BusinessMagazin

Tag: institutii

  • “România fără clanuri”: Cumpănaşu vrea să revoluţioneze politica locală, dar primeşte bani lunar de la mai multe instituţii. Venitul mediu lunar ajunge la 19.000 de euro

    Alexandru Cumpănaşu, care îşi propune să candideze la alegerile prezidenţiale de anul acesta, are o avere impresionantă.
     
    Potrivit declaraţiei de avere depusă la Biroul Electoral Central pe 22 septembrie, Cumpănaşu deţine două terenuri (ambele intravilane, cu o suprafaţă de 250 de metri fiecare), patru apartamente (78,92 mp, 164,39 mp, 153,70 mp respeciv 228,05 mp) şi două case de locuit (171,96 mp şi 78,42 mp). 
     
    Alexandru Cumpănaşu deţine două autoturisme – un Subaru achiziţionat în 2008 şi un Mercedes cumpărat în 2018.
     
    În ceea ce priveşte activele financiare, candidatul la alegerile prezidenţiale are un cont curent deschis la BCR (în valoare de 200.862 lei la data depunerii declaraţiei de avere) şi două depozite bancare la Credit Europe Bank (17.000 euro, respectiv 60.000 lei la data depunerii declaraţiei).
     
    La capitolul datorii, Cumpănaşu a notat suma de 300.000 de euro (creditor o persoană fizică) şi cea de 171.000 de lei, credit contractat de la ING cu scadenţa în 2023. Cumpănaşu a acordat un împrumut de 152.972 de lei Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei.
     
    La capitolul venituri realizate, Cumpănaşu a încasat în 2018 următoarele sume: 66.762 lei de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), 78.983 lei de la Romaqua Group SA, 8.000 lei de la Asociaţia de Acreditare din România şi 58.800 lei de la UEFISCDI. La secţiunea venituri din activităţi independente, Cumpănaşu a declarat următoarele: 580.262 lei încasaţi pe drepturi de autor de la Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei; 47.000 de lei pe drepturi de autor de la Asociaţia Centrul pentru Integritate; 120.000 lei pentru prestări servicii de la CNCIR SA; şi 66.878 lei, tot pentru prestări servicii, de la Asociaţia de Acreditare din România. Cumpănaşu a mai încasat, anul trecut, peste 106.000 lei din două contracte de închiriere a unor bunuri.
     
    Toate informaţiile provin din declaraţia de avere depusă de Alexandru Cumpănaşu la Biroul Electoral Central, care poate fi consultată aici: http://prezidentiale2019.bec.ro/wp-content/uploads/2019/09/da_cumpanasu.pdf

  • Şuhan, fost ofiţer de poliţie judiciară: E uimitor nivelul de degradare profesională în varii domenii, cel judiciar este extrem de afectat

    “Impotenţa funcţională a statului român este pe cale a trece de la faza acută la cea cronică şi nu oricum, ci prin jertfe pline de tragism. Reverberaţiile lor se propagă cu repeziciune în toate straturile sociale, provocând reacţii diverse, dar, cele mai prezente din toate fiind revolta, indignarea. Oamenilor le vine greu să înţeleagă şi asta pe bună dreptate, că instituţii, structuri despre care credeau că sunt capabile să le protejeze colapsează într-un mod pe cât de lamentabil, pe atât de răsunător, dar generator de dezamăgire şi mai ales, revoltă. “Procedurile au fost respectate”, “sistemul a funcţionat fără sincope” este ceea ce li se răspunde oamenilor, ca şi cum pe ei i-ar interesa asta când două copile sunt luate de pe stradă, ca pe nimic. Ei, “nimicul” ăsta le va sparge capul o dată şi-o dată, iubitorilor de limbă de lemn şi de proceduri cu sau fără sincope”, a transmis, pentru MEDIAFAX, fostul ofiţer de poliţie judiciară.

