Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
disponibile.
S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
unele cu termen mai lung).
Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.
Vezi aici cine sunt principalii creditori
privati ai Greciei (GALERIE FOTO)
Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
financiare.
Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
probleme.
Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
pana in 2014.
DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA
Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.
“Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
publice, asadar ale contribuabililor.
Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
“Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
privati.
Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
creditori.
La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
Cubei.
