BusinessMagazin

Tag: irlanda

  • Problemele din Irlanda si Coreea au lovit Romania prin ricoseu

    Banca Nationala a anuntat marti un curs de 4,3082 lei/euro, cel
    mai mare din ultima luna, dupa ce luni moneda nationala si-a
    revenit putin din pasa proasta de saptamana trecuta.

    Dealerii sustin ca, in acest moment, Romania este ferita de
    efectele situatiei din Irlanda, dar ca, pe termen mediu si lung, nu
    se poate spune clar cat va putea, sau va vrea, BNR sa ajute moneda
    nationala. Economistii atrag insa atentia ca, indiferent de
    situatia din Irlanda, Portugalia sau Coreea, cel mai important
    lucru pentru Romania in acest moment este respectarea acordului cu
    FMI, care poate garanta atat stabilitate, cat si revenirea
    economiei.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

    Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
    zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
    Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
    Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
    iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
    fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
    vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
    doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
    sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
    80-90 de miliarde de euro”.

    Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
    decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
    recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
    facut necesara
    interventia statului     cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
    este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
    ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
    in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
    23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
    miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
    19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
    recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
    teste suplimentare de solvabilitate.

    Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
    Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
    indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
    contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
    ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
    speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
    urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
    finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
    Spania.

    Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
    principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
    impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
    excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
    mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
    guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
    lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

    Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
    mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
    reactia Google, al carei director pentru
    Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
    afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
    pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
    interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
    operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
    publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
    Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
    dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
    sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

    De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
    niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
    Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
    majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
    imprumutului.

    Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
    imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
    FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
    periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
    populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
    nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
    finantele publice”, a declarat Cowen.

    Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
    de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
    ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
    la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
    scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
    eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
    lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
    resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
    costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
    prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
    monitorizarii acestora.

  • Irlanda, la mana FMI?

    Purtatoarea de cuvant a FMI, Caroline Atkinson, s-a ferit sa
    comenteze pe marginea riscurilor de contagiune derivate din
    relatiile bancilor irlandeze cu cele din alte tari, spunand doar ca
    PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din economia zonei euro, insa
    bancile irlandeze au active care inseamna 400% din PIB-ul tarii,
    iar portofoliul de active toxice nu numai ca n-a fost curatat, dar
    apare acum chiar mai mare decat la debutul crizei din 2008.

    Numai Anglo-Irish Bank si Bank of Ireland, confruntate cu
    retrageri de depozite de 20 de miliarde de euro, ar avea nevoie de
    noi injectii de capital din partea statului de 15 miliarde de euro,
    insa valoarea pachetului de imprumut de la UE si FMI ar putea
    ajunge la 100 de miliarde de euro, conform presei irlandeze, bani
    ce ar urma sa provina din mecanismul de sustinere de 440 de
    miliarde constituit in primavara de UE si FMI pentru eventualitatea
    unei noi crize de tip grecesc. Iar daca e sa-l credem pe
    presedintele Traian Basescu, lucrurile nu se vor opri aici, asa
    incat dupa Grecia si Irlanda vor mai urma inca doua tari cu
    probleme similare, dintre care una se anunta a fi Portugalia.
    Presedintele considera ca si Romania va fi afectata de acutizarea
    crizei in Irlanda – “mai putin decat statele din zona euro, dar in
    mod categoric da, din punctul de vedere al credibilitatii UE”.

    “Nu e nicio indoiala ca se va ajunge la un acord de ajutor
    financiar pentru Irlanda, posibil in cursul saptamanii viitoare,
    iar aceasta speranta sustine euro”, a declarat Derek Halpenny, analist la Bank of
    Tokyo-Mitsubishi UFJ, comentand faptul ca euro si-a revenit
    simtitor de la minimul ultimelor saptamani, atins marti (1,344
    dolari), ajungand la 1,366 dolari. Pietele vad in sustinerea
    Irlandei cu bani de la UE si FMI o reducere a riscurilor de
    contagiune catre tari ca Portugalia si mai ales Spania, dupa
    speculatii ca daca problemele bancilor si ale deficitului de
    finantare s-ar manifesta si in Spania, economie cu pondere
    importanta in zona euro, atunci insasi zona euro ar fi in pericol
    sa se destrame.

  • Basescu: Vor fi cel putin doua state UE care vor intra in dificultate in perioada urmatoare

    Potrivit sefului statului, situatia din Irlanda, tara care a
    cerut ajutor financiar international, desi a aplicat masuri de
    austeritate, se explica prin faptul ca “s-a incercat relansarea
    inainte de a se acoperi gaurile de drenare a resurselor
    financiare”. In Irlanda au fost finantate eronat consumul si
    “balonul imobiliar”. “Noi am avut norocul extraordinar ca nu am
    ajuns la o paranoia a consumului inainte de criza”, a spus
    Basescu.

    Intrebat daca ce se intampla acum in Irlanda poate afecta si
    Romania, Basescu a raspuns pozitiv. “Da, mai putin decat statele
    din zona euro, dar in mod categoric da, din punct de vedere al
    credibilitatii UE”, a apreciat Basescu. Dupa Grecia si Irlanda,
    considera el, “vor mai urma cel putin inca o tara sau doua. S-a
    intrat in criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Irlanda, „noua Grecie”, presata sa se imprumute, pentru a salva moneda unica

    Oficialii de la Berlin insista ca Guvernul irlandez trebuie sa
    apeleze de urgenta la un imprumut prin mecanismul european de
    stabilizare a monedei unice (EFSF).

    “Au loc discutii la nivel oficial cu colegii din UE, referitoare
    la conditiile actuale din piata. Irlanda nu a solicitat oficial
    ajutor extern, iar guvernul dispune de finantare si pentru mare
    parte din 2011”. Aceasta se arata a fi pozitia oficiala a
    Guvernului de la Dublin, potrivit declaratiei unui purtator de
    cuvant al Ministerului irlandez de Finante, citat de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Reportaj: Dublin – Spiridusi, case scumpe si o bere

    N-ar trebui sa mai fie nicio surpriza ca in Irlanda masinile
    circula pe dreapta. Totusi, e primul lucru pe care il spune orice
    ghid turistic la plecarea din aeroport, cautand parca sa accentueze
    ca atunci cand traversezi e neaparat necesar sa te asiguri mai
    intai din partea dreapta. Surpriza vine insa cinci minute mai
    tarziu, cand acelasi ghid ne dezvaluie ca trebuie sa fim la fel de
    atenti si la spiridusi. O legenda, bineinteles, cum ca daca ajungi
    la capatul curcubeului si gasesti un “leprechaun”, cum este numit
    spiridusul in traditia irlandeza, n-ar trebui sa-i mai dai drumul
    pana cand nu-ti da in schimb un vas plin cu aur si poate nici macar
    atunci, pentru ca imediat ce isi recapata libertatea va transforma
    aurul in frunze uscate.

    Alaturi de trifoiul cu patru foi, spiridusul este o adevarata
    emblema irlandeza, de care industria turistica profita din plin, nu
    numai sub forma nenumaratelor suveniruri precum pixuri, jucarii de
    plus, magneti de frigider sau cani, ci si ca scuza. “Scuza pentru
    orice lucru necaracteristic pe care il faci in Irlanda, care poate
    fi justificat prin faptul ca spiridusii te-au impins la asta”,
    explica in gluma Lorcan O’Meara, ghidul turistic responsabil de
    incursiunea noastra in inima ex-“tigrului celtic”.


    Irlanda a capatat renumele de “tigru celtic” in ultimul deceniu,
    cand a avut o dezvoltare spectaculoasa, cu crestere economica medie
    anuala de 7% si cu investitii consistente in infrastructura,
    constructii, comert si turism, acestea doua din urma fiind cele ce
    sustin in cea mai mare parte economia tarii. Ca produse specifice,
    dincolo de exportul de lactate, mandria irlandezilor este berea: pe
    teritoriul tarii exista 12 fabrici diferite, cea mai renumita fiind
    Guinness.

    De altfel, irlandezii sunt clasati pe locul al doilea in Europa
    in topul celor mai mari consumatori de bere, cu un volum de 111
    litri de bere pe cap de locuitor in fiecare an, devansati doar de
    Cehia, unde un locuitor consuma intr-un an 117 litri de bere,
    conform unui studiu recent realizat de compania de consultanta
    Ernst & Young. Romania se afla in top pe locul al cincilea, cu
    o medie 81 de litri per capita. Irlandezii nu se lasa mai prejos
    nici in ce priveste whisky-ul. Dincolo de productia unor marci
    precum Jameson sau Powers, plasate in gama whisky-urilor obisnuite,
    una dintre cele mai importante fabrici din Irlanda, aflata intr-un
    orasel numit Midleton, produce sticle de whisky care costa 150 de
    euro, in timp ce marcile produse in Knappogue ajung la preturi
    chiar si de 500 de euro sticla.

