BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • MedLife va deschide hyperclinici în Galaţi, Iaşi, Constanţa şi Cluj, după investiţii de 4 milioane euro

     “Deşi au trecut 20 ani de la startul investiţiilor în unităţile private de sănătate din România, niciunul dintre operatorii de calibru nu a reuşit să aibă acoperire în toate zonele istorice, cu atât mai puţin în toate oraşele cu peste 250.000 de locuitori. În calitate de lider al pieţei de servicii medicale private ne-am propus să atingem acest obiectiv şi să devenim primul operator medical cu acoperire naţională.

    Deja am demarat investiţii în două hyperclinici din Galaţi şi Iaşi, acestea urmând să fie inaugurate în prima jumătate a acestui an. Programul de investiţii va continua şi în a doua parte a anului, când ne propunem să finalizăm celelalte clinici din Constanţa şi Cluj-Napoca. De asemenea, suntem în discuţii avansate pentru a continua extinderea agresivă la nivel naţional şi în anii următori”, a declarat, într-un comunicat, Mihai Marcu, preşedintele CA al MedLife.

    Tot în acest an, compania are în plan lansarea unui cardul de sănătate sub marcă proprie, prin care orice pacient beneficiar al serviciilor MedLife va avea la dispoziţie întregul istoric medical.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aeroportul Avram Iancu din Cluj vrea un împrumut de 50 milioane lei, pe 20 ani, pentru investiţii

     Împrumutul vizează obiectivul de investiţii “Pistă de decolare-aterizare de 3.500 m – Etapa I şi suprafeţe de mişcare aferente”, potrivit unui anunţ al aeroportului aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

    Contractul va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul Quantum, controlat de George Soros, a generat câştiguri de 5,5 miliarde dolari în 2013

     Ca valoare, randamentul Quantum a fost cel mai bun din ultimii patru ani, potrivit Financial Times. În 2009, Soros a reuşit un randament de 29%, pariind cu succes pe încheierea crizei financiare globale.

    Fondul a înregistrat randamente procentuale mai ridicate, spre exemplu 32% în 2007, are au reprezentat însă câştiguri mai mici ca valoare având în vedere activele mai reduse de atunci.

    Câştigurile de anul trecut semnifică stabilizarea fondului Quantum, închis de Soros în 2011 pentru investitorii din afara familiei şi apropiaţilor pentru a evita atenţia autorităţilor de reglementare.

    Soros este consilier principal al fondului, operaţiunile de zi cu zi fiind supravegheazte de Scott Bessent, director executiv de investiţii.

    Miliardarul şi-a câştigat renumele în 1992, când a declanşat prăbuşirea lirei sterline în “miercurea neagră”, câştigând 1 miliard de dolari de pe urma duelului cu Banca Angliei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farma vor renunţa la investiţii în acest an din cauza creşterii taxei clawback

     “Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri.

    Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

    El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Potenţial dezgheţ al pieţei imobiliare

    Pe măsură ce Zona Euro îşi revine în urma celei mai lungi recesiuni din istoria sa, investiţiile în imobiliare îşi redobândesc atractivitatea în Europa, se arată în studiul EY European real estate assets investment trend indicator 2014 – Building confidence. În ţările cel mai grav afectate de criza financiară, inclusiv în Spania sau Olanda, încrederea investitorilor este la cel mai înalt nivel, atragând atenţia investitorilor internaţionali şi relansarea tranzacţiilor în sector. 

    Investitorii au devenit mai conştienţi despre noile evoluţii care au loc în sector. Printre acestea se numără şi pierderea constantă din cota de piaţă a brokerilor tradiţionali în favoarea serviciilor de listare online, evoluţia segmentului de home office şi impactul generat de e-commerce asupra proprietăţile comerciale.   

    “În contextul redresării pieţelor externe mature, în următoarele 18 luni, piaţa imobiliară din România are toate premisele să fie una dintre candidatele importante pentru fondurile de investiţii. Pe lângă tranzacţii ale unor active individuale, foarte probabil vom asista şi la vânzări de portofolii din partea corporaţiilor care sunt mari proprietari de active imobiliare, dar nu sunt dezvoltatori/investori ci au alt obiect principal de activitate. Din perspectiva dezvoltatorilor, continuarea tendinţei de scădere a dobânzilor la RON din ultima perioadă este un semnal pozitiv atâta timp cât planurile dezvoltatorilor vor întampina corect cererea pieţei”, spune David Ţiplea.

    Numeroase alte schimbări suferite de sectorul imobiliar european devin, de asemenea, din ce în ce mai pronunţate. Astfel, diferenţele înregistrate anterior între pieţele mature şi cele emergente, precum şi cele între pieţele situate la periferia Europei şi cele din nucleul său alcătuiesc o imagine destul de complicată a pieţelor imobiliare din regiune.

    Eforturile de restructurare a băncilor din regiune, precum şi eforturile de sprijinire a economiilor mai slabe ar putea avea un efect semnificativ asupra pieţelor imobiliare din Europa. Toate aceste eforturi vor încuraja investitorii să se bazeze mai mult pe surse alternative de creditare pentru a finanţa tranzacţiile imobiliare. Totodată, acestea vor contribui la creşterea ofertei de active, prin eliminarea creditelor neperformante şi maturizarea titlurilor de valoare cu garanţii ipotecare.

    Aşteptări pentru sectorul imobiliar european în 2014: volumul tranzacţiilor are întrunite condiţiile să crească în 2014; criza creditelor din Zona Euro nu mai este considerată un factor determinant pentru investiţiile în imobiliare; pieţele imobiliare din toate statele europene se vor dovedi atractive în 2014; e de aşteptat ca oferta de active imobiliare să crească în majoritatea statelor europene în 2014; va creşte cererea pentru finanţări mixte şi surse alternative de creditare; piaţa titlurilor de valoare cu garanţii ipotecare pe proprietăţi comerciale s-ar putea relansa, în special în pieţele mai mature; creşte apetitul pentru risc al investitorilor, iar investiţiile speculative vor creşte încet în anumite pieţe.

    Investitorii au estimări mixte în privinţa preţurilor pentru locaţii premium: e de aşteptat ca nivelul preţurilor să scadă în cazul pieţelor din Zona Euro cele mai afectate de criză; în cazul pieţelor care au reuşit să se redreseze mai devreme, preţurile vor atinge nivelul maxim superior sau chiar vor scădea.

    Pentru prima dată în ultimii doi ani, majoritatea respondenţilor din toate ţările europene care au participat la studiu consideră că piaţa imobiliară este o destinaţie atractivă pentru investiţii. Cea mai frapantă creştere a sentimentului de încredere se înregistrează în Spania şi Italia, două dintre ţările din Zona Euro cel mai sever afectate de criza datoriilor, unde, la sfârşitul anului 2012, doar o minoritate dintre respondenţi considerau domeniul imobiliar din ţările lor atractiv pentru investiţii.

    În prezent, 84% dintre respondenţii din Spania şi 61% dintre respondenţii din Italia consideră că ţara lor este o destinaţie atractivă pentru de investiţii. Rugaţi să evalueze comparativ atractivitatea pieţei imobiliare locale faţă de alte pieţe imobiliare din Europa, respondenţii din Germania şi Marea Britanie s-au clasat în fruntea topului. 14 dintre cele 15 ţări incluse în studiu au fost evaluate ca atractive sau foarte atractive de către mai mult de două treimi dintre respondenţi şi numai în cazul Ucrainei 44% din respondenţi au considerat că ţara este o destinaţie mai puţin atractivă.

    Studiul EY are la bază un sondaj realizat cu executivi din Europa, provenind din companii care investesc în active de pe piaţa imobiliară. Rezultatele raportului au la bază un sondaj derulat în rândul a peste 500 de investitori în imobiliare, inclusiv clienţi EY. Participanţii la sondaj provin din 15 ţări: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Marea Britanie.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Am scăpat cu bine şi de 2013

    Pentru anul curent, ţinta de deficit asumată cu FMI este de 2,5% din PIB. “Ne aşteptăm ca Guvernul să evite derapaje fiscale majore în 2014 şi să menţină deficitul sub 3% din PIB, conform cu angajamentele externe”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că e de aşteptat ca principalul punct de interes al investitorilor să se deplaseze însă acum spre aplicarea reformelor structurale şi folosirea fondurilor europene, factori de bază în ameliorarea potenţialului de creştere a economiei şi în menţinerea sănătăţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

    Analiştii Raiffeisen se aşteaptă ca exporturile, consumul privat, investiţiile private şi cele publice cu fonduri europene să fie mai mari în 2014, astfel încât creşterea economică ar urma să se situeze în jur de 2,4%.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    218,5 mld. lei
    stocul de credite acordate companiilor şi clienţilor la finele lunii decembrie 2013, în scădere cu 7 mld. lei faţă de aceeaşi lună din 2012

    10,7%
    rata de economisire la nivelul gospodăriilor din UE în T3 2013, faţă de 10,8% în T2, în timp ce în zona euro rata de economisire a crescut de la 12,9% la 13%

    66 mld. euro
    deficitul comerţului cu bunuri al UE faţă de Rusia în perioada ianuarie-septembrie 2013, de la 68 mld. în aceeaşi perioadă a lui 2012

    5.207 mld. euro
    valoarea investiţiilor străine directe ale UE în restul lumii la finele lui 2012, principala destinaţie de investiţii fiind SUA (1.655 mld. euro)

    92,7%
    gradul de îndatorare al celor 17 state din zona euro (ponderea datoriilor guvernamentale în PIB regional) în trimestrul al treilea, faţă de 93,4% în trimestrul precedent – prima scădere din 2007 până acum

    2.553
    numărul de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale eliberate în România în decembrie 2013, în scădere cu 11,2% faţă de noiembrie 2013 şi în creştere cu 9% faţă de decembrie 2012