Atacurile au venit chiar înaintea reuniunii de ieri a miniştrilor de finanţe din zona euro unde s-a discutat despre proiectul european al unei uniuni bancare care ar putea îngrădi puterea de decizie a Londrei în sectorul financiar. “Acesta este un atac disperat al francezilor în încercarea de a scoate ceva bun din criza zonei euro care este dovada unui dispreţ total faţă de principiile pieţei unice. Nu va avea succes”, a declarat Johnson pentru publicaţia Evening Standard. Aceasta este o replică dată guvernatorului băncii centrale franceze, Christian Noyer, totodată membru în consiliul guvernator al BCE, care a spus într-un interviu acordat prestigioasei publicaţii britanice Financial Times că statele din zona euro ar trebui să preia controlul majorităţii afacerilor financiare ale uniunii monetare, care în prezent sunt concentrate în centrul financiar londonez. Pentru Noyer nu există nicio “logică” în a permite centrului financiar al uniunii monetare să fie unul “offshore”.
Tag: europa
-
Minivan de România, viziune de Europa
Lansat în 2007 ca proiect în cadrul Ford Europa pentru a înlocui crossoverul Fusion, B-Max a luat prin surprindere piaţa auto de pe continent. Mai mult, Ford a pus România pe harta ţărilor producătoare de automobile “hi-tech”, în condiţiile în care până atunci eram cunoscuţi pentru maşinile low-cost produse de Renault la uzina Dacia din Mioveni.
Dar cum a fost primit B-Max de presa europeană? “B-Max este un pas foarte mare în direcţia corectă”, este concluzia editorilor revistei britanice “CAR”, în timp ce în publicaţia germană “Auto Motor und Sport” minivanul a fost votat drept cel mai frumos monovolum, detaliu care poate nu pare prea important la prima vedere. Dar acest detaliu poate influenţa decizia de achiziţie, mai ales când maşina a depăşit noul Fiat 500L, unul din principalii săi concurenţi, sau Renault Scenic, un model cu o tradiţie de peste 15 ani pe segmentul monovolumelor.
Pentru irlandezii de la “Offaly Express”, Ford B-Max este maşina mică ideală pentru o familie. “B-Max este maşina mică ideală pentru o familie, care se dovedeşte a fi flexibilă şi versatilă datorită uşilor. În plus, este şi plăcută la condus”, a notat Hugh Maguire, jurnalistul publicaţiei irlandeze. Cei de la Top Gear din Marea Britanie au notat că “B-Max este un rezultat bun al celor de la Ford. Nu este o maşină de vis, însă este ieftină şi utilă. Care este problema? Fiat va lansa 500L pe acelaşi segment şi ar putea fi considerat mai fashion, cu toate că nu are acelaşi sistem de uşi practice”.
Desigur, cel mai important “detaliu” pentru englezi este că B-Max vine la un preţ similar cu cel al Fiesta. Cel mai important element al lui B-Max nu a fost ignorat nici de cei de la publicaţia germană “Auto BILD”: “Ford doreşte să atragă clienţii maşinilor mai mari, în condiţiile în care micul minivan este încăpător”. Ce concluzie trage jurnalistul Joerg Maltzan? “Şi Peugeot 1007 avea uşi glisante şi a eşuat. Acum Ford încearcă un amestec între uşi normale şi cele glisante, care fac din B-Max o maşină mai practică. Acest concept are un succes imediat.”
O diferenţă notabilă între prezentările modelelor Dacia lansate în ultimii opt ani şi cele ale B-Max este că de această dată primul paragraf nu mai sublinia faptul că maşina este fabricată în România; Ford este recunoscută ca o marcă globală, în timp ce Dacia se identifică imediat cu România. Pe fondul cererii din Europa, Ford a produs de la finalul lunii iunie şi până în octombrie peste 21.800 de maşini, reuşind să susţină pe plus producţia de maşini la nivelul pieţei locale în acest an, după ce Dacia a pierdut câteva procente din vânzări.
Pentru prima dată în luna octombrie activitatea Ford a influenţat producţia şi exporturile de automobile de pe piaţa locală, pe fondul accelerării producţiei uzinei de la Craiova. Dar, dacă până acum pentru Ford Craiova întâi se estimase o producţie totală în 2012 de 60.000 de unităţi, aceasta a scăzut la 40.000 de unităţi pe fondul demarării mai lente a producţiei, iar acum cel mai probabil nu se va mai depăşi pragul de 30.000 de maşini.
În ciuda reacţiilor pozitive, faptul că B-Max se adresează familiilor tinere, adică segmentului care, în ţări precum Spania, asigură grosul masei de şomeri, face ca Ford România să reducă producţia de
B-Max pe fondul pieţei auto europene în scădere, potrivit oficialilor companiei, oprind unul dintre cele două schimburi de asamblare a monovolumului. Astfel, dacă în două schimburi erau produse peste 500 de maşini pe zi la nivelul lunii octombrie, din noiembrie se va reveni la aproximativ 250. Mai mult, scăderea vine după ce din iulie şi până în octombrie producţia a crescut treptat de la 50 la 250, respectiv 400 şi 500 de maşini pe zi. -
Profeţiile apocaliptice au dat greş anul acesta pentru zona euro, dar riscuri sunt. Unul dintre cele mai mari este sistemul bancar şubred
Euro însă a rezistat, şi este mai puternic decât dolarul, iar Grecia urmează în continuare calea reformelor, încurajată de determinarea liderilor europeni de a păstra unitatea zonei euro. Dacă nu de profeţii, atunci de ce ar trebui să ne temem în realitate?
Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei, unele dintre cele mai mari economii din zona euro, sunt la cele mai reduse niveluri de după mijlocul anului trecut, iar Irlanda îşi deschide din nou cale spre pieţele de finanţare internaţionale, la care va avea acces deplin probabil de anul viitor, scrie The Wall Street Journal. De asemenea, printr-o serie de ajustări aduse celui de-al doilea program de bailout, liderii zonei euro au evitat ieşirea Greciei din uniunea monetară cel puţin pe termen scurt. Totodată, investitorii, încurajaţi de strategia anticriză a zonei euro, care presupune alimentarea pieţelor cu sume uriaşe, par să aibă din nou încredere în uniunea monetară şi achiziţionează datorii ale ţărilor periferice.
-
Planul Comisiei Europene de salvare a euro: O dezvoltare europeană în două viteze condusă de o zonă euro mai independentă şi mai puternică
Dar ca şi planurile anterioare de reformare a zonei euro, acesta se va lovi de opoziţia unor ţări puternice precum Germania, şi ce e mai rău, consfinţeşte o integrare în două viteze a UE, în care economiile bogate se vor distanţa şi mai mult de cele mai slabe, spun criticii. De asemenea, planul presupune modificarea tratatului de constituire a zonei euro, ceea ce va fi greu de obţinut deoarece liderii din zona euro par să fi pierdut noţiunea urgenţei şi au “aţipit la volan” după calmarea pieţelor, scrie AP.
-
Americanii critică Berlinul: Mercantilismul german este cauza principală a dezechilibrelor comerciale din economia mondială
Până nu de mult China era descrisă de unii oficiali americani ca fiind un “manipulator de monedă” deoarece renminbiul, moneda naţională, ar fi ţinut artificial la niveluri scăzute pentru a face mai competitive exporturile chineze. Faptul că Trezoreria şi-a schimbat ţinta criticilor de la China la mercantilismul “deghizat” din Germania reflectă iritarea tot mai mare a SUA faţă de strategia statelor nord-europene de a profita de cererea mondială în loc să încurajeze consu mul intern, scrie The Telegraph. Exporturile economiilor competitive, precum Germania şi Olanda, beneficiază de avantajele unui euro menţinut la o valoare relativ scăzută, în timp ce costul acestei subaprecieri este suportat de ţările de la periferia uniunii monetare, ca Portugalia şi Grecia.
-
Acţiunile europene închid la maximul ultimelor 17 luni
Indicele Stoxx Europe 600 a urcat cu 1,1%, la un nivel maxim după 1 iunie 2011. “Preşedintele se află pe teren sigur, după ce l-a învins pe rivalul republican, iar şeful Camerei Reprezentanţilor are şi el un ton conciliant”, a declarat Manish Singh, manager de fonduri la compania de investiţii Crossbridge Capital în Londra. Obama a declarat miercuri, după închiderea burselor, că cele două partide politice pot să ajungă la un acord pentru buget, pentru a preveni intrarea în vigoare, în ianuarie, a unui program de majorări de taxe şi reduceri ale cheltuielilor în valoare de 607 miliarde de dolari. În Europa, un raport al Comisiei Europene a arătat că încrederea în economia zonei euro a urcat în noiembrie, de la un minim al ultimilor trei ani. Indicii naţionali au avansat pe toate pieţele de capital din Europa Occidentală, cu excepţia Greciei.
-
Microsoft deschide primele magazine în Europa
Microsoft a discutat cu mai mulţi proprietari din Marea Britanie, vizând spaţii comerciale pentru a deschide încă de anul viitor primele magazine.
Compania este încrezătoare că va reuşi să deschidă primele unităţi în 2013, a afirmat o sursă apropiată discuţiilor, citată de Financial Times, preluat de The Verge.
Decizia finală privind extinderea reţelei de magazine Microsoft în Europa depinde de o ultimă analiză a performanţei reţelei retail din Statele Unite.
Contactat de Financial Times, un purtător de cuvânt al compainei a refuzat să comenteze informaţiile.
Microsoft vinde în magazinele sale pachete software precum Windows şi Office, produse hardware proprii ca tableta Surface cu Windows 8 sau consola Xbox, dar şi gadget-uri ale partenerilor ce rulează sistemele de operare ale companiei, precum smartphone-urile Nokia şi HTC cu Windows Phone 8 sau PC-uri cu Windows 8.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Analişti: Europa ar avea de câştigat dacă euro s-ar comporta ca o liră italiană, nu ca o marcă germană
Euro s-a apreciat în ultimele trei luni mai mult decât oricare din alte nouă monede importante incluse într-un indice valutar al Bloomberg, chiar dacă rata şomajului din uniunea monetară este la un nivel record de 11,6%, relatează Bloomberg.
În loc să se comporte ca o marcă, cea mai importantă monedă europeană înainte de 1999, când a fost lansată oficial moneda unică, euro ar trebui să urmeze modelul lirei italiene, pentru ca economiile şi companiile să devină mai competitive, spun analiştii.
Lira italiană s-a depreciat cu circa 30% în deceniul anterior introducerii euro.
“Euro nu este sustenabil la acest nivel, pe termen mediu şi lung. Zona euro ar trebui să aibă o monedă mai slabă, mai mult ca o liră italiană decât ca o marcă. O monedă mai slabă ar ajuta la rezolvarea unor probleme”, a declarat Ulrich Leuchtmann, director pentru strategie pe piaţa valutară la Commerzbank în Frankfurt.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
COMENTARIU AFP: România a ratat şansa fondurilor europene. Are cel mai slab nivel de absorbţie dintre cele 27 de state membre UE
“Mă întâlnesc cu numeroşi investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăţilor accesului în regiunea noastră”, declară pentru AFP primarul Braşovului, George Scripcaru, fără să îşi disimuleze “frustrarea”. Bruxelles-ul a pus la dispoziţia României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Europa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP. România a utilizat mai puţin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbţie în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).
-
Cum era să aibă Europa cel mai mare constructor aerospaţial şi de apărare din lume
Dacă ar fi reuşit, operaţiunile combinate ale celor două grupuri ar fi creat un gigant în domeniul aerospaţial şi de apărare, cu afaceri anuale de 73 miliarde de euro şi 220.000 de angajaţi. Noul concern ar fi depăşit Boeing şi ar fi avut afaceri mai bine echilibrate între sectorul aviaţiei civile, punctul forte al EADS, care produce avioanele Airbus, şi cel militar, unde BAE ar fi urmat să asigure o contribuţie mai importantă. De asemenea, EADS şi BAE dezvoltă în comun proiectul avionului de luptă european Eurofighter Typhoon.
INTERESE. Tranzacţia a eşuat deoarece Germania, Franţa şi Marea Britanie nu s-au putut pune de acord asupra controlului pe care urmau să-l exercite în cadrul viitorului grup. Parisul, cu o participaţie minoritară la EADS, a insistat asupra unei deţineri similare după fuziune. Germania, care nu are direct o participaţie, dar exercită control prin intermediul acţiunilor deţinute de producătorul auto Daimler, a insistat pentru influenţă egală cu Franţa.
Pe de altă parte, Marea Britanie s-a arătat sceptică în privinţa participaţiilor guvernamentale şi mai ales a unor poziţii prea puternice ale Franţei şi Germaniei. Pe lângă miza pe termen lung, care ar fi fost influenţa în unul dintre cele mai mari concerne din lume şi poziţia în industria europeană a apărării, politicienii care au judecat tranzacţia au încercat să păstreze locurile de muncă pe care cele două companii le asigură în prezent. În condiţiile crizei, închiderea unor fabrici sau restructurări de personal ar fi fost politic mult mai costisitoare comparativ cu eventualele avantaje competitive. Aşa că, în loc să devină un model de integrare economică în Europa, eşecul fuziunii a devenit un avertisment asupra rolului semnificativ pe care îl joacă în continuare interesele naţionale în UE.
CINEVA ESTE DE VINĂ. Şi acel cineva este Germania. După oprirea negocierilor, EADS, BAE şi Marea Britanie au acuzat Germania că a blocat fuziunea. Nemţii au fost reticenţi încă de la primele discuţii. Berlinul a sperat la început că egoismul francezilor va împiedica fuziunea. Când negocierile franco-britanice au înce-put să contureze poziţii comune, Germania a fost nevoită să inter-vină direct pentru a opri discuţiile.
Singura persoană din Germania cu puterea de a decide asupra acestei tranzacţii de proporţii era cancelarul Angela Merkel. Cancelarul a refuzat însă pe parcursul negocierilor să acorde o întrevedere şefului EADS, Thomas Enders, un german, şi nici măcar nu a răspuns scrisorilor trimise de acesta.
Mai mult, Enders a primit o listă cu pretenţiile Berlinului indirect, prin intermediul părţii franceze. Printre cereri se afla egalitatea participaţiei cu Franţa şi localizarea unui sediu al noului grup în Germania. Mulţi analişti consideră acum că lista de cerinţe a guvernului german nu a fost decât o tentativă de a se ascunde în spatele poziţiei Franţei, cu Merkel sperând că Parisul se va opune şi va bloca fuziunea.
SFÂRŞITUL PLANULUI DE FUZIUNE ÎN MAI PUŢIN DE TREI MINUTE. Convorbirea telefonică prin care s-a pus capăt planurilor de a crea cel mai mare grup de inginerie aerospaţială şi de apărare din lume a durat mai puţin de trei minute, scrie Financial Times. Merkel, ocupată cu administrarea crizei din Grecia a găsit, însă, timpul necesar pentru a telefona preşedintelui francez, François Hollande. Franţa şi Marea Britanie înregistrau deja progrese semnificative în negocieri, iar Hollande se pronunţase cu câteva zile înainte în favoarea fuziunii. Cancelarul i-a transmis preşedintelui francez că o continuare a negocierilor nu are sens. A doua zi, 10 octombrie, când expira un termen acordat de bursa din Londra pentru un anunţ privind situaţia discuţiilor, EADS şi BAE au anunţat că renunţă la planul de fuziune.