    Din turism, incasarile anuale se ridica in total la mai bine de
    cinci miliarde de euro, dintre care aproape un sfert sunt
    incasarile generate chiar de irlandezii care isi petrec vacantele
    in tara. Situatia nu mai este insa la fel de buna ca in vremea de
    boom economic. In 2008, an cand deja recesiunea incepuse, turismul
    a adus Irlandei venituri de 6,3 miliarde de euro, din care mai bine
    de 4,8 miliarde de euro au fost incasari de la turistii din afara
    tarii, iar 1,5 miliarde de euro au provenit din turismul intern. In
    ansamblu, declinul a fost cuprins intre 10 si 12 procente anul
    trecut, conform datelor oficiale, iar 2010 nu se arata nici el mai
    promitator, mai ales daca dolarul american sau lira sterlina s-ar
    deprecia mai departe.


  • Google a sters datele obtinute accidental din retele wireless in Austria, Danemarca si Irlanda

    Compania Google si-a prezentat din nou scuze pentru colectarea
    informatiilor personale ale utilizatorilor de retele wireless,
    precizand ca acestea nu au fost utilizate pentru nici un serviciu
    sau produs al grupului


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Europa, asaltata de greve si miscari de protest

    Christian Noyer, membru al Consiliului guvernatorilor Bancii
    Centrale Europene, a avertizat deschis ca
    tarile europene trebuie sa-si reduca deficitul bugetar in masuri si
    cu ritmuri diferite, spre a evita sufocarea economiei. Grecia, de
    pilda, nu are de ales si trebuie sa reduca foarte rapid
    cheltuielile, sa taie salariile si sa creasca fiscalitatea, a spus
    Noyer; totusi, “daca am adopta cu totii in Europa in acelasi timp
    programe de austeritate foarte violente, aceasta va avea un efect
    profund negativ asupra cresterii economice si va declansa o
    recesiune”. Un contraexemplu este Franta, care isi poate permite sa
    esaloneze restrictiile pe mai multi ani, spre a-si reduce treptat
    deficitul.

    Camera de Comert a Marii Britanii
    a apreciat    , la randul sau, ca guvernul Cameron procedeaza bine
    atunci cand are in vedere un plan ferm de scadere a cheltuielilor
    publice, insa orice alte masuri in afara celor avute in vedere pana
    acum ar trebui sa fie initiate numai cand redresarea economiei va
    deveni sigura, intrucat spectrul unei recaderi in recesiune inca
    exista. Institutia estimeaza o crestere a PIB de 1,3% pentru acest
    an.

    SPANIA

    Sindicatele au anuntat ca la 8
    iunie     vor declansa greva generala, nemultumite de reducerea
    cheltuielilor sociale si de planurile de reforma a pietei muncii.
    Joi, guvernul Zapatero a reusit sa treaca prin parlament planul de
    a reduce cu 1,5% cheltuielile sociale, prin inghetarea majoritatii
    pensiilor in 2011, reducerea in medie cu 5% a salariilor pentru
    functionarii publici si renuntarea la ajutoarele de 2.500 de euro
    acordate de stat la nasterea copiilor.

    Impreuna cu reducerea masiva a programului de investitii, cu 6
    miliarde de euro, inca 1,2 miliarde de euro economisite pe seama
    administratiei locale, programul de masuri aprobat de guvern ar
    urma sa duca la economii de 15 miliarde de euro, respectiv la o
    reducere a deficitului fiscla de la 11,2% la 3% din PIB pana in
    2013.

    Aprobarea planului de reforma a pietei muncii este asteptata sa
    mai treneze cateva
    zile    , intrucat patronatele si sindicatele nu se pot pune de
    acord asupra unei solutii de compromis. Patronatele vor sa poata
    angaja si concedia mai usor angajatii, sindicatele se tem ca o
    libertate si mai mare data patronilor de a concedia va amplifica
    somajul, dat fiind ca pana acum trimiterea in somaj a fost solutia
    preferata de cele mai multe companii, in locul reducerii
    salariilor.

    Agentia Fitch a redus vineri
    ratingul     Spaniei, de la AAA (ratingul maxim) la AA+, pe motiv
    ca noile restrictii vor ingreuna redresarea economica pe termen
    mediu. Desi economia a crescut in primul trimestru cu un firav
    0,1%, somajul in tara ramane de 20%, iar TVA va creste din iulie de
    la 16% la 18%, lovind si mai mult in perspectivele de reluare a
    cresterii economice.

    PORTUGALIA

    Sute de mii de oameni
    au manifestat     sambata in Portugalia contra planului de
    austeritate al guvernului, iar alte manifestatii sunt de asteptat
    pentru urmatoarea perioada, desi nici o greva n-a fost inca
    anuntata. “Suntem decisi sa recurgem la toate formele de rezistenta
    pe care le prevede Constitutia”, a declarat Manuel Carvalho da
    Silva, liderul Confederatiei Lucratorilor Portughezi, sindicat cu
    725.000 de membri.

    La 13 mai, guvernul a
    aprobat     un program de majorari de taxe si reduceri de
    cheltuieli care ar trebui sa reduca deficitul bugetar de la 9,3% la
    7,3% din PIB anul acesta si la 2,8% in 2013. Marile proiecte de
    infrastructura vor fi oprite, TVA va creste de la 20% la 21%,
    companiile cu profit de peste 2 milioane de euro vor plati impozit
    de 27,5% (in loc de 25%), noile angajari in sectorul public vor fi
    limitate, iar contribuabilii vor suporta o marire a impozitului
    intre 1% si 1,5%. Salariile politicienilor, ale inaltilor
    functionari publici si ale altor angajati din sectorul public cu
    venituri mari vor fi reduse cu 5%.

    ITALIA

    Cel mai mare sindicat, CGIL, cu aproape 6 milioane de membri, a
    anuntat greva generala pentru sfarsitul lunii iunie, cel mai
    probabil la 25 iunie, a declarat liderul sindicatului,
    Guglielmo Epifani    , cerand omologilor sai din Europa sa se
    ridice si ei impotriva bugetelor de austeritate din tarile lor.

    Greva va fi precedata de marsuri de protest in toata Italia
    incepand cu 12 iunie, iar pana la momentul grevei, CGIL spera sa
    obtina si solidaritatea celorlalte doua mari centrale sindicale,
    CISL (4,5 milioane de membri) si UIL (2,2 milioane), care pana acum
    nu si-au anuntat participarea la greva.


    Planul     de restrictii bugetare al guvernului italian, aprobat la
    5 mai, prevede reducerea in doi ani a deficitului cu peste 24 de
    milioane de euro, prin inghetarea pe trei ani a salariilor pentru
    angajatii din sectorul public, scaderi ale salariilor cu 5-10%
    pentru functionarii cei mai bine platiti din administratia publica
    si pentru ministri, reducerea angajarilor in sectorul public si
    taierea cheltuielilor pentru autoritatile locale cu pana la 13
    miliarde de euro pana in 2012, cu impact asupra scolilor si a
    spitalelor administrate de ele. Rezultatul urmarit este diminuarea
    deficitului fiscal de la 5,3% la 2,7% din PIB pana in 2012 si a
    datoriei publice, care depaseste 115% din PIB.

    GRECIA

    Sindicatele grecesti au anuntat pentru luna iunie noi
    greve    , prevazute sa fie organizate atunci cand parlamentul va
    dezbate proiectul de reforma a pensiilor, care va creste varsta de
    pensionare si va limita pensionarile anticipate.

    Atat uniunea sindicala din sectorul public, GSEE, cat si cea din
    sectorul privat, ADEDY, au fost solidare pana acum, de-a lungul
    celor patru greve organizate de la anuntarea masurilor de
    austeritate ale guvernului Papandreou, la inceputul lunii mai.

    Planul Atenei de a reduce cu peste 20 de miliarde de euro
    deficitul fiscal in acest an, pana la 8,1% din PIB, e vazut de
    economisti
    drept mult prea ambitios, avand in vedere proportiile recesiunii
    din Grecia, unde cele mai noi prognoze vorbesc de o scadere a PIB
    cu 4%. Incasarile la buget in primele patru luni au crescut cu 6%
    fata de anul trecut, mult sub tinta de 11%, piata constructiilor
    ramane inerta, dupa ce guvernul a majorat impozitele pe
    proprietate, iar dupa protestele violente de acum cateva saptamani,
    care au culminat cu moartea a trei oameni, turistii au anulat
    30.000 de rezervari pentru sezonul actual.

    Drept conditie pentru a primi pachetul de credite in valoare de
    110 miliarde de euro de la membrii zonei euro, Grecia a acceptat un
    program complex de masuri, care merg de la cresterea TVA de la 21%
    la 23% si cresterea accizelor la combustibili, alcool si tigari
    pana la inghetarea salariilor pe trei ani in sectorul public,
    reducerea imediata a salariilor cu 10%, taierea pensiilor pentru
    cei cu pensii de peste 2.500 de euro, a primelor, a compensatiilor
    de concediere si simplificarea procedurilor de concediere.

  • Cine sunt cei ce au pariat contra zonei euro

    Traderi si brokeri intervievati de
    The Sunday Telegraph     au declarat ca fondurile speculative s-au
    folosit de o gama larga de instrumente financiare pentru a paria pe
    caderea euro (short selling): “Shortarea euro e cea mai mare miza
    la ora actuala. Sunt volume mari de CDS si vanzari short de actiuni
    ale companiilor expuse pe euro”. CDS (credit default swap) sunt
    contracte de asigurare contra riscului de neplata, incheiate de
    obicei cu un grup financiar sau fond de investitii (vanzatorul de
    CDS), in virtutea carora cumparatorul castiga tocmai atunci cand un
    stat sau o companie nu-si mai pot rambursa datoriile.

    * Matrix Group, cu sediul la Londra, administreaza active
    de circa 2,4 miliarde de euro, inclusiv prin intermediul a cinci
    fonduri speculative. Matrix si-a lichidat majoritatea pozitiilor pe
    CDS in cursul ultimelor saptamani, cand costul de indatorare pentru
    Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia a crescut substantial
    pe pietele financiare. “Banca Centrala Europeana cumpara acum
    obligatiuni ale tarilor din zona euro la niveluri artificiale de
    pret, dar aceasta nu va rezolva problemele structurale”, a declarat

    Gennaro Pucci    , manager al Matrix PVE Global Fund, care
    administreaza active de 110 milioane de euro si a castigat 19% in
    aprilie mizand pe inrautatirea crizei datoriilor din Europa.

    * Hayman Advisors LP din Dallas a cumparat aur in
    ultimele saptamani si a pozitionat fondul in perspectiva unei
    perioade de hiperinflatie si de “depreciere competitiva” a
    monedelor in zona euro, Japonia si SUA, conform unei scrisori
    trimise catre clienti dupa ce UE, BCE si FMI au anuntat, la 9 mai,
    pachetul financiar de 750 de miliarde de euro pentru sustinerea
    tarilor cu probleme. “UE si FMI au mizat totul pe o mana proasta,
    in jocul de poker financiar cu cea mai mare miza jucat vreodata in
    lume”, a scris Kyle Bass, managerul fondului, care a castigat in
    2007 jumatate de miliard de dolari pariind pe criza creditelor
    ipotecare secundare.

    * Groveland Capital LLC din Minneapolis, care a castigat
    la randul sau de pe urma actualei crize, a inceput sa cumpere CDS
    pentru obligatiunile guvernamentale emise de Spania, Italia si
    Irlanda inca din luna martie. “Managerii care au facut pariuri
    short pe titlurile americane de ipoteci secundare atunci cand piata
    imobiliar a explodat, in 2007 si 2008, vad acum oportunitati
    similare in Europa”, a declarat Nick Swenson, managerul fondului,
    pentru Bloomberg. “Ceea ce se intampla acum pe piete imi aminteste
    de criza subprime de atunci”, sustine Swenson.

    Managerul Groveland s-a decis sa cumpere CDS dupa ce a observat
    rata de acoperire a datoriilor externe prin exporturi la nivelul
    celor 26 de tari care au anuntat incapacitate de plata in varii
    ocazii din 1970 incoace. Rata medie de acoperire pentru aceste tari
    a fost de 2,3, in timp ce in al treilea trimestru din 2009, rata de
    acoperire a datoriilor prin exporturi era de 6,9, iar pentru Italia
    de circa 5,1. CDS-urile au crescut in aprilie, iar apoi au inceput
    sa scada spre nivelurile la care a cumparat Swenson in martie, insa
    investitorul nu le vinde, ci spune ca e increzator in
    probabilitatea ca una dintre cele trei tari pomenite mai sus sa
    intre in incapacitate de plata sau sa-si restructureze datoria.

    * Corriente Advisors LLC din Texas a castigat in
    februarie 320 de milioane de dolari prin intermediul fondului sau
    European Divergence Master Fund LLP, cu active de 424 de milioane,
    dupa ce a mizat pe imposibilitatea unora dintre guvernele europene
    de a-si plati obligatiunile ajunse la scadenta. Mark Hart,
    managerul fondului, le-a spus clientilor sai ca “disparitatile
    dintre tarile zonei euro furnizeaza un profil de risc/profit
    asimetric. Problema datoriilor suverane in Europa este larg
    raspandita si nu limitata la o singura tara emitenta”. Si Hart a
    profitat, la vremea respectiva, de pe urma crizei ipotecilor
    americane.

    * Kokusai Asset Management din Tokyo a vandut masiv
    active denominate in euro, prin intermediul fondului sau Global
    Sovereign Open Fund, cu active de aproape 50 de miliarde de euro.
    Fondul, care fusese in 2009 cel mai mare investitor in obligatiuni
    suverane grecesti, si-a vandut integral detinerile in decembrie
    trecut.

    * Bill Gross, manager al Pimco Total Return Fund, cel mai
    mare dealer de obligatiuni din lume, a anuntat recent ca fondurile
    speculative sunt in asteptarea unei noi prabusiri a pietei. Mai
    exact, investitorii se pozitioneaza acum in perspectiva unei
    reintoarceri a recesiunii (“criza in forma de W”), in care firavul
    reviriment de acum se va sfarsi, iar economiile zonei euro vor
    intra din nou in recesiune.
    Bill Gross     declarase inca din martie ca pietele de obligatiuni
    “nu au incredere” in tari supraindatorate, ca Islanda, Grecia sau
    Irlanda, si ca vor alege alte oportunitati de investitii, respectiv
    tari care au avut o situatie fiscala buna inainte de criza si ale
    caror banci centrale sunt pregatite sa ofere dobanzi scazute sau
    chiar negative.

    Este de notat ca Mohammad El-Erian, CEO al Pimco (Pacific
    Investment Management), semneaza frecvent in Financial Times

    articole de opinie     cu previziuni dintre cele mai pesimiste
    despre ceea ce va urma pentru Grecia si economiile zonei euro.

    Pimco este unul dintre fondurile nominalizate, in martie,
    intr-un articol din revista italiana
    Panorama     care trata inceputul asaltului speculativ contra
    tarilor din zona euro. Articolul cita faimoasa relatare din

    Wall Street Journal     despre o cina din februarie de la un
    restaurant din Manhattan, unde George Soros, John Paulson de la
    Paulson & Co. si Steven Cohen de la SAC Capital
    Advisors     ar fi pus la cale un atac de proportii contra euro.
    Ulterior, scria Panorama, serviciile de informatii din Grecia,
    Spania si Italia ar fi investigat manevrele fondurilor speculative
    de natura sa destabilizeze aceste economii. Serviciul national de
    informatii din Grecia, EYP, ar fi indicat o actiune comuna contra a
    fondurilor Brevan Howard din Marea Britanie si a celor
    americane Moore Capital, Pimco si Paulson & Co.

    * Interesant e ca John Paulson, legendarul speculator
    care a castigat 15 miliarde de dolari din pariurile contra pietei
    ipotecilor secundare din SUA si acum e investigat de autoritatile
    federale americane impreuna cu complicii sai de la Goldman Sachs,
    sustine ca nu participa la febra pariurilor contra zonei euro.
    Recent, el a declarat la o conferinta cu investitorii ca problemele
    datoriilor din zona euro sunt “gestionabile”. Ca si Kyle Bass de la
    Hayman, Paulson anticipeaza o crestere a inflatiei in eurozona, asa
    incat a inceput de anul trecut sa cumpere aur si actiuni ale
    companiilor producatoare de aur.

    STATISTICA FUGII DE EURO

    Conform Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission),
    numarul contractelor     plasate de speculatori anticipand o
    scadere a euro ajunsese la nivelul record de 113.890 in prima
    decada a lunii mai, iar datele citate de
    FXStreet     saptamana trecuta vorbeau de pariuri pe scaderea euro
    in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

  • Aeroporturi din Irlanda si Marea Britanie, inchise din cauza norului de cenusa vulcanica

    Aeroporturile din Sligo, Donegal si Knock, din vestul Republicii
    Irlanda, au fost inchise duminica, a precizat aviatia civila
    irlandeza, care adauga ca aeroporturile din Dublin si Shannon vor
    ramane deschise cel putin pana la ora 12.00 GMT (15.00, ora
    Romaniei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro