BusinessMagazin

Tag: carne

  • Ce cumpără românii: Pâinea, legumele şi fructele, cel mai des întâlnite alimente proaspete în coşul de cumpărături

     “Alimentele proaspete sunt prezente în 2 din 3 coşuri şi reprezintă 38% din totalul cheltuielilor dedicate consumul casnic pentru produse de larg consum. Cel mai des, în coşul de cumpărături al românilor se regăsesc pâinea, legumele şi fructele”, se arată în raportul institutului de cercetare de piaţă.

    Totuşi, produsele pe care românii cheltuiesc cei mai mulţi bani de-a lungul unui an sunt carnea (27% din totalul bugetului pentru alimente proaspete), legumele (20%) şi mezelurile (16%).

    Canalul preferat pentru achiziţionarea produselor alimentare proaspete este comerţul tradiţional, care acoperă 60% din valoarea totală a acestei pieţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii consumă 30 de milioane de mici în mini-vacanţa de 1 Mai, cel mai mult din an

     “Dacă am pune cap la cap toţi aceşti mici (cantitatea consumată anual – n.r.) am ajunge până la lună şi ne-ar mai rămăne să facem înconjorul pământului de două ori”, se arată într-un comunicat al federaţiei, care derulează campania “Taie TVA”, de reducere a TVA la carne şi preparate din carne.

    Un român mănâncă în medie 40 de mici pe an, dacă se ia în calcul populaţia activă între 20-55 ani (11 milioane persoane, potrivit datelor INS).

    Consumul de mici creşte pe tot parcursul verii, însă vârful este atins în mini-vacanţa de 1 Mai, când românul mănâncă mici cât pentru o lună întreagă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronatele din agricultură cer reducerea TVA la carne la 5%

     România se numără printre ţările cu cea mai mare TVA la carne, fiind depăşită doar de Danemarca, unde taxa ajunge la 25%. În Marea Britanie, Irlanda şi Malta, TVA la carne este 0, în Polonia, Croaţia şi Cipru de 5%, în Franţa 5,5%, în Portugalia, Belgia şi Olanda – 6%, în Germania 7%, în Ungaria 18% şi în Bulgaria 20%.

    Patronatele din agricultură menţionează că România se află la coada clasamentului privind veniturile în Uniunea Europeană, cu un salariu mediu de 395 de euro, care, prin comparaţie cu cel din Marea Britanie, spre exemplu, este de 6 ori mai mic.

    “Un calcul simplu arată că dacă un român cu un salariu mediu net ar cheltui toţi banii pe care îi câştigă pe mâncare şi-ar permite să cumpere 16 coşuri de alimente de bază lunar (pâine, cartofi, carne, fructe, lapte etc.), pe când un polo­nez îşi permite să cumpere 25, iar un britanic aproape 50”, se arată în analiza făcută de cele şase patronate, printre care se numără Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii de Porc şi Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europenă sesizează OMC pentru embargoul Rusiei privind produsele din carne de porc

    “Cerem deschiderea unor consultări”, într-o primă etapă a procedurii de reglementare a diferendului, conform prevederilor OMC, a anunţat un purtător de cuvânt al UE.

    Aceste consultări urmează să dureze 60 de zile. Dacă la sfârşitul perioadei nu se ajunge la niciun acord între cele două părţi, atunci se trece la etapa următoare – tribunalul de arbitraj, însărcinat să decidă în astfel de dosare.

    Rusia a impus în luna ianuarie interdicţii la carnea de porc din Europa, după descoperirea unui caz de pestă porcină africană în Lituania.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua de magazine Oncos din Cluj a intrat în insolvenţă

     “Necesitatea restructurării vine în contextul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi a lipsei unei finanţări corespunzătoare a afacerii, care au cauzat un dezechilibru financiar companiei. Decizia are ca obiectiv însănătoşirea afacerii, care să îi permită să îşi continue activitatea în mod avantajos pentru clienţi, parteneri şi furnizori, şi profitabil pentru companie”, se arată într-un comunicat al companiei transmis MEDIAFAX.

    Restructurarea afacerilor Oncos se face la cererea companiei, iar în cadrul procesului de redresare obiectivele sunt păstrarea locurilor de muncă, a structurii centrelor de producţie şi a celor de distribuţie şi vânzare. Grupul Oncos a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de peste 148 de milioane de lei.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii grupului au afirmat că au cerut la tribunalul Cluj intrarea în insolvenţă a firmei Oncos SA, care deţine 44 de magazine, iar instanţa a admis cererea. Reţeaua de retail este prezentă în judeţele Cluj, Sălaj, Mureş şi Bistriţa-Năsăud. Produsele Oncos sunt comercializate şi pe pieţele externe din Ungaria, Italia, Cehia, Slovacia şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iarna capricioasă şi tensiunile din zona Mării Negre au dus la creşterea preţurilor măncării la burse. Ce categorii au fost cele mai afectate?

    Preţul zahărului a crescut, conform FAO, organizaţia Naţiunilor Unite pentru agricultură, cu peste 14% de la 1 ianuarie, al cerealelor cu 8,89%, al uleiurilor vegetale cu 8,59%, al cărnii cu 1,54% iar al produselor lactate cu 0,3%. Indicele general al preţurilor calculat de FAO s-a majorat cu 5,09%.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a afectat în special preţurile cerealelor – cel al grâului a crescut cu 11% iar cel al porumbului cu 8% doar în februarie. Australia şi Statele Unite au suferit de secetă, situaţie care a dus la creşterea preţurilor cărnii, iar seceta din Brazilia şi Thailanda a majorat preţul zahărului.


     

  • Preşedintele ANSVSA recomandă consumatorilor să cumpere miei numai din zonele autorizate: Nu există posibilitatea ca mielul să fie substituit cu carnea de câine

     Mănăstireanu a participat la şedinţa Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, în care a fost discutată problema importurilor produselor de carne.

    Deputatul PSD Liviu Harbuz a atenţionat conducerea ANSVSA să nu asocieze carnea de miel cu cea de câine, deoarece ar putea induce panică în rândul opiniei publice privind posibilitatea de a fi vânduţi câini pe post de miei. “Este o aberaţie, pentru că induceţi opiniei publice panică şi induceţi posibilitatea de a vinde câini pe post de miei. Nu s-a întâmplat în România niciodată aşa ceva şi nu facem decât o contrapublicitate autorităţilor statului”, a spus Harbuz.

    Mănăstireanu a spus, după audieri, că persoanele care vor să cumpere miei de Paşti sau părţi de carne miel trebuie să o facă numai din zonele autorizate sanitar-veterinare, şi anume din marile lanţuri de magazine, târguri şi pieţe.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Udroiu (DIICOT): Gruparea evazionistă din dosarul cărnii a pus în pericol sănătatea cetăţenilor

     “În momentul acesta, procurorii au o suspiciune rezonabilă că activităţile desfăşurate de gruparea infracţională organizată targhetau, pe de o parte, afectarea siguranţei statului prin intermediul evaziunii fiscale, iar pe de altă parte, puneau în pericol serios sănătatea cetăţenilor”, a spus Udroiu.

    Consilierul şefului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a precizat că produsele din carne comercializate de membrii grupării aveau destinaţii multiple. Întrebat dacă printre destinaţii erau şi spitalele, Udroiu a spus că nu are astfel de informaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru persoane, între care doi inspectori de la DSV Cluj, reţinute în dosarul “Mafia cărnii”

     Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), inculpatul C.B.R, începând din 2012, a aderat şi sprijinit o grupare infracţională constituită cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţilor fiscale datorate bugetului de stat prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate precum şi evidenţierea cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive în evidenţele contabile ale mai multor societăţi comerciale.

    “Sumele de bani obţinute din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală au fost supuse unui proces de reciclare fiind transferate succesiv prin conturile mai multor societăţi comerciale pentru a ajunge în final la membrii grupării infracţionale. De asemenea există suspiciuni că, în perioada ianuarie 2014 – februarie 2014, inculpatul C.B.R a pus în vânzare alimente (carne şi produse din carne), cunoscând că sunt alterate şi vătămătoare sănătăţii, iar în luna ianuarie 2014, a remis unui angajat din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Cluj, foloase materiale (produse de carmangerie) cu scopul de a interveni pe lângă un inspector din cadrul OPC Bistriţa-Năsăud pentru a aplica sancţiunea avertismentului unei societăţi comerciale, datorită încălcării unor prevederi legale privind punerea în vânzare a produselor din carne printr-un magazin de desfacere”, precizează DIICOT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL “mafia cărnii”: Zece persoane au fost arestate

    Procurorii DIICOT i-au reţinut pe cei 10 oameni, joi, după ce au audiat peste 30 dintre suspecţii ridicaţi în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri, în 18 judeţe, la două grupări infracţionale.

    Procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut, miercuri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă.

    Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.

    Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

    “După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme «fantomă» din alte state comunitare – coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi, până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile – «la negru»”, a precizat DIICOT.

    De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme “fantomă” ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, “la negru”, la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, “fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale”.

    O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip “paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

    “Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii mai arată că, în derularea activităţilor ilegale, membrii reţelei ar fi folosit mai multe firme deţinute în mod direct sau prin interpuşi, “asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile”.

    “Activităţile ilegale cu privire la care există suspiciunea implicării grupării impun înregistrări de achiziţii/livrări de bunuri ori servicii fictive şi neînregistrarea unor tranzacţii în actele contabile ale societăţilor controlate şi plăţi pentru astfel de operaţiuni, cu scopul de a scoate sume de bani din gestiunea firmelor cu o altă destinaţie decât cea declarată, pentru a diminua baza impozabilă ori pentru a şterge urmele unor tranzacţii frauduloase, vânzări sub preţul de achiziţie, distrugerea unor documente în baza cărora au circulat mărfurile şi altele similare”, potrivit DIICOT.

    Anchetatorii susţin că există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate, care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse ce erau ulterior puse în consum.

    De asemenea, produse de carne alterate ar fi fost trimise unei firme de catering aparţinând soţiei unuia dintre membrii grupării, pentru a fi preparate şi oferite spre consum.

    DIICOT susţine că activităţile infracţionale au fost sprijinite şi de angajaţi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră.

    În urma acţiunii DIICOT, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut mai multe controale la depozitele de carne, din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Bistriţa-Năsăud şi Cluj. În urma acţiunii, aproape 230 de tone de carne şi produse din carne, între care şi marfă expirată din noiembrie 2013, au fost retrase de la comercializare.

    Controalele au continuat joi în magazinele din toată ţara.