BusinessMagazin

Tag: perchezitii

  • PERCHEZIŢII la sediul CJ Constanţa şi la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu

     Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011-2013, a unor infracţiuni asimilate celor de corupţie de către funcţionari publici cu funcţii de conducere în plan local.

    Astfel, miercuri dimineaţă, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, au loc percheziţii în trei locaţii din municipiul Constanţa, între care şi două sedii ale unor instituţii publice.

    “În acest moment, în cauză se efectuează urmărirea penală prin raportare strict la fapte, nefiind începută urmărirea penală faţă de vreo persoană”, arată DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII la sediul CJ Constanţa şi la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011-2013, a unor infracţiuni asimilate celor de corupţie de către funcţionari publici cu funcţii de conducere în plan local.

    Astfel, miercuri dimineaţă, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, au loc percheziţii în trei locaţii din municipiul Constanţa, între care şi două sedii ale unor instituţii publice.

    “În acest moment, în cauză se efectuează urmărirea penală prin raportare strict la fapte, nefiind începută urmărirea penală faţă de vreo persoană”, arată DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la sediul Consiliului Judeţean Constanţa şi la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu.

    Procurorii beneficiază de sprijinul SRI şi al Brigadei Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

    În 15 ianuarie, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost ridicat de procurorii anticorupţie din faţa sediului instituţiei şi dus la audieri la DNA. În momentul în care a fost ridicat de anchetatori, Constantinescu a încercat să se opună şi a refuzat să fie urcat în maşina anchetatorilor, el reclamând că se face un abuz întrucât a fost emis mandatul de aducere fără ca el să fie citat şi să semneze citaţia.

    Constantinescu a fost audiat atunci la DNA timp de aproximativ o oră şi jumătate, iar la ieşirea din sediul instituţiei a declarat că va face plângere la Parchet pentru modul în care a fost ridicat, “ca un animal”, de către procurorii DNA, pe care i-a acuzat de abuz şi poliţie politică, el spunând că este “jignitor” ce s-a întâmplat.

    Atunci, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală faţă de Constantinescu, pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave.

    Din Rezoluţia de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că “există date şi indicii temeinice potrivit cărora Nicuşor Daniel Constantinescu şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa în sensul că a dispus efectuarea unor plăţi nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)”, arăta DNA.

    Procurorii DNA – Serviciul teritorial Constanţa au anunţat, în 15 ianuarie, că Nicuşor Constantinescu are interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

    O zi mai târziu, Nicuşor Constantinescu a depus o solicitare la DNA Constanţa pentru întreruperea interdicţiei de a părăsi ţara pentru 30 de zile, cerere acceptată de procurorii anticorupţie, care au decis că acesta poate părăsi ţara până în 30 ianuarie, respectiv pentru o perioadă de 15 zile. Potrivit reprezentanţilor DNA Constanţa, Nicuşor Constantinescu a primit acest drept deoarece a prezentat documente din care a reieşit că suferă de o afecţiune severă şi este necesar să meargă la tratament la o clinică din străinătate. Ulterior, măsura de întrerupere a interdicţiei de a părăsi ţara a fost prelungită cu două zile faţă de termenul iniţial.

    Tot în 16 ianurie, Nicuşor Constantinescu a solicitat Judecătoriei Constanţa ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara pentru toată perioada de 30 de zile, pe motiv că suferă de “o boală gravă” şi trebuie să meargă la tratament în SUA, unde şi-a făcut programări la mai multe institute, el obţinând deja viza de la ambasadă. În 17 ianuarie, solicitarea de ridicare a interdicţiei de a părăsi ţara formulată de Nicuşor Constantinescu a fost respinsă de Judecătoria Constanţa, fără a mai exista o altă cale de atac.

    Nicuşor Constantinescu a plecat în 23 ianuarie în Statele Unite ale Americii, la Spitalul Stanford din California, pentru investigaţii medicale, el reîntorcându-se în ţară în 30 ianuarie.

    Nicuşor Constantinescu se află la cel de-al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, câştigând alegerile din iunie 2012 cu peste 60 la sută din voturi.

    Nicuşor Constantinescu, în vârstă de 47 de ani, a intrat în politică în anul 2000, când a candidat pentru funcţia de consilier local, fiind în echipă cu Radu Mazăre, care avea să căştige Primăria.

    Patru ani mai târziu, Constantinescu a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean din partea PSD, funcţie pe care avea să o păstreze şi în 2008, dar şi în 2012, când a fost reales.

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul CJ în iunie 2013, Constantinescu deţine mai multe terenuri intravilane, unul în Constanţa, în suprafaţă de 1.117,35 metri pătraţi, dobândit în 2002/2003, altul tot în Constanţa, suprafaţă 246,45 metri pătraţi, dobândit în 2006, 2.000 de metri pătraţi la Mila 23, în Tulcea, achiziţionaţi în 2000/2001 şi un teren de 1.123 metri pătraţi în comuna Voluntari, judeţul Ilfov, dobândit în 2005. Toate aceste terenuri sunt deţinute în mod egal împreună cu soţia sa. De asemenea, el mai deţine 4 la sută dintr-un teren de 24,16 metri pătraţi în Bucureşti şi tot 4 la sută dintr-un teren de 35,62 metri pătraţi, tot în Bucureşti, ambele intravilane.

    Nicuşor Constantinescu mai are, împreună cu soţia sa, două imobile – o casă de locuit în Constanţa, în suprafaţă de 360 de metri pătraţi, dobândită în 2002, şi una în Bucureşti, de 185 metri pătraţi, dobândită în 2013. De asemenea, el a donat băiatului său o casă de vacanţă din Piatra Neamţ, de 448 metri pătraţi, dobândită în 2007, şi un teren de 335 de metri pătraţi, dobândit în 2005, iar fetei i-a donat o altă casă din Bucureşti, dobândită în 2005, în suprafaţă de 266 de metri pătraţi.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa mai deţine cinci autoturisme: un Aro 304, un Jaguar, un VW Golf, un Fiat şi un Land Rover, dar şi o treime dintr-o şalupă de agrement.

    Totodată, mai are tablouri, colecţie de timbre, bijuterii, numismatică, obiecte şi mobilier vechi, obiecte de artă, dobândite între 1990 şi 2011, a căror valoare nu o poate aprecia.

    El mai are un depozit bancar de 987.000 de dolari şi un cont de 5.558 de dolari. Nicuşor Constantinescu mai are acţiuni la SC Xenoti SRL- 25 la sută, SC Conpress Group – 24 la sută, SC Royal Distribution Services – 7,5 la sută, SIF Transilvania – 0,03 la sută, SC Concordia Press – 12,5 la sută, SC Sigma Trading – 15,33 la sută, SC Ideea Contrast – 33 la sută, SC Comtext SA – 6,03 la sută şi SC Oltenia – 0,03 la sută. Mai deţine două împrumuturi, unul de peste 100.000 de lei către SC Xenoti SRL şi altul către o persoană fizică de 200.000 de euro.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis de două ori în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cursul aceluiaşi an – 2008. În primul dosar, din octombrie 2008, este acuzat, alături de alte 36 de persoane, între care şi primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care ar fi fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro. În al doilea dosar, din decembrie 2008, este acuzat de un prejudiciu de peste un milion de euro, în urma Contractului de Implementare a Măsurii ISPA.

  • DOSARUL cărnii alterate: Zece persoane au fost reţinute

     Procurorii DIICOT de la Structura Centrală continuă, joi, audierea membrilor celor două grupări infracţionale organizate suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă.

    Până în prezent, procurorii au audiat peste 30 de persoane şi au emis ordonanţe de reţinere pentru zece dintre acestea, care vor fi duse joi în faţa instanţei, cu propunere de arestare preventivă, au declarat surse judiciare.

    Procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut, miercuri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în cazul unei grupări care ar fi livrat în magazine produse din CARNE ALTERATĂ. Angajaţi de la Direcţia Vămilor şi Protecţia Consumatorilor, printre persoanele vizate în anchetă

     Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile, făcute de procurorii DIICOT, vizează membrii unei grupări organizate suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani şi punere în circulaţie de produse alterate.

    Conform surselor citate, gruparea infracţională ar fi produs, în acest fel, un prejudiciu de aproximativ 15 milioane de euro.

    Sursele citate au precizat că membrii grupării aduceau din ţări ale Uniunii Europene carne pe care o puneau în vânzare în magazine din România fără să declare cantităţile. În cazul în care carnea depăşea termenul de valabilitate, aceasta era procesată şi transfomată în diverse produse care, de asemenea, ajungeau la vânzare în magazine, au mai spus sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în cazul unei grupări care ar fi livrat în magazine produse din CARNE ALTERATĂ. Angajaţi de la Direcţia Vămilor şi Protecţia Consumatorilor, printre persoanele vizate în anchetă

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile, făcute de procurorii DIICOT, vizează membrii unei grupări organizate suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani şi punere în circulaţie de produse alterate.

    Conform surselor citate, gruparea infracţională ar fi produs, în acest fel, un prejudiciu de aproximativ 15 milioane de euro.

    Sursele citate au precizat că membrii grupării aduceau din ţări ale Uniunii Europene carne pe care o puneau în vânzare în magazine din România fără să declare cantităţile. În cazul în care carnea depăşea termenul de valabilitate, aceasta era procesată şi transfomată în diverse produse care, de asemenea, ajungeau la vânzare în magazine, au mai spus sursele citate.

    Percheziţiile au loc în Capitală şi în mai multe judeţe, între care Ialomiţa şi Dâmboviţa.

    Angajaţi de la Direcţia Vămilor şi Protecţia Consumatorilor sunt printre persoanele vizate în anchetă, au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    În urma percheziţiilor, persoanele suspectate în acest caz vor fi duse la sediul DIICOT central.

     

  • PERCHEZIŢII DNA la două notariate din Arad, în dosarul privind retrocedările satului Nadăş. Anchetatorii pun sechestru pe toate terenurile retrocedate familiei Colţeu

     Conform surselor citate, procurorii DNA Timişoara care fac percheziţii, marţi dimineaţă, la Ocolul Silvic privat de la Nadăş aparţinând familiei Colţeu i-au anunţat pe membrii familiei că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

    Acţiunea anchetatorilor este coordonată de DNA – Serviciul teritorial Timişoara.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie din Timişoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

    Percheziţiile de marţi dimineaţă au loc la două cabinete notariale din municipiul Arad, precum şi la un ocol silvic din satul Nadăş care aparţine familiei Colţău, cea care a câştigat în instanţă retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA a ridicat documente depuse pentru o licitaţie la CE Oltenia chiar înaintea deschiderii ofertelor

    Conform unor surse din cadrul companiei energetice, procurorii anticorupţie au ridicat plicurile în care erau depuse ofertele CFR Marfă şi ale Grupului Feroviar Român, condus de Gruia Stoica, valoarea estimată a contractului fiind de circa 48 de milioane de euro.

    Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), adus miercuri seară la sediul central al DNA, este urmărit penal pentru fapte de corupţie, potrivit unor surse judiciare.

    Sursele citate au mai spus că Stoica a fost adus la DNA încătuşat şi escortat de poliţişti, cu mandat, demersul având scopul de a-i fi aduse la cunoştinţă învinuirile.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că omul de afaceri ar fi vizat într-un dosar legat de o licitaţie pentru transportarea cărbunelui în beneficiul Complexului Energetic Oltenia.

    Grupul controlat de Gruia Stoica a vrut anul trecut să cumpere pachetul majoritar de acţiuni al CFR Marfă, însă tranzacţia nu s-a finalizat.

    Astfel, vânzarea a 51% din CFR Marfă către Grup Feroviar Român nu a putut fi finalizată până la termenul limită, 14 octombrie 2013, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.

  • PERCHEZIŢII în Bucureşti şi Sibiu: Omul de afaceri Ilie Carabulea şi reprezentanţi ai Carpatica Asigurări şi ASF, vizaţi într-un dosar de CORUPŢIE

     Surse judiciare au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că percheziţiile DNA vizează reprezentanţi ai Carpatica Asigurări, precum şi funcţionari din Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Conform surselor citate, în acest dosar sunt suspectate de fapte de corupţie 11 persoane, între care un fost director al Carpatica devenit membru al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi un preşedinte al Biroului de Asigurări din România care susţineau interesele Carpatica.

    Potrivit surselor citate, fostul director al Carpatica devenit membru al ASF şi vizat în acest dosar ar fi Radu Mustăţea, iar celălalt membru al conducerii societăţii ajuns şi el la ASF şi vizat în dosar ar fi Marian Mîrzac.

    Grupul Carpatica, din care face parte Carpatica Asig, este controlat de omul de afaceri Ilie Carabulea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la Primăria Ploieşti. Procurorii au ridicat mai multe documente

    Procurorii DNA au ridicat, marţi, mai multe documente de la sediul Primăriei Ploieşti, a declarat corespondentului MEDIAFAX şeful DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, procurorul Gabriel Onea.

    Primarul municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că “se pare” că este vorba despre un dosar care ar avea la bază o sesizare făcută la DNA de către o fostă directoare economică din cadrul Primăriei, dată afară pe motiv că a refuzat să semneze documente prin care din bugetul local se făceau plăţi către Asociaţia “Lupii Galbeni”, plăţi care reprezintă premii pentru echipa de fotbal Petrolul Ploieşti.

