BusinessMagazin

Tag: procurori

  • Liviu Dragnea, urmărit penal: Metodele prin care preşedintele CJ Teleorman ar fi fraudat referendumul

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) îl acuză că a constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale aflate sub controlul politic al formaţiunii politice, de a se implica în: exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Liviu Dragnea, la DNA în cazul privind referendumul: Procurorii anticorupţie mi-au adus la cunoştinţă “nişte învinuiri”

    “Ceea ce am, făcut noi au făcut toate partidele şi fac tot timpul, pentru că fiecare partid are dreptul legal să primească informaţii cu ceea ce se întâmlplă de la membrii săi”, a declarat Liviu Dragnea. Principala acuzaţie adusă de procurori ar fi că “s-a asociat cu mii şi zeci de mii de persoane pentru a asigura la vot o prezenţă mai mare de 50 plus unu”, la referendumul din 29 iulie 2012, a spus Dragnea, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). “În cuvinte mai simple, eu unt chemat la DNA, pentru că alături de milioane de români, am fost să votez la referendum. Vreau să transmit un semnal pentru toţi colegii noştri că sunt viu şi nevătămat şi vom merge înainte”, a declarat Liviu Dragnea.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Argumentul celor 7,4 milioane de voturi

    În tabăra lui Traian Băsescu însă, optimismul a fost întreţinut de Parchet, prin promptitudinea cu care au fost confiscate listele electorale şi datele evidenţei populaţiei de la BEC, AEP, CCR, MAI şi MJ, dar şi prin amploarea fără precedent a anchetării reclamaţiilor de fraudă la referendum – 181 de procurori au deschis în timp record 500 de dosare de fraudă, din care o parte cercetate de DNA.

    O primă înfrângere a USL, în acest context, a fost acţiunea de confiscare a listelor, ancheta aferentă a Parchetului la nivelul MAI şi publicarea stenogramelor aferente i-au determinat pe Ioan Rus şi Victor-Paul Dobre să se recuze de la Interne, respectiv Administraţie, motivând că altfel ar fi avut dinainte “o stradă cu sens unic, cel spre Parchet”.

    O a doua înfrângere: ancheta din teritoriu, începută sub auspiciile afirmaţiei diplomatului american Philip Gordon că există “acuzaţii credibile de vot ilegal masiv” şi la capătul căreia n-ar fi exclus să se atingă estimarea din 26 iulie enunţată de Traian Băsescu, că USL va frauda referendumul fix cu 10%, respectiv cu 2 milioane de voturi. Chiar dacă n-ar demola realitatea că a existat un vot legal masiv pentru demiterea lui Traian Băsescu, o reducere a numărului de voturi valabile pentru demitere de la 7,4 milioane undeva spre 6 sau chiar spre 5 milioane (ca să nu mai vorbim de estimarea lui Sebastian Lăzăroiu că de fapt cei 7,4 milioane ar fi doar nişte “morţi cu acte, infractori care au votat multiplu, preşedinţi de secţii de votare care au aruncat teancuri de buletine în urne şi vreo 3-4 milioane de simpatizanţi USL”) ar putea servi atât tezei – lipsite însă de valoare juridică – că nu se face ca preşedintele să fie demis cu mai puţine voturi decât a fost ales în 2009, cât şi efortului taberei Băsescu de a submina autoritatea morală a USL, sau mai exact a aripii dure din PNL-PC, ferm convinsă că merită chiar să încalce legea ca să îndeplinească voinţa celor 7.403.836 alegători care au susţinut demiterea lui Băsescu.

    Şi o a treia înfrângere: faptul că ancheta Parchetului în satele din Oltenia şi Moldova a fost făcută cu exces de zel, pe sub nasul ministrului interimar al justiţiei – premierul Victor Ponta, l-a pus pe Ponta în conflict direct cu preşedintele Crin Antonescu, care i-a cerut să ia măsuri (a se citi decapitarea conducerii Parchetului) în loc să se plângă că Traian Băsescu “terorizează cetăţenii României” prin intermediul procurorilor.

  • Redutele care au scăpat asaltului USL. Azi, Parchetul şi DNA

    Explicaţia stă în faptul că mandatul lui Morar expiră la 12 august, iar preşedintele interimar Crin Antonescu ar putea uza de prerogativele sale spre a-l înlocui pe Morar cu un apropiat al USL, decapitând astfel DNA, una dintre ultimele instituţii esenţiale unde noua guvernare nu-şi instalase oamenii.

    Ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, a anunţat deja că nu va face nicio propunere pentru postul de procuror-şef al DNA în perioada interimatului prezidenţial, urmând astfel recomandările Comisiei Europene. Ministerul poate face însă propuneri pentru alte funcţii care în prezent sunt vacante, între care cea de prim-adjunct al procurorului general şi cele de adjuncţi ai procurorului-şef al DNA.

    În ce o priveşte pe Codruţa Kovesi, mandatul ei expiră la 2 octombrie. În conflictul din jurul referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Kovesi, a acţionat deja, autosesizându-se în legătură cu “comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012 privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente”.

    În consecinţă, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului “s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, a informat Parchetul ICCJ. Procurorii Secţiei au ridicat de la Autoritatea Electorală Permanentă copiile listelor electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, considerate necesare în efectuarea activităţilor de urmărire penală.

    Aceasta înseamnă nu numai că asupra oficialilor care au dat date contradictorii despre listele electorale planează spectrul unui dosar penal, ci şi că s-a realizat o “securizare” a listelor electorale folosite la referendum, care astfel ies practic de sub controlul tuturor celorlalte autorităţi (MAI, AEP, BEC) şi intră sub controlul direct al Parchetului condus de Kovesi.

  • Fostul şef al ISC este cercetat de DNA pentru favorizarea infractorului, după ce a decis retragerea instituţiei din procesul Trofeul Calităţii

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au audiat, joi, pe Constantin Adrian Balaban-Grăjdan şi i-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv de favorizare a infractorului. După mai bine de opt ore de audieri, Grăjdan a fost lăsat să plece, el fiind cercetat în libertate în acest dosar.

    Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale întocmite de procurori, în 22 mai, Constantin-Adrian Balaban Grăjdan, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a procedurilor interne privind circuitul documentelor şi fără a avea avizul vreunei direcţii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a întocmit, a semnat şi a transmis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o adresă potrivit căreia renunţă, în numele instituţiei, la pretenţiile civile în dosarul “Trofeul calităţii”, se arată într-un comunicat de vineri al DNA.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Are justiţia nevoie de “o ureche de ajutor” de la SRI?

    Explicaţia lui Preda a fost că noţiunea de ofiţer de cercetare penală specială este conţinută încă din 1968 în Codul de procedură penală şi a fost preluată în Codul din 2010, iar implicarea SRI în actul de justiţie este compatibilă cu cerinţele CEDO şi ale Consiliului Europei în materie de protecţie a datelor personale şi de restrângere a libertăţilor cetăţeneşti în anumite condiţii.

    Opoziţia, prin deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare, a respins proiectul de lege, însă nici puterea nu l-a primit prea bine, dacă ne uităm la reacţia lui Mircea Toader, şeful grupului parlamentar PDL, care a spus că Preda nu s-a consultat cu colegii când a redactat propunerea şi că el personal nu e de acord cu ea.

    SRI, în schimb, apreciază proiectul de lege, considerând că în lipsa lui ar întâmpina “dificultăţi majore” în aplicarea noului Cod de procedură penală.

  • A mintit camerista care il acuza pe Dominique Strauss-Kahn?

    Unul dintre oficialii citati a afirmat ca autoritatile au
    descoperit probleme legate de cererea de azil a femeii si posibile
    legaturi cu activitati penale, inclusiv trafic de droguri si
    spalare de bani.

    Conform acestora, femeia ar fi vorbit la telefon, cu o zi inaintea
    incidentului de la hotelul Sofitel, cu un barbat aflat in
    inchisoare, cu care a discutat despre posibilele beneficii pe care
    le-ar obtine daca ar formula acuzatii impotiva directorului FMI,
    iar convorbirea a fost inregistrata. Barbatul fusese arestat pentru
    posesie de marijuana si se numara printre persoanele care au varsat
    sume in valoare totala de circa 100.000 de dolari in contul femeii
    in ultimii doi ani.

    Procuratura din Manhattan urmeaza sa il anunte pe judecator vineri
    ca “exista probleme cu cazul”, pe baza rezultatelor anchetei, in
    timp ce femeia isi mentine acuzatiile, au afirmat sursele
    citate.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro    .

  • Chiuariu si Predoiu se opun maririi de la 24 la 72 de ore a duratei de retinere a suspectilor

    Chiuariu se opune cu acest argument initiativei de a da
    procurorilor dreptul de a prelungi durata de retinere a suspectilor
    de la 24 la 48 sau 72 de ore. Procurorul general al Romaniei,
    Codruta Kovesi, a afirmat recent ca practica judiciara dovedeste ca
    este nevoie de o modificare a duratei retinerii la 48 sau 72 de
    ore, desi limita celor 24 de ore este o prevedere stipulata de
    Constitutie.

    Si ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a amintit ca prin
    Constitutia din 1991, durata retinerii a fost prevazuta la 24 de
    ore. Legiuitorul trebuie sa decida asupra propunerii de extindere a
    duratei de retinere, spune el, insa jurisprudenta Curtii Europene a
    Drepturilor Omului va constitui un reper.

  • Daniel in groapa cu rechini

    Deci luptam cu rechinii. Prejudiciul total retinut din
    rechizitorii este de peste 673 milioane lei si aproximativ 49 de
    milioane de euro, comparativ cu peste 295 milioane lei si peste 131
    milioane euro in anul 2009. De asemenea, a sustinut Morar, in
    perioada 2005-2010 au fost condamnati definitiv 832 de inculpati in
    dosarele instrumentate de procurorii anticoruptie.

    Dintre cei trimisi in judecata anul trecut, 420 aveau functii de
    conducere sau demnitati publice, intre care demnitari (un
    prim-ministru, trei ministri, doi senatori, un deputat, doi
    secretari de stat, doi subprefecti), un lider sindical si un sef de
    Stat Major General al Armatei.

  • Cazul Pasat: una-i arestarea, alta-i ancheta

    El a anuntat ca investigatiile continua, dar fara ca masura
    arestarii sa mai poata fi luata. Dan Pasat este acuzat de doua
    infractiuni de santaj si mai multe fapte de coruptie si a fost
    presat in ultima perioada de lideri din esalonul secund al PDL
    sa-si dea demisia din partid, in special dupa ce Camera Deputatilor
    nu a reusit sa aprobe solicitarea DNA de incuviintare a arestarii
    lui Pasat.