    Valeriu Şuhan arată că “e uimitor nivelul de degradare profesională în varii domenii, cel judiciar fiind extrem de afectat, dar din perspectiva omului de rând, al celui care nu are noţiuni de drept, dar are bunul simţ comun la îndemână, cea mai cumplită revelaţie este constatarea că cei pe care, culmea, îi plăteşte ca să îl apere, sunt mulţi, nepermis de mulţi, lipsiţi de empatie, de omenie, de suflet, de compasiune, pietrificaţi în propria neputinţă şi lene puturoasă şi arţăgoasă, fuduli nevoie mare de poziţia lor socio-profesională cu nimic onorată, unii chiar proşti de-a dreptul”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tunisia a interzis purtarea vălului islamic integral în instituţiile publice

    Decizia a fost luată după atacul terorist de marţi, când un bărbat căutat de Poliţie s-a aruncat în aer după ce a fost încercuit de forţele de securitate.

    Acesta a fost al treilea incident de natură teroristă în mai puţin de o săptămână, în contextul în care Tunisia se pregăteşte de alegeri în această toamnă. Totodată, autorităţile de la Tunis se tem că astfel de atentate ar putea descuraja turiştii străini să viziteze această ţară, în condiţiile în care Tunisia se aşteaptă să primească un număr record de turişti vara aceasta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi locuri de muncă la Bruxelles: Liderii UE discută despre cine va conduce instituţiile care vor stabili politici pentru circa 500 milioane de europeni

    În urma dezacordului între Franţa şi Germania, data limită aleasă pentru marţi, privind alegerea unui preşedinte al Parlamentului European, pune presiune pe o problemă care ar putea dura câteva luni, afirmă diplomaţii.

    Liderii europeni trebuie să desemneze şefi pentru Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană şi un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. Este a treia încercare de a decide cine va prelua cele mai importante cinci posturi ale blocului şi va stabili politici care afectează viaţa a circa 500 de milioane de europeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou proiect de lege prevede eliminarea nevoii de a prezenta acte existente la alte instituţii

    O iniţiativă legislativă depusă la Senat prevede completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    Astfel, este introdus un nou articol care prevede că “autorităţile sau instituţiile publice care furnizează servicii publice către cetăţeni sau persoane juridice sunt obligate să solicite actele, documentele, avizele sau orice alte acte specifice, existente în bazele de date ale instituţiilor publice care sunt participante la procesul de eliberare a actelor menţionate”.

    Totodată, cetăţeanul sau persoana juridică este “exonerat” să prezinte acte instituţiei publice, urmând ca acest lucru să fie făcut de instituţia căreia i se adresează.

    Conform proiectului de act normativ, nerespectarea dispoziţiilor constituie contravenţie şi ar urma să se sancţioneze cu amendă de la 10.000 lei până la 20.000 pentru conducătorul instituţiei. Dispoziţiile Ordonanţei de Guvern 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi cele ale Legi 554/2004 a contenciosului administrativ vor rămâne în vigoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cum a ajuns un actor de comedie preşedintele unui stat european

    Un „pirat” toată viaţa lui, aşa cum le spune el celor pricepuţi la a exploata oportunităţile, Igor Kolomoiski a făcut în tinereţe bişniţă cu electronice aduse de la Moscova în Ucraina în vremea prăbuşirii Uniunii Sovietice, scrie revista The New Republic. Apoi a pus pe ruinele URSS bazele unei mici bănci, PrivatBank, care între timp a devenit cea mai mare din Ucraina. La succesul acesteia a contribuit nu doar inspiraţia de afaceri, ci şi, dacă ar fi de crezut autorităţile ucrainene, ceva fraudă. Kolomoiski a supravieţuit ambelor revoluţii din Ucraina, din 2004 şi 2014, a devenit miliardar, iar când Ucraina era invadată de trupele ruseşti, în 2014, el a creat şi finanţat o armată care să o apere. O parte din afacerile sale erau în Crimeea ocupată de militarii ruşi. Ca lord al războiului în estul devastat de conflict, a pus recompense uriaşe pe capetele liderilor militari ruşi. Unul din batalioanele finanţate de el, Azov, este cunoscut ca incubator de extremism de dreapta, adică de neonazism. 

    Preşedintele Petro Poroşenko i-a retezat avântul. L-a concediat din funcţia de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, din est, cea mai importantă din punctul de vedere al industriei, i-a naţionalizat banca şi a încercat să taie picioarele imperiului energetic al oligarhului. Sub asediu, Kolomoiski a decis că actorul de comedie Vladimir Zelenski, vedeta unei reţele de televiziune pe care o deţine, trebuie să devină preşedinte.  Iar planul i-a reuşit. Zelenski este un nou venit în politică, dar are în spate un om influent şi puternic aflat în luptă disperată pentru imperiul său de afaceri, un imperiu ale cărui urme se văd din Rusia, unde are afaceri cu petrol şi gaze naturale, până în SUA, unde este investigat pentru posibile infracţiuni financiare şi a stârnit două  mici scandaluri politice. 

    Trei lucruri definesc un oligarh, spune Dmitro Iablonovski, directorul adjunct al Centrului pentru Strategia Economică, un think tank din Kiev: instituţiile media deţinute, interesele de afaceri semnificative şi o influenţă politică substanţială. În prezent cinci dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina, inclusiv Kolomoiski şi Poroşenko, controlează o parte considerabilă din instituţiile şi resursele ţării – de la partide politice şi posturi de televiziune la oţelării, gaze şi…ciocolată. „Oligarhii sunt statul“, concluzionează Iablonovski.

    Reţeaua de oligarhi a început să se dezvolte în anii 1990 sub fostul preşedinte Leonid Kucima şi a înflorit în era postsovietică, potrivit lui Mihail Minakov, un asociat la Centrul Wilson. Clanurile de oligarhi s-au luptat între ele până când unul a câştigat şi a candidat pentru preşedinţie – Viktor Ianukovici. În 2004, ucrainenii au ieşit în stradă în ceea ce este cunoscut ca revoluţia portocalie din Ucraina şi au rupt reţeaua oligarhilor.

    Însă Ianukovici a reuşit din nou să-şi consolideze puterea, până când ucrainenii, exasperaţi de tendinţele sale proruse, l-au alungat definitiv în 2014. În acea vreme au existat rapoarte bine fundamentate despre „o întâlnire la Viena şi o înţelegere a oligarhilor în care aceştia au decis să se unească şi să sprijine un singur candidat, pe Poroşenko“, povesteşte Minakov. Atunci când separatiştii sprijiniţi de ruşi au invadat estul Ucrainei şi Crimeea în 2014, oligarhii ţării s-au aliat ca liderii feudali, protejându-şi ţara – sau profiturile lor. Preşedintele în exerciţiu de atunci, Oleksandr Turcinov, l-a numit pe Kolomoiski guvernatorul oblastului Dnepropetrovsk, unde omul de afaceri a cheltuit 10 milioane de dolari pentru a-şi crea propria armată privată care să lupte împotriva ruşilor. Însă în ascensiunea sa Kolomoiski s-a ciocnit cu statul ucrainean.

    Poroşenko, proaspăt ales preşedinte, l-a concediat pe Kolomoiski, care şi-a explicat îndepărtarea ca pe un dezechilibru în sistemul oligarhic. „Când aveţi o coaliţie care constă din două facţiuni gigantice şi trei grupări mici, veţi obţine lupte de coaliţie“, a explicat Kolomoiski pentru The Washington Post. „Eu sunt angajatul lui Poroşenko, dar am acţionat ca un egal al său. Iar acest lucru a fost un disconfort pentru el.“

    Concurenţa dintre oligarhi s-a intensificat pe măsură ce corupţia şi războiul din estul Ucrainei slăbeau ţara. Între timp, în interiorul ministerului de finanţe al Ucrainei au apărut îngrijorări că perla lui Kolomoiski, PrivatBank, nu mai este sustenabilă. Timp de aproximativ zece ani, PrivatBank a fost implicată într-o „fraudă la scară largă şi coordonată“, care s-a concentrat în jurul departamentului său de credite, potrivit guvernului de la Kiev. PrivatBank ar fi acordat prin această schemă împrumuturi propriilor acţionari care ar fi trebuit să le ramburseze prin alte împrumuturi date de bancă tot lor şi tot aşa.

    În linişte, ministerul de finanţe şi-a împărtăşit îngrijorările legate de fraudă cu managerii de la PrivatBank. În vara anului 2016, Poroşenko era îndemnat să naţionalizeze PrivatBank, potrivit unor oficiali ai guvernului ucrainean.

    Preşedintele a amânat decizia luni de zile datorită puterii politice a lui Kolomoiski. În decembrie, Poroşenko era gata să semneze preluarea PrivatBank de către banca centrală, dar în ministerul de finanţe creştea teama că Kolomoiski s-ar putea răzbuna: PrivatBank avea 26.000 de angajaţi, reprezenta 30% din sistemul bancar şi procesa 75% din plăţile din Ucraina, potrivit unei surse din ministerul de finanţe. „Nu ştiam dacă Kolomoiski avea butonul roşu pentru oprirea operaţiunilor băncii şi dacă l-ar folosi cu doar două săptămâni înainte de sărbătorile de Crăciun pentru a bloca ţara.“ Mai târziu oligarhul a dovedit că poate bloca şi prin alte mijloace ţara: el deţine singura fabrică de clor pentru purificarea apei potabile din Ucraina. Şi n-a ezitat să închidă producţia.

    Guvernul ucrainean a naţionalizat PrivatBank pe 18 decembrie. Kolomoiski a cedat puterea fără incidente, iar Poroşenko a fost lăudat de comunitatea internaţională, mai ales de americani. În Statele Unite şi în alte ţări occidentale, Poroşenko a fost deseori privit ca un oligarh binevoitor. El şi-a făcut miliardele achiziţionând o fabrică de dulciuri de la stat în timpul dezintegrării Uniunii Sovietice. Campania sa pentru preşedinte din 2014 s-a bazat pe ideea că o persoană ca el ar putea să se ridice deasupra corupţiei. Dar chiar şi cei care au lucrat pentru Poroşenko spun că ceva s-a schimbat în anul de după victoria din alegeri, efortul său de reformă îngheţând în 2015. Promisiunea din campanie de înfiinţare a unui tribunal anticorupţie a fost îndeplinită abia după prima rundă a alegerilor pentru preşedinte din 2019, când toate sondajele de preferinţe politice arătau că Zelenski va câştiga. Investigaţii de presă au arătat în repetate rânduri că aliaţii lui Poroşenko beneficiază de pe urma faptelor de corupţie. „Poroşenko era foarte capabil să creeze acest baraj de fum pentru Occident şi apoi să îndeplinească aproximativ 15% din ce le promite“, spune John Lough, cercetător la Chatham House. „Uitaţi-vă la Agenţia Naţională pentru Prevenirea Corupţiei, a cărei sabotare a permis-o.”

    Într-o ţară în care personajele corupte sunt o obişnuinţă, prezenţa proaspătă a lui Zelenski a fost o schimbare binevenită, deşi actorul a refuzat în general să dea detalii despre planurile sale politice. Nici după ce a câştigat cursa pentru preşedinţie acestea nu au devenit mai clare.

    Ideea că încercarea lui Zelenski de a cuceri poziţia de preşedinte are de-a face cu răzbunarea lui Kolomoiski pe Poroşenko pentru naţionalizarea PrivatBank a fost prezentă de la începutul cursei electorale. Dovezile directe lipsesc, dar există alte indicii care pot susţine teoria. Zelenski, în afară de faptul că este angajatul lui Kolomoiski şi un star (bogat) al televiziunilor pe care acesta le deţine, a beneficiat de un timp de antenă semnificativ de la ele, mai ales în zilele de dinaintea alegerilor.

    Atât Zelenski, cât şi Kolomoiski neagă complotul, actorul asigurând că nu-i va da PrivatBank înapoi lui Kolomoiski, iar oligarhul spunând că dacă guvernul vrea să păstreze PrivatBank, o poate face. Însă Kolomoiski este un maestru al manevrelor din umbră. Americanii au aflat-o pe pielea lor. În toamna anului 2017, o pereche de lobbyişti americani au pus în scenă o audiere falsă chiar la Congres, în subsolul Capitolului, în care au acuzat un fost bancher central din Ucraina de o faptă de corupţie odiosă, notează The Daily Beast. Un post TV ucrainean a difuzat evenimentul de acolo, susţinând că aceea este dovada că Congresul Statelor Unite a investigat acuzaţiile (ceea ce nu era adevărat).

    Finanţatorul aparent al audierii a fost Kolomoiski. În 2018 a fost descoperită o altă legătură aparentă între oligarhul ucrainean şi politica americană. O serie de companii care au legătură cu Kolomoiski l-au angajat pe avocatul Robert Powell, soţul (pe atunci) candidatului democrat pentru Camera Reprezentanţilor Debbie Mucarsel-Powell. Doar una dintre aceste firme i-a plătit lui Powell cel puţin 700.000 de dolari pe parcursul a doi ani, arată documente publice. Mucarsel-Powell a intrat în Congres anul acesta.

  • Premieră pentru blockchain: Două bănci centrale au folosit tehnologia blokchain pentru a face schimburi de monedă

    Banca Canadei şi Autoritatea Monetară din Singapore şi-au trimis între ele monede digitale în baza tehnologiei blockchain, marcând primul test finalizat cu succes între cele două instituţii, potrivit Bloomberg.

    Cele două instituţii au colaborat pe un proiect care utilizează tehnologia blockchain şi monedele digitale ale băncii centrale pentru a face procesarea tranzacţiilor transfrontaliere mai ieftină, mai rapidă şi mai sigură, au transmis cele două structuri într-un comunicat.

    Proiectul experimental al Băncii Canadei, Project Jasper, a fost legat de Project Ubin dezvoltat de Singapore ca parte din testul la care au participat şi giganţii Accenture şi JPMorgan Chase.

    „Proiectul Jasper şi Proiectul Ubin au ajutat în trecut la inovaţie în segmentul de plăţi şi cred că poate demonstra că plăţile transfrontaliere pot fi făcute mai simplu şi mai eficient. Împreună, aceste proiecte răspund la multe întrebări tehnice şi aduc tehnologia la un nivel mai înalt de maturitate”, spune Sopnendu Mohanty, Chief Fintech Officer în cadrul Autorităţii Monetare din Singapore.

    Cele două bănci centrale au publicat un raport comun prin care propun diferite opţiuni de design pentru sistem, în care au subliniat posibile limitări şi provocări.

    „Doar printr-o colaborare continuă şi cercetare fundamentală va fi posibil ca aceste tehnologii să se maturizeze în timp ce legiuitorii trebuie să înţeleagă potenţialul”, spune Scott Hendry, director special în cadrul băncii centrale din Canada.

     

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Ariston Thermo – Ariston Comfort Challenge

    Motivaţie

    Proiectul Ariston Comfort Challenge România are ca scop facilitarea accesului la apă caldă în cadrul instituţiilor de învăţământ, precum şi al centrelor dedicate vârstnicilor din întreaga ţară. Prin proiectul Comfort Challenge derulat în parteneriat cu Crucea Roşie Română şi susţinut de trei sportivi de anduranţă, compania şi-a propus să acopere nevoia de apă caldă resimţită în multe dintre unităţile de învăţământ şi locative, neechipate corespunzător cu sisteme de încălzire a apei.

    Descrierea proiectului
    Ariston Thermo România este filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo Group, unul dintre liderii internaţionali în producţia şi furnizarea unei game complete de echipamente şi servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră. Campania derulată în România a venit în contextul desfăşurării pe plan global a proiectului Ariston Comfort Challenge; prin intermediul partenerilor de la Crucea Roşie Română, au fost identificate peste 250 de instituţii de învăţământ, cămine de bătrâni şi centre de recuperare medicală din 32 de judeţe care nu deţineau echipamente corespunzătoare pentru încălzirea apei calde. În total, cele 250 de stabilimente deservesc peste 32.000 de copii şi bătrâni; în cadrul acestora au fost instalate, începând de toamna trecută, peste 400 de boilere electrice Ariston. 

    Campania a demarat în toamna anului 2018 prin promovarea cauzei susţinute de Ariston de către trei sportivi de anduranţă care s-au alăturat proiectului – Alex Găvan, Avram Iancu şi Andrei Roşu. Până la finalul lunii noiembrie 2018 au fost donate şi livrate către locaţiile beneficiare toate boilerele necesare. De altfel, tot în luna noiembrie a fost pornită şi campania online de strângere de fonduri pe site-ul www.crucearosie.ro.

    Rezultate

    Campania derulată de Ariston a acoperit 32 de judeţe, identificând 250 de unităţi beneficiare; numărul persoanelor deservite de cele 400 de boilere instalate se ridică la 32.000.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    199 mil. lei

    Număr de angajaţi
    100

    Profit net în 2017
    3,75 mil. lei

    Intervalul de implementare a proiectului 2018 – prezent

  • Aspiraţii digitale

    Taxe, impozite, finanţe, demersuri juridice, servicii educaţionale, istoric şi servicii medicale şi chiar facturile de la curent şi căldură – toate acestea ar trebui să poate fi accesate şi rezolvate de un cetăţean român fără drumuri, fără hârtii şi fără să aştepte câte două săptămâni o aprobare, ci doar în câteva minute de pe orice dispozitiv. Nu, nu este doar o descriere a sistemului actual din Estonia, unde cu ajutorul identităţii digitale peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate cu ajutorul unui smartphone, laptop sau al unei tablete, ci este un sistem care ar trebui să devină funcţional în România şi chiar este testat în prezent de instituţii publice.
    Compania Insights Enterprise, care a gestionat Ghişeul.ro, împreună cu Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO), colaborează cu nume precum Bitdefender, Orange, Wolf Theiss şi alte 10 companii şi organizaţii pentru ConectX – un ecosistem digital care pune bazele digitalizării naţionale.
    „Ghişeul.ro a făcut o crăpătură în această carcasă a statului, unde era foarte greu să pătrundem, unde era dificil să înţelegem ce se întâmplă. Aşa a început experienţa asta. Din partea instituţiilor a venit o solicitare. Oamenii au început să ne spună că putem face mai mult pentru că acest proiect funcţionează. Am întrebat ce înseamnă mai mult şi diverşi oameni cu care am vorbit din instituţiile publice au spus să facem digitalizare totală”, povesteşte George Anghel, director executiv al APERO, într-un interviu acordat ZF şi Business Magazin.
    Anghel subliniază că diferenţa faţă de sistemul din Estonia, sau alte sisteme care sunt în fază incipientă de dezvoltare în mai multe ţări din lume, este aceea că ele sunt coordonate şi gestionate de stat, pe când în cazul ConectX, sistemul este coordonat de aceste companii din mediul privat. În prezent, sistemul este testat de direcţiile de taxe şi impozite din toate sectoarele Capitalei, de Primăria Alba Iulia şi de serviciul de finanţe publice locale din Ploieşti; Anghel spune că au protocol semnat şi cu Primăria Piatra Neamţ, cât şi cu serviciul de taxe şi impozite Constanţa şi Primăria Târgovişte, pentru a începe şi acolo testarea sistemului.
    „La noi la taxe şi impozite este în program Digitax. Este un software foarte uşor de utilizat şi se apropie foarte mult de modalitatea de comunicare pe social media. Este foarte intuitiv. (…) Acum încărcăm date în sistem, începem testarea şi încercăm şi o conectare cu bazele de date ANAF. Îl vom testa timp de două luni şi apoi vom trage concluziile”, a declarat Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 din Capitală, pentru ZF şi Business MAGAZIN.
    Digitax reprezintă una dintre cele şase verticale ale ecosistemului ConectX şi ar trebui să simplifice interacţiunea dintre cetăţean, direcţiile de taxe şi impozite, ANAF şi celelalte instituţii implicate în domeniu şi să reducă semnificativ timpul acţiunii. Practic, acesta abordează tot ce înseamnă administraţie publică, cereri online. „Spre exemplu, declaraţia pentru stabilirea impozitului pe clădire. Când cumperi o clădire, este un formular care a trecut de pe hârtie în online. De la o experienţă care dura între câteva ore, în cel mai bun caz, sau câteva zile în mod realist, acum se reduce la 2 minute”, explică George Anghel.
    Pentru a nu se împiedica de bugete publice şi de costuri mult prea ridicate ce ar putea fi blocate chiar şi de opinia publică, Anghel spune că sistemul nu a fost gândit pentru a fi vândut drept proiect către statul român, ci a fost gândit pe un model de licenţiere către fiecare instituţie în parte, „la un preţ mult mai accesibil”. El spune că statul ar trebui să adopte mai mult politica de software as a service decât cea de achiziţii.
    Un alt exemplu în care interacţiunea cu statul ar fi eficientizată şi simplificată este cel al unei declaraţii auto. „Ai nevoie de 26 de documente pentru o declaraţie auto, pentru care, în funcţie de cum este completată, rubricile se vor filtra între ele în mediul online şi ajung în total depuse doar 7-10 documente, pentru că mulţi se împotmolesc deoarece au prea multe rubrici de completat, deşi răspunsul completat la una ar trebui să anuleze o parte din întrebările ulterioare. Şi în cazul declaraţiei pe imobil am reuşit să ajungem de la o operaţiune care durează 3 săptămâni şi jumătate la una care durează doar un minut şi 10 secunde”, exemplifică Anghel.
    Celelalte verticale ale „magistralei digitale”, pe lângă Digitax, dedicate serviciilor publice sunt Fintex pentru servicii financiare, Lex pentru servicii juridice, Edux pentru servicii educaţionale, Carex pentru servicii medicale şi Utilix pentru utilităţile casnice.
    „Verticala de servicii financiare este destinată în principal colegilor din bănci, iar cetăţenii trebuie să poată accesa băncile pentru creditare, carduri şi asistenţă financiară. Verticala de servicii juridice aduce împreună notari, avocaţi, traducători, executori şi instanţele de judecată, iar comunicarea între aceste instituţii şi cetăţean se poate face prin platformă. În cazul serviciilor de sănătate, întreg dosarul medical, intervenţii, prescripţii, va fi disponibil în cadrul platformei”, spune el.
    În acest moment, sistemul este un concept distribuit în cloud în sistem multiapp (zeci de aplicaţii interconectate şi sincronizate) şi are la bază limbajele de programare Java, Golang şi PHP, cu secţiuni care la momentul oportun pot fi mutate pe blockhain public sau privat. Blockchainul este un sistem imuabil, unde orice intrare în sistem este înregistrată şi marcată. Estonia foloseşte aceeaşi tehnologie în propriul sistem.
    Alături de Insights Enterprise, partenerii proiectului sunt Bitdefender, Orange, Wolf Theiss, ESDROM, certSIGN, typingdna, Namiral, Qualitance, Civictech, termene.ro, Insights Enterprise, BitSentinel, boost IT, Asociaţia Română pentru Smart City şi mobilitate şi RePatriot. „Întregul ecosistem este deschis. Dacă mâine vine cineva şi vrea să construiască şi să gestioneze verticala pentru servicii medicale, noi punem la dispoziţie conectorii pentru integrare. Până acum am construit Digitax, acum construim Fintex şi Lex, iar pentru partea de servicii medicale am discutat deja cu Asociaţia Medicală Română, care au şi ei un proiect şi vrem să le interconectăm. Pe partea de servicii educaţionale am avut discuţii pe partea de ONG-uri, am avut discuţii şi cu companii care investesc mult în zona asta”, completează Anghel.
    ConectX, visul estonian transpus în România, a costat „câteva milioane de euro”, potrivit lui Anghel, suma nefiind încă publică deoarece ar putea influenţa demersurile aflate în desfăşurare. „În orice caz, aceasta nu va fi de 30-50 milioane euro, cum mai auzim în anumite proiecte”, spune Anghel. 

    Modelul Estonia

    În Estonia, toţi cei 1,3 milioane de locuitori au o identitate digitală, iar 99% dintre servicii sunt realizabile online. Cu ajutorul identităţii digitale, peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate acum cu ajutorul unui smartphone, unui laptop sau al unei tablete. Statisticile arată eficienţa unui astfel de sistem. Semnătura digitală pe care cetăţenii o pot aplica pe orice act oficial economiseşte 2% din PIB-ul anual deoarece nu mai există cheltuieli excesive cu acte în format fizic. Schimbarea a fost posibilă în primul rând datorită colaborării eficiente dintre instituţiile statului şi portalul naţional de e-ID însumând toate celelalte portaluri web puse la dispoziţie de către instituţii. Singurele acţiuni legale care nu pot fi completate cu ajutorul identităţii digitale sunt cununia civilă şi tranzacţiile imobiliare.
    Cetăţenii nu sunt nevoiţi să deţină asupra lor niciun act în format fizic deoarece totul este integrat în identitatea digitală. Singurul act pe care îl utilizează cetăţenii Estoniei în format fizic este permisul de conducere, încât nu pot călători în cadrul Uniunii Europene cu identitatea digitală. Totuşi, chiar şi în cazul pierderii permisului de conducere sau dacă acesta expiră, procedura de înlocuire este scurtă şi rapidă. Este un formular online care poate fi completat în 3 minute, acesta fiind urmat de un interval de timp de maximum 24 de ore în care actul este livrat la adresa de reşedinţă. Din perspectiva sistemului medical, prezenţa pacienţilor în spitale a scăzut cu 30% datorită sistemului digitalizat. Pentru a reînnoi o prescripţie medicală, pacienţii nu sunt nevoiţi să se deplaseze la spital, ci doar să îşi contacteze online doctorul, acesta la rândul său urmând să emită, în cel mai scurt timp, o reţetă în format digital care poate fi folosită în orice farmacie. Pentru a nu exista preferinţe din partea medicului asupra unui anumit produs farmaceutic, medicul prescrie substanţele active din tratamentul necesar, iar pacientul poate alege în farmacie produsul care i se pare mai bun şi mai avantajos. Aceste prescripţii farmaceutice sunt valabile în peste 150 de state ale lumii. Istoricul medical al pacientului este la doar „un clic distanţă”, încât cadrele medicale pot cunoaşte orice detaliu în cazul unei urgenţe.
    Sistemul de i-voting al Estoniei a făcut ca organizarea alegerilor să coste de 2,5 ori mai puţin decât în trecut. Acest sistem a fost implementat în 2005, fiind primul de acest tip din lume. La finalul lui 2017, peste 30% din popuaţie votează online. Votul poate fi realizat din 128 de ţări, iar sistemul economiseşte 10.000 de zile de lucru deoarece nu mai este nevoie de o alocare majoră de resurse umane pentru a realiza votarea. Estonia oferă posibilitatea de a obţine e-residency – cetăţenia digitală – cu scopul de a oferi acces mai uşor antreprenorilor care vor să dezvolte un business în acest stat. 

  • Ameninţare cu „atac cu rachete” în Bucureşti. Alertă de securitate la un HOTEL renumit din centrul Capitalei şi alte două instituţi

    Brigada Antitero a SRI şi poliţiştii efectuează verificări la Hotel Sheraton din Capitală, în urma unui apel la 112, în care s-a anunţat că atât hotelul, cât şi Fundaţia Româno-Americană şi Şcoala Americană vor fi „atacate cu rachete”, informează reprezentanţii SRI. Verificări se fac şi la celelalte instituţii ameninţate.
     
    Potrivit sursei citate, foarte probabil se va lua decizia evacuării instituţiilor pentru siguranţă.
     
    Totodată, este căutat şi cel care a efectuat apelul.
     
    Brigada Antitero a SRI şi poliţiştii efectuează verificări la Hotel Sheraton din Capitală, în urma unui apel la 112, în care s-a anunţat că atât hotelul, cât şi Fundaţia Româno-Americană şi Şcoala Americană vor fi „atacate cu rachete”, informează reprezentanţii SRI. Verificări se fac şi la celelalte instituţii ameninţate.