    În acest context, primarul Iulian Bădescu a spus că anchetatorii au cerut documente de la direcţiile juridică şi financiară, şi anume hotărâri ale Consiliului Local, documente cu privire la relaţia dintre Consiliul Local, Primăria Ploieşti şi Asociaţia “Lupii galbeni”, dar şi actele care au stat la baza suspendării din funcţie a fostei directoare economice Nicoleta Crăciunoiu, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă în urma unei decizii a comisiei de disciplină din cadrul Primăriei.

    Miercuri, au fost citaţi pentru a da declaraţii la DNA 26 din cei 27 de membri ai Consiliului Local Ploieşti, aceştia fiind programaţi din jumătate în jumătate de oră pentru audieri. Este vorba despre consilierii care au aprobat, în 2012, o hotărâre prin care echipa de fotbal Petrolul Ploieşti primea bani de la bugetul local în funcţie de performanţele sale sportive. Cel de-al 27-lea consilier care a votat acea hotărâre este acum senator.

    În 20 decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat hotărârea nr. 466, “privind cooperarea municipiului Ploieşti cu Asociaţia comunitară Lupii Galbeni 2012 în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, servicii şi proiecte de interes public local, având ca obiectiv principal susţinerea şi promovarea echipei de fotbal FC Petrolul Ploieşti”.

    Prin această hotărâre autorităţile locale au încheiat un contract între municipiul Ploieşti şi Asociaţia “Lupii Galbeni”, prin care autorităţile locale îşi asumă obligaţia de a asigura sume în cuantum de milioane de euro, în funcţie de rezultatele echipei de fotbal, banii urmând a fi asiguraţi de la bugetul local şi achitaţi jucătorilor echipei şi staff-ului (antrenor, masor, medic, asistent, kinetoterapeut, preparator fizic, manager sportiv) cu titlu de salarii, rate contractuale, premii sau sponsorizări.

    Conform contractului care face parte din hotărârea adoptată de Consiliul Local Ploieşti şi care este valabil pe o perioadă de cinci ani competiţionali începând cu sezonul competiţional 2012 – 2013, echipa de fotbal ploieşteană primeşte un milion de euro de la bugetul local în cazul în care se clasează pe unul din locurile 10 – 6 în Campionatul Naţional de Fotbal – Liga I, iar suma creşte la două milioane de euro în cazul în care echipa se clasează pe unul din locurile 1 – 5 în Liga I. Acelaşi contract prevede, de asemenea, acordarea sumei de un milion de euro de la bugetul local în cazul câştigării Cupei României de către echipa ploieşteană, trofeu pe care echipa l-a câştigat.

    Prin acelaşi contract, echipa de fotbal se obligă să utilizeze sumele alocate de la bugetul local exclusiv pentru plata salariilor, ratelor contractuale, premiilor sau sponsorizărilor cuvenite jucătorilor şi staff-ului.

    Din cele trei milioane de euro Asociaţia “Lupii Galbeni” a primit, în tranşe, aproximativ 1,7 milioane de euro.

    Potrivit primarului Iulian Bădescu, hotărârea Consiliului Local Ploieşti prin care se alocă aceste sume Asociaţiei “Lupii Galbeni” nu a fost atacată de către prefect, având viza de legalitate, însă Nicoleta Crăciunoiu a refuzat să semneze documentele, deşi acest lucru era în fişa postului său. Crăciunoiu a fost suspendată din funcţie şi în mandatul fostului primar, pentru aceleaşi motive.

    În prezent, Nicoleta Crăciunoiu este în concediu medical, ea neluând la cunoştinţă despre decizia privind desfacerea contractului său de muncă, potrivit unor surse din Primăria Ploieşti.

  • Doi foşti manageri ai UCM Reşiţa, ridicaţi de DNA, fiind acuzaţi de evaziune şi abuz în serviciu

     Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Timişoara au făcut, marţi dimineaţă, mai multe percheziţii în Reşiţa şi Timişoara.

    În urma descinderilor, cei doi foşti manageri ai UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda, precum şi alte persoane, între care o contabilă, au fost ridicaţi de procurori, urmând să fie duşi la audieri.

    Chebuţiu a fost ridicat de la locuinţa lui Timişoara, iar Preda, de la Reşiţa.

    Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda sunt acuzaţi de evaziune fiscală şi stopaj la sursă în valoare de 13 milioane de lei, abuz în serviciu de peste 50 de milioane de lei, asociere în vederea săvârşirii de infracţiunii şi spălare de bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro