Tag: cultura

  • Zona din România cu obiective medievale incluse în patrimoniul cultural mondial care este vizitată de tot mai mulţi turişti străini

    ”Pe piaţa europeană, Transilvania este considerată noua Toscana. Are atracţii şi valori ca Toscana Italiei, o zonă cu o frumuseţe indiscutabilă, una dintre cele mai vizitate din Europa, alături de regiunea Provence din Franţa sau Boemia din Cehia. Transilvania a început să fie foarte apreciată de turiştii străini, i s-a dus vestea în Europa. Aproape 75%-80% din turiştii străini pe care îi aducem, germani, francezi, spanioli sau asiatici, aleg circuitele în Transilvania. A crescut aprecierea faţă de Transilvania şi dorinţa de-a vizita această regiune“, spune Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei Invitation România, una din cele mai importante agenţii de incoming de pe plan local, care aduce anual 10.000 de turişti străini prin circuite culturale şi tematice.

    El mai precizează că mitul lui Dracula atrage turişti, care vor să vadă Bran şi Sighişoara, bisericile fortificate, proprietăţile rurale de la Viscri, mai ales că aici are şi prinţul Charles proprietăţi, dar şi fosta capitală culturală Sibiu. ”Acest cocktail atrage din ce în ce mai mulţi străini. Abia acum începem să simţim că avem mai mulţi străini, potenţialul este însă mult mai mare. Dacă am avea o autostradă care să lege Bucureştiul de Braşov, de Cluj-Napoca, Sibiu, o infrastructură rutieră mai dezvoltată, atunci am ajunge şi noi la milioane de turişti precum Toscana“, a mai spus el.

    Transilvania atrage străinii prin diverse circuite culturale, ce includ turul bisericilor fortificate, vizită la cetatea din Sighişoara, la Biserica Neagră din Braşov sau la centrul istoric din Sibiu. Biserica fortificată din Prejmer, una din fortificaţiile din Transilvania, construită în 1218 şi inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial, a fost vizitată şi de prinţul Charles. Transilvania oferă turiştilor locuri autentice, cu încărcătură istorică dar şi produse tradiţionale, turiştii putând opta chiar şi pentru o călătorie culinară în această regiune.

    Transilvania ar putea să îşi găsească un loc pe harta turistică mondială, la fel ca Toscana, o regiune cu peisaje pitoreşti, istorie, cultură, tradiţii, ce a reuşit să atragă 1,8 milioane de turişti în structurile de cazare doar în 2012. Cei mai mulţi străini ajung în Florenţa, Pisa sau în satul Castiglione della Pescaia, zone cu obiective incluse pe lista patrimoniului cultural mondial al UNESCO.

    ”Cred că putem să facem din Transilvania o Toscana a României, avem peisaje frumoase, dar este nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, de oameni pregătiţi în turism. începe să se mişte incomingul şi la noi, avem mult mai multe cereri din partea turiştilor străini care vor să vină în circuite în România.

    În Cluj vedem cum a explodat turismul datorită evenimentelor precum Untold, când nu se mai găsesc locuri de cazare în oraş„, este de părere Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur din Cluj-Napoca, una din cele mai mari companii de pe piaţa de profil. Interesul străinilor pentru România se vede de altfel şi în suma cheltuită în ţară.

    Străinii au cheltuit în călătoriile efectuate în România 1,7 miliarde de euro în primele nouă luni din acest an, sumă în creştere cu circa 500 de milioane de euro faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele BNR.

    Braşov, Sibiu şi Cluj se numără printre cele mai atractive judeţe din Transilvania pentru turiştii străini. Doar în primele nouă luni din acest an în Braşov s-au cazat în unităţile turistice 167.000 de străini, în creştere cu 14% faţă de primele nouă luni de anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). în total, în Braşov s-au cazat 950.000 de vizitatori străini şi români în primele trei trimestre din anul acesta, faţă de 825.000 de turişti în perioada similară de anul trecut (plus 14%), arată aceeaşi sursă. Dintre aceştia, doar în Sighişoara au ajuns anul trecut 100.000 de turişti în total.

    Pe de altă parte, Sibiu, fosta capitală culturală europeană, a atras 137.000 de turişti străini în primele nouă luni ale acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, hotelurile şi pensiunile din oraş funcţionând la cu 70-80% din camere ocupate. în 2009, în structurile turistice din Sibiu se cazau doar 55.800 de străini, dar anul trecut oraşul a atras în total 142.000 de străini, de aproape trei ori mai mulţi străini, arată datele de la INS.

    Mai mult, şi numărul turiştilor români care s-au cazat în Sibiu a crescut, la 298.000 în primele trei trimestre din acest an, ceea ce înseamnă un trafic în creştere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut. Sibiu are 315 unităţi turistice de cazare (hoteluri, pensiuni, vile turistice, hosteluri), din care 43 de hoteluri cu o capacitate de cazare de 3.940 de locuri, porivit datelor de la Statistică de anul trecut.

    Evenimentele muzicale şi culturale au adus şi la Cluj-Napoca, al treilea cel mai vizitat din regiune, 106.000 turişti străini în primele nouă luni, în creştere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut. în total, în oraş s-au cazat 481.000 de turişti, faţă de 377.000 de turişti în primele nouă luni de anul trecut (plus 27%). Oraşul Cluj-Napoca, una din destinaţiile turistice principale ale ţării dar şi al doilea pol de business al ţării, după numărul de firme prezente, are în total 53 de hoteluri, cu o capacitate de cazare de 8.450 de locuri.

    Transilvania reuşeşte să atragă tot mai mulţi străini datorită dezvoltării aeroporturilor din Sibiu sau Cluj-Napoca, porţi de intrare în regiunea din centrul ţării. Aeroportul din Sibiu este conectat cu zboruri regulate de Madrid, Milano, Dortmund, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart, Viena, Londra şi în sezonul de vară cu Turcia – Antalya, pe o cursă charter, în timp ce aeroportul din Cluj-Napoca a avut 2 milioane de pasageri în primele nouă luni, faţă de 1,36 milioane de pasageri în perioada similară a anului trecut. Spre comparaţie, în urmă cu 20 de ani, în 1996, aeroportul internaţional din Cluj avea un trafic de doar 32.000 de pasageri; doar Tarom opera zboruri regulate, însă în prezent sunt zece companii ce leagă oraşul de peste 45 de destinaţii din Europa.

    România rămâne o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
     

  • S-a deschis cea mai mare cafenea din lume. Cum arată locul – FOTO

    Compania Starbucks a inaugurat astăzi o cafenea de 2.800 de metri pătraţi în Shanghai, prima din afara Statelor Unite sub brandul Starbucks Reserve Roastery.

    Noul spaţiu este de două ori mai mare decât cafeneaua ce deţinuse titlul anterior, tot un Starbucks din Seattle.

    Howard Schulz, CEO-ul companiei, a declarat că noul spaţiu are menirea de a îmbina istoria de 46 de ani a Starbucks cu bogata cultură din China.

    Starbucks se extinde într-un ritm extrem de agresiv în China, deschizând o nouă cafenea la fiecare 15 ore.

    Sursa: CNN

  • Ea este noul premier al Islandei. Are 41 de ani şi este licenţiată în limbi străine

    Jakobsdottir are 41 de ani, este mamă a trei copii şi este cea de-a doua femeie care ajunge să conducă guvernul islandez.

    Noua coaliţie de guvernare, care a desemnat-o premier, include partide din întreg spectrul politic – Mişcarea Verde, Partidul Independenţei şi Partidul Progresist.

    Jakobsdottir a intrat în politică de tânără, devenind purtător de cuvânt al partidului încă din 2003. Între 2009 şi 2013 a deţinut, ca ministru, portofoliul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii.

    Katrin Jakobsdottir a absolvit cursurile Universităţii din Islanda în 1999, cu o specializare în limbi străine. A primit şi o diplomă de master din partea aceleiaşi instituţii, cinci ani mai târziu, pentru o lucrare de dizertaţie ce analiza cărţile autorului Arnaldur Indriason.

    Prima femeie din Islanda care a ajuns premier a fost Johanna Siguroardottir, care a ocupat postul între 2009 şi 2012.

  • Ea este noul premier al Islandei. Are 41 de ani şi este licenţiată în limbi străine

    Jakobsdottir are 41 de ani, este mamă a trei copii şi este cea de-a doua femeie care ajunge să conducă guvernul islandez.

    Noua coaliţie de guvernare, care a desemnat-o premier, include partide din întreg spectrul politic – Mişcarea Verde, Partidul Independenţei şi Partidul Progresist.

    Jakobsdottir a intrat în politică de tânără, devenind purtător de cuvânt al partidului încă din 2003. Între 2009 şi 2013 a deţinut, ca ministru, portofoliul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii.

    Katrin Jakobsdottir a absolvit cursurile Universităţii din Islanda în 1999, cu o specializare în limbi străine. A primit şi o diplomă de master din partea aceleiaşi instituţii, cinci ani mai târziu, pentru o lucrare de dizertaţie ce analiza cărţile autorului Arnaldur Indriason.

    Prima femeie din Islanda care a ajuns premier a fost Johanna Siguroardottir, care a ocupat postul între 2009 şi 2012.

  • Bugetul Ministerului Culturii creşte cu 50% în 2018

    Ca ordonator principal, Ministerul Culturii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 1,24 miliarde de lei.

    Potrivit proiectului, în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, la capitolul 67.01 „Cultură recreere şi religie” este cuprinsă şi suma de 150 de milioane de lei necesară finanţării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial. Sursele acestor fonduri sunt prevăzute astefl: la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, suma de 86,2 milioane de lei şi la titlul 59 „Alte cheltuieli” suma de 63,78 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ovidiu Lipan Ţăndărică anunţă că nu va cânta la Târgul de Crăciun din Piaţa Victoriei: Este piaţa celor care doresc să se manifeste, nu un loc al muzicii, culturii sau diversiunii

    “Eu am cântat în Piaţa Constituţiei şi în Piaţa Universităţii, fiind locurile istorice unde se organizează Târgul de Crăciun. Piaţa Victoriei este piaţa celor care doresc să se manifeste, nu un loc al muzicii, culturii sau diversiunii. În oricare dintre cele două locuri cânt cu drag şi îmi doresc să transmit energia şi vibraţia mea romanilor cu ocazia Centenarului”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Ovidiu Lipan Ţăndărică.

    Premierul Mihai Tudose a declarat, joi, că amplasarea unui Târg de Crăciun în Piaţa Victoriei nu este „cea mai inspirată decizie„, afirmând că şi primarul Gabriela Firea va înţelege acest lucru.

    „Târgul de Crăciun, apropo că veni vorba, nu cred că este cea mai inspirată decizie un târg în mijloc. Am aflat astăzi (joi – n.red.) şi eu despre acest lucru. În primul rând, spuneţi-mi cum ajunge omul acolo că nu prea sunt treceri de pietoni. Este complicat. Eu cred că (primarul general, Gabriela Firea-n.r.) îşi va da seama că nu este cea mai inspirată alegere. Mai mult se şi interpretează, am înţeles că se face târg ca să nu mai nu mai vină nu ştiu cine. Nu, dom’le, să vină!”, a declarat premierul Mihai Tudose.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ, pe Facebook, făcut de Ministrul Justiţiei. Ce se va construi în locul în care Ceauşescu se apucase de “Centrul de Creaţie şi Cultură – Cântarea României”

    “Guvernul României – 29. XI.2019. Memorandum – vizând situaţia amplasamentului “Esplanada”, în vederea dezvoltării Cartierului Justiţiei, în cadrul unui program de reconversie funcţională. În vederea realizării acestui obiectiv: 1. Ministerul justiţiei va prelua, în condiţiile legii, terenul aflat în administrarea Ministerului Dezvoltării precum şi partea de teren din proprietatea Municipiului Bucureşti. 2. Ministerul Justiţiei va face demersurile necesare în vederea clarificării situaţiei juridice a suprafeţelor revendicate. 3. Ministerul Justiţiei va realiza demersurile necesare în vederea schimbării denumirii amplasamentului, din “Esplanada” în “Cartierul Justiţiei”, se arată într-o postare a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe pagina sa de Facebook.

    În octombrie 2015, ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică proiectul Hotărâre pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiţii, situat în municipiul Bucureşti, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul Justiţiei”, precum şi a programului prioritar de reconversie funcţională a acestuia.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • O stradă din centrul Capitalei va fi închisă în luna decembrie, pentru organizarea „Târgului de Crăciun”

    „În conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, în perioada 01 – 27.12.2017, va avea loc un eveniment cultural-artistic cu ocazia sărbătorilor de iarnă «Târgul de Crăciun». Pentru buna desfăşurare a evenimentului, se va restricţiona traficul rutier în zilele de 2, 3, 6, 8, 9, 10, 15, 16, 17, 22-27 decembrie 2017, între orele 17.00 – 23.00 pe Bulevardul Unirii, perimetrul cuprins între Bulevardul I. C. Brătianu şi Piaţa Constituţiei (inclusiv cele două bretele adiacente acesteia)”, potrivit sursei citate.

    De asemenea, pe 1 decembrie, se va închide traficul rutier pe acelaşi segment de drum, între orele 16.00 – 23.30, în aceleaşi condiţii.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Oana Pellea: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Dar acum? Ce facem? Nimic din nou nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm Poate asta merităm”

    Pe Facebook,Oana Pellea a scris: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Suntem agresaţi de non-valoare, de mitocănie, de mafie, de interese de partid, de lupte pentru putere. Un asalt asupra sănătaţii, educaţiei, culturii, economiei, industriei, agriculturii. Ni se zădărniceşte orice speranţă de normalitate.

    Suntem sufocaţi de ordonanţe de urgenţă şi de modificări de legi. Suntem minţiţi in faţă şi luaţi drept proşti. Ni se măresc preţurile si impozitele atăt de mult încât mărirea de salariu devine o glumă proastă…. Şi, noi ce facem? Nimic. Cand trebuia sa votam…n-am iesit la vot.

    Dar acum? Ce facem? Nimic…din nou…nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm. Acceptăm. Ne certăm între noi apărăndu-ne propriile interese. Suntem martori inerţi şi tacuţi martori ai dezastrului ce se aşterne peste ţară şi peste vieţile noastre. Poate asta merităm”

    Laura Codruţa Kovesi, citată de romaniacurata.ro: Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem. 

    Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional”.

  • O nouă zi liberă pentru români! Care este semnificaţia

    Proiectul privind declararea şi ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a zilei de 18 decembrie, ca Ziua Minorităţilor Naţionale din Români a fost adoptat cu 279 de voturi “pentru” şi 4 abţineri.

    Proiectul de lege prevede că anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Minorităţilor Naţionale din România, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro