BusinessMagazin

Tag: recunoastere

  • Un român a rezolvat o problemă pe care au toţi şoferii. A obţinut medalia de aur cu felicitările juriului la Geneva

    Românul Corneliu Birtok-Băneasă este laureat internaţional pentru invenţiile care l-au poziţionat în topul celor mai recunoscuţi cercetători în industria auto. Birtok a fost premiat la sfârşitul lunii aprilie, cu medalie de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, pentru ”Good Fill”- un dispozitiv cu ajutorul căruia şoferii îşi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz şi care ar putea fi montat în benzinării sau parcări de pe autostradă.

    “«Good Fill» este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate alimenta lichid de parbriz pentru orice tip de autovehicule şi care poate fi amplasat în benzinării, service-uri auto sau în parcările de pe autostradă, astfel ca şoferii să poată alimenta cu carburant în paralel. Juriul a apreciat că unul dintre principalele beneficii ale invenţiei este eliminarea clasicelor bidoane din plastic în care era stocat agentul de curăţare şi pe care nu toţi şoferii le reciclează. De asemenea, alimentarea este precisă şi se elimină astfel inconvenientul că mulţi dintre şoferi reuşesc să toarne un sfert din lichid pe lângă recipientul autovehicului”, a declarat Corneliu Birtok Băneasă.

    Birtok-Băneasă este recunoscut la nivel mondial şi pentru crearea şi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanţa de a reduce consumul de carburant cu până la 15%.

    Născut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasa şi-a descoperit atracţia pentru automobile şi mecanica auto din copilărie, cu ocazia participării la cursuri de aeromodele şi la curse de karting. A găsit mereu o plăcere în repararea şi îmbunătăţirea bicicletelor prietenilor săi, iar mai târziu a maşinii tatălui, fiind condus tot timpul de dorinţa de perfecţionare şi dobândind prin muncă asiduă o înţelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare.  

    Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat să continue cercetarea şi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supra-aspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventică pentru tineret, în anul 2007. Corneliu Birtok-Băneasă spune că participarea la diverse simpozioane ştiinţifice şi saloane de inventică naţionale şi internaţionale i-a adus recunoaştere şi l-a încurajat să performeze şi să aducă noi contribuţii lumii auto.

    Punctul culminant în cariera excepţională a inginerului român a fost obţinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenţia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un răspuns la nevoile societăţii contemporane şi tratează o problemă tehnică şi economică. Pe lângă reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurător. La fiecare 100 km parcurşi, datorită reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon şi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugă valoare socială invenţiei tehnice a inginerului hunedorean.

    Corneliu Birtok-Băneasă se bucură de recunoaştere internaţională prin participarea la saloanele de inventică din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb şi Kuweit, în cadrul cărora a obţinut numeroase premii şi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint şi două medalii de bronz. Corneliu Birtok-Băneasă, care se ghidează după motto-ul “Fiţi încăpăţânaţi şi urmaţi-vă visul!”,  susţine că locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenţă este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiţie”. De asemenea, el este un mare susţinător al românilor, despre care declară că „au descoperit o stare de excelenţă continuă, de-a lungul timpului, în domenii precum sport, informatică, matematică şi multe altele”.

  • Cronică de film: Leviathan confirmă imaginea unei Rusii corupte în care Moscova controlează totul

    Leviathan prezintă într-adevăr o Rusie coruptă, un stat în care cei veniţi de la Moscova sunt cei de care trebuie să te temi. Dar acţiunea se petrece într-un loc izolat, departe de centru, iar referirile la jocurile de interese la nivel înalt sunt aproape inexistente. Din punct de vedere politic, nu este un film care să dezvăluie lumii lucruri neştiute. Aş putea spune, cu o anumită doză de bunăvoinţă, că le confirmă.

    Filmul spune povestea lui Sergheev, un bărbat de vârstă mijlocie care trăieşte într-o localitate de pescari, în casa construită de bunicii săi. În primele minute ale filmului aflăm că statul urmează să îl deposedeze pentru o sumă iluzorie (sună cunoscut?), iar de aici se declanşează o serie de evenimente care vor implica numeroase personaje, diferite atât prin statut, cât şi prin comportament.

    Titlul filmului este o metaforă la sistemul politic şi administrativ rusesc, referindu-se la monstrul biblic ce nu poate fi capturat cu o simplă undiţă. Similar, regimul nu poate fi învins de un simplu om.

    Din punctul de vedere al actorilor, alegerile producătorilor au fost impecabile. Interpretări curate, convingătoare ale unor actori care nu s-au remarcat, cel puţin până în prezent, în afara Rusiei.

    Una dintre problemele filmului este durata, mai precis stilul extrem de lent prin care Zvyagintsev prezintă desfăşurarea evenimentelor. În loc de aproape două ore şi jumătate, întreaga poveste ar fi putut fi, cu uşurinţă, dezvăluită în cel mult 90 de minute.

    Concluzia? Leviathan este un film ce merită văzut, dar care nu justifică avalanşa de nominalizări pe care le-a primit din partea criticilor. Nota: 7/10.

  • Cel mai celebru makeup artist din lume, care s-a ocupat de toate vedetele, a împlinit 25 de ani

    Mai sunt apoi produsele care au schimbat lumea dar au fost foarte repede înlocuite de altele mai noi, mai bune şi mai performante: calculatoarele produse de Apple, sistemul de operare Windows produs de Microsoft, browserul Netscape Navigator şi multe altele.

    Produsele care aduc schimbări majore dar reuşesc să se reinventeze pentru a rămâne în pas cu lumea sunt cu adevărat rarităţi. Unul dintre aceste produse, Photoshop, aniversează săptămâna aceasta 25 de ani de viaţă. Photoshop, un program de editare a imaginilor, a fost dezvoltat încă de pe vremea în care oamenii foloseau încă aparate cu film şi le developau pentru albumele foto. Nu a doar supravieţuit, ci a fost perfecţionat încontinuu, devenind astăzi cel mai cunoscut make-up artist al vedetelor din lumea întreagă.

    Photoshop şi-a câştigat, alături de nume precum Google sau Xerox, dreptul de a fi folosit ca un verb. A fost folosit de-a lungul timpului pentru nenumărate lucruri, precum “aranjarea” unor poze din vacanţă sau transformarea femeilor în imagini perfecte pentru primele pagini ale revistelor.

    În ultimii ani, Photoshop pare să fie, pentru prima oară, lăsat în urmă. Dacă până la începutul revoluţiei social media foloseam programul pentru orice modificări ale unei poze, astăzi lumea foloseşte mai mult Instagram sau Snapchat.

    “Atunci când am preluat conducerea, în 2010, am înţeles că dezvoltarea companiei noastre nu este în ton cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, povesteşte David Wadhwani, directorul diviziei de software din cadrul Adobe. “Expresivitatea vizuală câştiga teren. Afacerea noastră era una solidă, dar nu creştea în ritmul necesar.”

    Compania a decis astfel să îşi asume riscuri şi să reinventeze Photoshop, dezvoltând variante simplu de utilizat şi prietenoase cu mediul mobil. Dacă va avea succes, acţiunea celor de la Adobe ar putea inspira şi alte companii, una dintre acestea fiind chiar Microsoft. Modelul Adobe ar putea servi ca un ghid către mediul mobil pentru programele care s-au dezvoltat de-a lungul timpului pentru platforme de PC.

    Photoshop a început să se reinventeze încă din 2011, atunci când a început să ofere accesul lunar la aplicaţie pentru 10 dolari. În mod uzual, o licenţă de Photoshop pentru uz personal ajungea până la 700 de dolari. Astfel, cei de la Adobe par să fi găsit cheia succesului: există deja peste 3,5 milioane de abonaţi, iar veniturile anuale se apropie de 3 miliarde de dolari, ameninţând recordul de 3,4 miliarde stabilit în 2010. “Scopul nostru este ca sute de milioane de oameni să beneficieze de tot ceea ce Photoshop are de oferit”, a declarat David Wadhwani.

  • De ce nu îşi recunosc antreprenorii români greşelile

    “Suntem educaţi să nu ne recunoaştem greşelile” spune antreprenorul Mircea Scărlătescu, manager partener la compania de dezvoltare web FYB şi fondator al florăriei online 123Flori.ro. “La şcoală eşti pus la colţ, în loc să încerce transformarea exemplului negativ în ceva pozitiv. Asta începe de la primele clase şi se termină la facultate.

    Asumarea unei greşeli nu este învăţată sub nicio formă, este chiar cumva împiedecată, iar pe de altă parte ideea de a pune pe cineva care conştientizează o greşeală să-i înveţe pe ceilalţi să nu o repete este un concept străin culturii noastre”. Trebuie să învăţăm să trecem de la o greşeală la alta, să nu le repetăm şi să învăţăm din asta, un proces evolutiv care lipseşte, pentru că nu avem o cultură antreprenorială definită şi o şcoală care te învaţă să fii angajat şi nu întreprinzător.

    Spre deosebire de americani, care sunt mult mai antreprenoriali, noi nu vedem în încercare, şi, implicit, în probabilitatea de a eşua,  şansa de a învaţa ci stigmatul potenţial al celui care nu a reuşit, spune Cristian Bişa, fondatorul platformei de consultanţă manageranticriză.ro “Nu trebuie să neglijam faptul că suntem un popor în care indivizilor le pasă destul de mult de ce zic ceilalţi, prieteni sau duşmani, despre ei sau cum sunt priviţi.

    Chiar daca nu le e uşor să recunoască, multor romani la place să fie invidiaţi şi urăsc să fie ironizaţi sau să se discrediteze prin acţiunile lor. Spus simplu – apare frica  de a încerca: pierderea potenţială de imagine sau avuţie are un impact mai mare decât caştigul similar de imagine si bani”, spune Bişa.

  • 500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Problema este că respectiva informaţie nu este sistematizată şi se pierde în marea de zgomot orb a internetului, a lipsei de timp sau a nepăsării.Aşa că priviţi demersul Business Magazin de a prezenta 500 de oameni şi de momente care au marcat businessul românesc în cele două decenii şi jumătate scurse de la Revoluţie ca pe un act firesc. Cu suişuri şi cu coborâşuri, cu eroi şi cu antieroi, cu afaceri sau cu tunuri, este o perioadă pe care trebuie să ne-o asumăm şi să o cunoaştem pentru a nu repeta greşelile făcute deja.

    Priviţi acest demers ca o restituire pe care publicaţia noastră o face societăţii; veţi înţelege ce spun dacă veţi compara rezultatele pe care le obţineţi pe Google căutând decretul-lege 54 din 1990 – circa 5.000, multe mult prea seci şi oficiale, cu numărul de pagini disponibile pentru oricare dintre vedetele autohtone de ordinul sutelor de mii.

    Unii vor spune că este o comparaţie nepotrivită; eu spun că succesul vedetelor, cum şi reuşitele de astăzi ale unora şi nereuşitele altora, poveştile de succes sau eşecurile, au rădăcini în acel prim act normativ care a permis constituirea primelor companii private, care a permis coagularea de idei, de bani şi de talent care înseamnă astăzi mediul de afaceri şi societatea. Sigur, nu oferim o privire completă, care să includă toate evenimentele şi oamenii şi momentele interne şi internaţionale care au marcat un sfert de veac, dar oferim o imagine cuprinzătoare, fie ea şi concisă, a acestei perioade.

    Numărul 500 al Business Magazin capătă astfel o semnificaţie aparte şi pentru noi, şi, sperăm, pentru cititorii noştri. Aş vrea să le mulţumesc tuturor colaboratorilor, partenerilor şi clienţilor revistei, care au făcut posibili cei 10 ani de existenţă şi cele 500 de numere ale revistei.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

    Descarca editia electronica la pretul de 5,9 lei

    Comanda

     

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.

  • Google a recunoscut public că jumătate dintre reclamele plătite nu ajung să fie văzute de nimeni

    Toate aceste critici au fost încurajate la începutul lunii decembrie chiar de reprezentanţii Google, care au făcut public un raport ce arată că peste 56% din reclamele plătite nu ajung să fie vreodată văzute. Raportul explică faptul că pentru a fi văzute, reclamele trebuie să stea pe ecran cel puţin o secundă. În termenii online, acest lucru se traduce printr-un număr uriaş de impresii plătite degeaba. Similar, notează cei de la Quartz, cu o televiziune care transmite către o cameră goală.

    Compania de măsurare online ComScore a atras atenţia asupra problemei anul trecut, notând că 46% din reclamele plătite online nu ajung să fie văzute de nimeni. Explicaţia a fost dată de cei de la Spider.io, care au scos la iveală existenţă unor viruşi care vizionează milioane de reclame pe secundă, crescând în mod artificial nota de plată a advertiserilor.

    Cu toate acestea, recunoaşterea problemei de către un gigant precum Google ar putea dăuna unor companii de advertising online. Acestea trebuie acum să găsească noi metode de a câştiga încrederea celor ce se promovează pe internet.

  • Cele mai inovatoare companii din lume: “Statele care investesc astăzi masiv în inovaţii vor controla mâine economia globală“

    În cadrul Convenţiei Europene pentru Inovaţie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat, la rândul său, că „inovaţia nu este doar o politică ce apare în atribuţiile unui comisar sau director general de companie, este o stare de fapt ce trebuie transpusă într-o politică general valabilă“. În Asia, premierul japonez Shinzo Abe a lansat de curând reforma economică numită „a treia săgeată“, care include politici fiscale menite să încurajeze investiţiile în inovaţie.

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

     Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global, se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global) precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei.

    Una dintre cele mai importante credinţe în business este aceea că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor.

    Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Inovaţia este o unealtă prin care compania să poată ajungă la obiectivul strategic asumat. Astfel, cea mai importantă trăsătură a unei companii inovatoare este trasarea unei strategii unice şi relevante. Companii precum Google, Facebook sau Apple au strategii bine definite pe care le urmează în permanenţă. O strategie precum „ajungerea în primii trei“ nu va fi niciodată la fel de eficientă precum „dezvoltarea constantă a unor tehnologii mobile inovatoare“ sau „construirea celei mai sigure maşini din lume“.

    Principalul avantaj pe care inovaţia îl aduce este recunoaştere din partea celorlalte companii. Acest lucru nu înseamnă în mod necesar şi un grad crescut de profitabilitate: Amazon a fost una din companiile cele mai inovatoare pe segmentul comerţului online, însă a devenit profitabilă după mai mulţi ani. Există, desigur, şi exemple ale unor companii care au câştigat din produsele inovatoare pe care le-au prezentat, precum Apple sau Google. În anul 2010, BusinessWeek a realizat un studiu pentru a determina care sunt problemele pe care managerii le întâmpină atunci când vine vorba de inovaţie. Cei care au răspuns solicitării au notat ca obstacole timpul lung ce trebuie alocat pentru cercetare şi dezvoltare, lipsa coordonării interne, riscurile legate de diversitatea culturală şi lipsa feedback-ului din partea consumatorilor.

  • Cele mai inovatoare companii din lume: “Statele care investesc astăzi masiv în inovaţii vor controla mâine economia globală“

    În cadrul Convenţiei Europene pentru Inovaţie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat, la rândul său, că „inovaţia nu este doar o politică ce apare în atribuţiile unui comisar sau director general de companie, este o stare de fapt ce trebuie transpusă într-o politică general valabilă“. În Asia, premierul japonez Shinzo Abe a lansat de curând reforma economică numită „a treia săgeată“, care include politici fiscale menite să încurajeze investiţiile în inovaţie.

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

     Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global, se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global) precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei.

    Una dintre cele mai importante credinţe în business este aceea că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor.

    Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Inovaţia este o unealtă prin care compania să poată ajungă la obiectivul strategic asumat. Astfel, cea mai importantă trăsătură a unei companii inovatoare este trasarea unei strategii unice şi relevante. Companii precum Google, Facebook sau Apple au strategii bine definite pe care le urmează în permanenţă. O strategie precum „ajungerea în primii trei“ nu va fi niciodată la fel de eficientă precum „dezvoltarea constantă a unor tehnologii mobile inovatoare“ sau „construirea celei mai sigure maşini din lume“.

    Principalul avantaj pe care inovaţia îl aduce este recunoaştere din partea celorlalte companii. Acest lucru nu înseamnă în mod necesar şi un grad crescut de profitabilitate: Amazon a fost una din companiile cele mai inovatoare pe segmentul comerţului online, însă a devenit profitabilă după mai mulţi ani. Există, desigur, şi exemple ale unor companii care au câştigat din produsele inovatoare pe care le-au prezentat, precum Apple sau Google. În anul 2010, BusinessWeek a realizat un studiu pentru a determina care sunt problemele pe care managerii le întâmpină atunci când vine vorba de inovaţie. Cei care au răspuns solicitării au notat ca obstacole timpul lung ce trebuie alocat pentru cercetare şi dezvoltare, lipsa coordonării interne, riscurile legate de diversitatea culturală şi lipsa feedback-ului din partea consumatorilor.

  • Un start-up româno-elveţian câştigă premiul “Newcomer Swiss ICT”

    Juriul concursului a apreciat sistemul patentat “OnAirCamera”, care combină camerele de filmat cu software-ul propriu dedicat evenimentelor sportive. Localizarea se realizează prin funcţiile unui smartphone, iar la final fiecare concurent primeşte un film cu parcursul său în competiţie, direct în aplicaţia mobilă. În România, iRewind™ a fost susţinută de Orange încă din 2012 şi este prezentă pe pârtiile Clăbucet din Predeal şi Cheile Grădiştei în timpul sezonului de schi.

    “Dezvoltarea pieţei video, creşterea conexiunilor la internet şi a numărului de smartphone-uri este exact direcţia în care ne îndreptăm. Considerăm că această soluţie are un mare potenţial de dezvoltare şi de a deveni un standard pentru sporturile cronometrate”, a explicat juriul, în motivare.

    Gala ICT Award este recunoaşterea activităţii companiilor elveţiene în materie de inovaţii în domeniul ITC. Juriul a ales câstigătorul din cei 5 finalişti care au trecut de probele preliminarii. Valoarea premiului este şi mai mare datorită faptului că în 2014 am avut parte de o ediţie aniversară, Swiss ICT Award împlinind zece ani de activitate. “Sunt mândru că la numai 7 luni după câştigarea marelui premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, iRewind™ primeşte cea mai mare recunoastere elveţiană în domeniul ITC. Acest lucru ma face încrezător că, la fel ca fiecare posesor de filmuleţ realizat de noi, suntem on track! Suntem aici să facem istorie şi nu ne ferim de pionerat. Mulţumim Orange pentru încrederea pe care a avut-o în noi de la început. Ne dorim să schimbăm lumea şi credem că, pas cu pas,  iRewind™ şi întreaga echipă care lucrează pentru acest produs fenomenal a început să o facă.” a declarat Bogdan Mănoiu – Fondator & CEO iRewind™.

     

    iRewind™ creează pentru paricipanţii la evenimente sportive din 8 ţări europene filme personalizate cu parcursul fiecăruia pe toata durata competiţiei respective. Evenimentele pe care le acoperă sunt din ce în ce mai diferite: maratoane, meciuri de golf, competiţii de schi. iRewind™ plasează camere de filmat pe traseul acestor evenimente şi generează automat filme în care participantul este vedeta. Filmele se pot distribui pe platforma web sau prin aplicaţia de smartphone. Compania iRewind™ este prezentă în 8 ţări din Europa şi are planuri de extindere până la sfârşitul anului 2014 în alte cel puţin 10.