Tag: institutii

  • BNR: Rezervele valutare ale României au scăzut în martie la mai puţin de 35 de miliarde de euro

    În cursul lunii martie „au avut loc intrări de 485 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele”. În acelaşi timp, au avut loc „ieşiri de 832 de milioanede euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, precizează BNR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat nouă programe noi de studii de licenţă

    Guvernul a adoptat, prin Hotărâre, Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2018 – 2019.

    “În urma adoptării acestei Hotărâri, este introdusă o nouă specializare/un nou program de studii universitare de licenţă în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, respectiv Management şi audit de mediu în domeniul de licenţă Ştiinţa mediului. Documentul certifică şi înfiinţarea a opt programe noi pentru studii de licenţă, iar pentru 105 specializări/programe de studii universitare de licenţă din 40 de instituţii de învăţământ superior au fost operate modificări ale capacităţii de şcolarizare, conform rapoartelor ARACIS”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor: Achiziţiile publice vor fi schimbate radical

    „Până la finalul lunii aprilie se va adopta în Guvern o OUG referitoare la partea de achiziţii publice. Va fi o abordare normală, nouă, în liniile Directivelor europene în acest sens. Nu vom adăuga nimic în plus faţă de ceea ce la nivel european se cere în mod imperativ. Din toate zonele de achiziţii publice din Europa se iau bunele practici. (…) Va fi un act care va schimba radical zona achiziţiilor publice. Pe achiziţii centralizate, la fel va fi OUG care va stabili un nou mecanism la nivelul MFP, o nouă structură care va face aceste achiziţii centralizate şi vom începe cu câteva zone pilot, să existe nişte studii care să arate foarte clar că în acele zone sunt filtre foarte mari. Câteva exemple: autoturisme, medicamente şi altele. La fel, la final de aprilie va fi aprobat”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum doi bancheri au realizat primul atac cibernetic din istorie în Franţa în 1834

    Prima reţea naţională de date a fost construită în Franţa în anii 1790. Această reţea era un sistem telegrafic mecanic, alcătuit din lanţuri de turnuri, fiecare având un sistem de braţe de lemn mobile. Diferite configuraţii ale acestor braţe corespondeau anumitor litere, numere. Operatorii din fiecare turn ajustau braţele pentru a se potrivi cu configuraţia turnului apropiat (era folosit un telescop pentru asta). Astlfe se crea o secvenţă de caractere. Mesajele puteai fi trimise mult mai repede decât scrisorile şi reţeaua era rezervată doar autorităţilor, scrie The Economist.

    În 1834, doi bancheri, Francois şi Joseph Blanc, au găsit o modalitate de a folosi reţeaua pentru propriul câştig.

    Fraţii Blanc tranzacţionau obligaţiuni de stat la bursa din Bordeaux unde informaţiile despre piaţă ajungeau în câteva zile de la Paris. Drept urmare, cei care aveau acces la informaţii mai repede puteau câştiga bani anticipând mişcările pieţei. Franţii Blanc au mituit un operator din oraşul Tours pentru a introduce deliberat greşeli în mesaje.

    Sistemul de codificare al mesajelor conţinea un simbol “backspace” care îi spunea scribului să ignore semnul anterior. Cei doi au exploatat asta prin adăugarea unui caracter fals, care indica direcţia pieţei din ziua precedentă. Acel caracter, urmat de un backspace, nu era luat în considerare la destinatarul final al mesajului. Un alt complice al fraţilor Blanc observa acel caracter şi transmitea informaţia către cei doi. Totul a fost descoperit în 1836 după ce acel operator s-a îmbolnăvit şi l-a rugat pe altcineva să-i ţină locul, mărturisindu-i ce avea de făcut.

    Fraţii Blanc au fost judecaţi, dar nu şi condamnaţi deoarece nu exista nicio lege împotriva utilizări abuzive a reţelelor de date. Abuzul celor doi este considerat ca fiind primul atac cibernetic din lume.
     

  • Percheziţii la CASMB după ce două angajate ar fi ajutat unele persoane să se pensioneze anticipat

    “La data de 22.03.2018, ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei generale Anticorupţie (D.G.A.) – Direcţiei Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov (D.A.M.B.J.I.) şi Structura Centrală, în baza ordonanţei de delegare dispusă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, au efectuat un număr de 7 percheziţii domiciliare, din care 2 la sediul a două instituţii publice din municipiul Bucureşti şi pentru judeţul Ilfov. Totodată, au fost puse în executare 2 mandate de aducere a suspectelor C.C.N. şi B.A., cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, iar alte 7 persoane care au calitatea de martor au fost conduse la sediul parchetului pentru audieri”, au anunţat reprezentanţii DGA, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Procurorii au intrat pe firul anchetării celor două suspecte în urma denunţurilor a două persoane care au sesizat că: “în perioada anilor 2015-2016, au dat sumele de 700, respectiv 1000 euro şi mai multe documente în original (cărţi de muncă, taloane de pensii etc), suspectelor C.C.N. (persoană fără calitate specială) şi B.A. (fost funcţionar în cadrul unei instituţii publice din Ilfov), pretinse de către acestea în scopul de a-i ajuta să se pensioneze anticipat. În schimbul banilor, cele două suspecte au lăsat să se înţeleagă că au influenţă pe lângă funcţionari din cadrul a două instituţii publice specializate din Bucureşti şi judeţul Ilfov”, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a născut în sărăcie în Scoţia, cu toate acesta a reuşit să ajungă cel mai bogat om din lume. “Dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare”

