vedere emoţional, nu au asemănare cu viaţa reală. Ai un catalog de produse, ai filtre şi alegi în funcţie de anumite criterii produsele pe care le cumperi. În RedCarpet.app ideea este să vezi un produs care îţi place la un prieten sau la o persoană pe care ai ales să o urmăreşti. Acest lucru are un impact emoţional şi creează o dinamică diferită; în al doilea rând, duce la o conversie mult mai eficientă. Ne propunem ca din momentul în care un utilizator a văzut ceva ce i-a plăcut până în momentul în care îl poate cumpăra să fie o diferenţă de un singur clic. Ai văzut, ţi-a plăcut, ai cumpărat, totul în interiorul aplicaţiei şi în cel mai scurt interval de timp”, a explicat el.

    Totodată, aplicaţia are o secţiune denumită My Closet, unde utilizatorii îşi pot urca articolele vestimentare şi accesoriile pe care le deţin, aceasta fiind o formă de „garderobă virtuală”. De asemenea, RedCarpet are şi secţiuni dedicate pentru locaţii şi evenimente, poză de profil şi live chat. Conform auditului intern al companiei, valoarea intrinsecă a proiectului se află acum la aproximativ 1,2 milioane euro, planurile pentru următorii ani fiind ambiţioase. „În următorii cinci ani vrem să atingem o cifră de afaceri anuală în jurul a 20 milioane euro, deci o valoare estimativă a proiectului de 40-60 milioane euro. Mai mult, am avut şi scenarii mai optimiste, dar am dorit să ne menţinem, cât mai mult posibil, într-o zonă de analiză pragmatică”, a punctat CEO-ul RedCarpet. Modelul de business al RedCarpet nu presupune afişarea de reclame intruzive, care să apară pe wallul utilizatorului, pe profilul personal sau în secţiunile de mesaje sau stories. Publicitatea va fi plasată însă în mod discret prin intermediul sugestiilor.

    „De exemplu, când un utilizator dă clic pe un articol vestimentar care îi place, îi va apărea o secţiune cu respectivul produs şi datele relevante despre acesta – mărime, culoare, preţ etc. Sub această secţiune vor apărea «produse similare», iar pentru a fi prezente în aceste spaţii publicitare, brandurile vor plăti”, a punctat el, adăugând că sub acea secţiune vor apărea de asemenea şi sugestii de ţinute care se pot construi plecând de la articolul respectiv şi noi produse de la diferite branduri, aceste spaţii fiind la rândul lor plătite. „Pe scurt, noi analizăm produsul şi nu utilizatorul pentru a plasa sugestii în spaţiile publicitare.” De asemenea, publicitatea sub formă de sugestii va fi plasată şi în cadrul secţiunilor destinate locaţiilor şi evenimentelor. „În momentul în care un utilizator este interesat de ceva, va primii şi sugestii în funcţie de specificul alegerii sale.”

    Echipa RedCarpet, formată în prezent din 12 persoane, are în plan să introducă în perioada următoare noi funcţionalităţi în cadrul aplicaţiei, printre acestea numărându-se funcţiile „Outfits”, „Video”, „Outfit Video”, „Going to” şi „Covers”. „Outfits va fi o formă de story în care ţinuta este prezentată articol cu articol, Outfit Video va fi o combinaţie între poză şi video care este menită să evidenţieze şi mai mult o ţinută pe durata a 3 secunde. De asemenea, ne propunem să introduce şi funcţionalitatea Going to, prin care utilizatorul poate anunţa unde va fi într-un anumit moment (eveniment sau locaţie). De asemenea, Covers va fi o varietate de coperţi de profil, din care utilizatorul poate alege”, a explicat el. Totodată, echipa RedCarpet are în plan să implementeze şi mediul de shopping online. „Aici depinde mai mult de branduri, cât de repede aleg să ne devină parteneri; iar multe alte funcţionalităţi sunt încă în teste. Vom îmbunătăţi constant aplicaţia.”