    Andrew Carnegie a fost un om de afaceri american de origine scoţiană considerat creatorul industriei moderne a oţelului. Născut într-o familie săracă din Scoţia, fără educaţie, Carnegie avea să ajungă cel mai bogat om din lume.

    Carnegie considera că este un act de “neglijenţă criminală” pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh.

    Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: “Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi.”

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901  a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică şi a fondat mai multe instituţii, printre care  Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţămând din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite.

    Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

  • Banca Naţională se opune intenţiei OTP Bank de a prelua Banca Românească

    „Banca Naţională a României informează că în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 227/2007, al Regulamentului BNR nr 6/2008 privind începerea activităţii şi modificările în situaţia instituţiilor de credit, persoane juridice române şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, precum şi al Regulamentului BNR nr 11/2007 privind autorizarea instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, se opune intenţiei OTP Bank România SA de a achiziţiona o participaţie calificată directă (în proporţie de 99,28%), respectiv intenţiei OTP Bank Nyrt. de a achiziţiona o participaţie calificată indirectă (în proporţie de 99,28%), din capitalul social şi drepturile de vot ale Băncii Româneşti SA Membră a Grupului National Bank of Greece”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În fruntea Uniunii Europene

    Business Magazin a difuzat prima ediţie din „Punctul pe business“, o emisiune cu un format dinamic, de tip talk-show, care tratează teme de interes general pentru lumea businessului şi nu numai. Mai mulţi invitaţi reprezentativi sau relevanţi pentru tema în cauză răspund unei serii de întrebări, încercând să ajungă la o concluzie în ceea ce priveşte cauzele, desfăşurarea şi consecinţele unui eveniment.

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, având deja experienţă în zona diplomaţiei internaţionale. A ajuns la Bruxelles în 2009, lucrând în cadrul Parlamentului European, iar în 2011 a obţinut prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al Partidului Popular European (PPE). Trei ani mai târziu, el devenea consilier politic principal al aceleiaşi formaţiuni politice. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de cinci ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete; în 2017, el a fost numit raportor pe buget, coordonând realizarea proiectului de buget al Uniunii Europene pe anul 2018.

    Invitat în cadrul emisiunii Punctul pe business, eurodeputatul a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. ”Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, a spus el.

    Pe durata preşedinţiei române se vor întâmpla în Uniunea Europeană o serie de lucruri foarte importante, aminteşte el. ”În primul rând, la sfârşitul lunii mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie şi mai europarlamentarii vor fi în campanie electorală, iar instituţiile Uniunii Europene vor lucra mai puţin, deci tocmai de aceea pregătirea preşedinţiei române este esenţială. Toată munca legislativă pe care vrem să o facem pe durata celor şase luni trebuie terminată în ianuarie sau februarie, pentru că după aceea nu vei mai avea cu cine să negociezi în Parlamentul European, iar Comisia Europeană se apropie de finalul mandatului. De facto vom avea doar trei luni, trei luni şi jumătate pentru munca legislativă. În luna iunie, Europa va începe să se reaşeze instituţional, politic; cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene? Cine va fi viitorul preşedinte al Parlamentului European? Care vor fi temele principale în următorii cinci ani? Dacă deţii preşedinţia, acolo poţi influenţa mersul lucrurilor“, povesteşte Mureşan.

    30 martie 2019 este data la care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar acest moment cade la mijlocul preşedinţiei României. Întrebările fundamentale, notează Siegfried Mureşan, sunt următoarele: vom avea acorduri tranzitorii cu Marea Britanie? Cum va arăta relaţia dintre Uniune şi Marea Britanie? Ce impact va avea acel moment asupra economiei? ”Ceva se va întâmpla, vor exista efecte asupra economiei, asupra întreprinzătorilor, asupra producătorului de automobile de la Craiova care importă motoare diesel din Marea Britanie, spune eurodeputatul. Va trebui să fim pregătiţi să gestionăm toate aceste lucruri. În plus, toată dezbaterea legată de viitorul Uniunii Europene – care sunt temele pe care se vor concentra cele 27 de state rămase, de la ce domenii aşteptăm mai mult – va avea loc sub preşedinţia noastră“, remarcă el.

    Eurodeputatul spune că România ar trebui să pună pe agenda europeană şi alte teme regionale, de interes pentru noi. ”Eu cred că trebuie să abordăm şi relaţia cu Republica Moldova; acum, preşedinţia bulgară discută mult despre statele din Balcanii de Vest şi cum le putem ajuta să devină parte a Uniunii Europene – este o idee pe care şi noi ar trebui să o preluăm“, notează Siegfried Mureşan. ”Trebuie însă să prezentăm toate aceste teme dintr-o perspectivă europeană, pentru că dacă încercăm să folosim preşedinţia doar pentru a ne rezolva noi mici probleme, atunci vom eşua. Trebuie să le prezentăm într-o formă relevantă pentru Europa şi prin care să putem câştiga încrederea regiunii europene – dacă Europa nu are încredere în tine, nu vei putea face nimic pe durata celor şase luni.“

    Poate România să-şi sporească influenţa în cadrul Uniunii Europene în timpul perioadei ianuarie-iunie 2019 sau problemele din justiţie, remarcate de instituţiile externe, vor umbri acest moment? La cum merg lucrurile în acest moment, şansa ca MCV (mecanismul de cooperare şi verificare – n.red.) este zero, spune Mureşan. ”Iar dacă guvernul insistă cu acest plânset, că nu putem executa preşedinţia cu MCV-ul în vigoare, va pierde încrederea şi nu va reuşi nimic. Acesta va fi ridicat doar în momentul la care ne vom fi împlinit toate obiectivele şi la care progresul din justiţie va fi suficient şi ireversibil. Rapoartele recente spun că instituţiile statului îşi fac tot mai bine treaba, dar politicienii reprezintă în continuare un risc pentru justiţie, încercând să folosească instituţii ale statului după bunul plac. Preşedinţia este însă o oportunitate de a te pune pe harta Uniunii Europene, de a te pune ca ţară cu toată diversitatea geografică, regională sau culturală. Eu sper că guvernul va «deschide» România cu ocazia preşedinţiei.“

    În ceea ce priveşte capacitatea actualilor membri ai cabinetului Dăncilă de a prezida întâlnirile ministeriale, Siegfried Mureşan evită să comenteze situaţia, spunând doar că nu crede că aceştia sunt pregătiţi pentru o astfel de sarcină. ”Nu le-aş face cinste dacă aş spune cât este de mare diferenţa între dânşii şi miniştri din alte state, care într-adevăr au dus Europa înainte de-a lungul ultimilor ani“, remarcă el. ”Va trebui să organizăm o serie de întâlniri ministeriale, iar guvernul vrea ca toate să aibă loc la Palatul Parlamentului. Eu cred că acestea trebuie organizate în provincie, şi cred asta din două motive: în primul rând, toată România trebuie pusă pe harta Uniunii, nu doar Casa Poporului. Dacă se merge în oraşe necunoscute, lumea va cunoaşte România cu tot specificul ei. În al doilea rând, putem aduce Europa aproape de oameni. Oamenii din oraşe vor afla mai multe despre Uniunea Europeană, iar informarea este cea mai puternică armă împotriva populismului. Şi unde e mai bine să faci o reuniune a miniştrilor din zona de IT? La Casa Poporului sau la Cluj, unde ai un sector IT vibrant?“

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil în prezent cu preşedinţia bulgară, spune eurodeputatul. ”Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 miloane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene“, încheie Siegfried Mureşan.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 februarie 2018

    COVER STORY: Tehnologia care ar putea schimba lumea

    “Dacă mă sună cineva să vândă bitcoin, eu te sun, te duci, îi dai banii ăştia, eu primesc bitcoin”, i-am spus tatălui meu. El nu înţelegea ce făceam şi la un moment dat mi-a zis: “George, dar tu eşti sigur de ceea ce faci? Că eu tot dau, 500 de euro, 300 de euro, 400, 1.000, 2.000 de euro şi nu-mi dau nimic înapoi băieţii ăia”, îşi aduce aminte George Rotariu, fondatorul Bitcoin România, cum a început să tranzacţioneze bitcoin în urmă cu câţiva ani.


    TRANZACŢIE: Partea leului în îngheţată


    MACROECONOMIE: Ce riscuri planează asupra României


    RESURSE UMANE: Când ar trebui ca un angajat să plece dintr-o companie?


    SPECIAL: Mâinile care îl hrănesc pe Kim Jong-Un


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Guvernul pregăteşte o OUG pentru reglementarea salariilor angajaţilor care au contracte part-time

    Un exemplu dat de mai multe ori de ministrul Muncii este cel al femeilor de serviciu din instituţiile de învăţământ.

    Astfel, la un salariu net de 500 de lei, în prezent, taxele sunt de 665 lei, fiind nevoite să aducă de acasă 150, au explicat reprezentanţii Ministerului Muncii pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro