BusinessMagazin

Tag: fuziune

  • Deutsche Telekom si France Telecom fuzioneaza retelele din Romania

    Cei doi operatori au facut o mutare similara in Marea Britanie
    anul trecut si urmeaza acum sa fuzioneze retelele si in Austria si
    Romania in incercarea de a reduce costurile si de a mentine
    profitabilitatea.

    “Cautam parteneri pentru a coopera pe multiple piete. Analizam
    fiecare piata, inclusiv Austria si Romania”, a declarat un purtator
    de cuvant al Deutsche Telekom pentru cotidianul german, adaugand ca
    discutiile nu se poarta exclusiv cu France Telecom.

    |n Romania, France Telecom detine operatorul Orange, care numara
    10 milioane de clienti, iar Deutsche Telekom este prezent indirect
    pe piata locala prin participatia detinuta in grupul OTE, actionar
    in companiile Romtelecom si Cosmote.

  • Sah la rege cu Regina sau ce inseamna fuziunea CMU-Euroclinic pentru piata clinicilor private

    patru-cinci ani discutam, dar negocierile au devenit mult mai aprinse in ultimele sase luni. Nopti intregi am negociat si am lucrat la incheierea acestei tranzactii.” Era luna septembrie cand Wargha Enayati, fondatorul Centrului Medical Unirea, anunta fuziunea cu Euroclinic pentru o valoare cuprinsa intre 10 si 50 de milioane de euro. Au trecut sase luni, iar fuziunea, pana acum doar in acte, ajunge la consumatorul final care va regasi toate clinicile si spitalele retelei sub denumirea Regina Maria. De ce Regina Maria? Pentru ca e cea care i-a ghidat viata lui Wargha Enayati, neamtul care a parasit Germania ca sa studieze medicina in Romania anului 1983. “Mi-am zis sa vin in aici pentru ca primul cap incoronat care a acceptat religia Bahá’i a fost Regina Maria”, declara el in catalogul BUSINESS Magazin – 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania. Pe scurt, desi a crescut in Germania, la scurt timp dupa inceperea facultatii si-a spus ca vrea altceva, ca vrea sa aiba un drum diferit de al celorlalti. Regina Maria avea sa devina motorul existentei lui Wargha Enayati si apoi, peste decenii, numele retelei de 16 clinici, sase spitale si patru laboratoare, cat grupeaza acum noul brand, insumand unitatile CMU si Euroclinic. Dupa fuziunea din toamna, medicul a ramas cu 20% din actiuni, restul fiind preluate de fondul de investitii Advent International, care detine si producatorul de medicamente Labormed.

    “Partea legata de costul rebrandingului a fost singura care nu mi-a placut”, glumeste Wargha Enayati la conferinta de presa prilejuita de anuntarea noului brand, referindu-se la sutele de mii de euro cheltuite de companie. Oficialii conteaza insa pe abonatii clinicii, lucru care ar trebui sa usureze comunicarea noului produs. |n urma cu trei ani, sefii CMU primeau aprobarea Casei Regale sa numeasca primul spital de maternitate Regina Maria. |nsa, asa cum spune chiar Wargha Enayati, in pofida atasamentului sau pentru acest nume, “a sacrificat ceva frumos pentru ceva si mai frumos”: “Daca ar fi fost orice alta denumire, nu as fi fost de acord, dar cei din jur m-au pacalit pentru ca stiau ca nu pot sa-i rezist”.

    O tinta pentru noul grup o constituie concurenta pentru clinicile din strainatate, unde tot mai multi bolnavi merg sa-si rezolve problemele de sanatate. Cei de la Regina Maria spun ca vor sa schimbe perceptia romanilor si sa-i faca sa inteleaga ca pot beneficia de servicii medicale de calitate si daca se trateaza in tara. De mentionat e faptul ca sunt totusi specialitati pentru care clinicile private romanesti nu au reusit sa tina pasul cu vest-europenii. “Nu exista radioterapie in grup pentru zona oncologica, iar investitiile din strainatate sunt puternice la acest capitol.” |n schimb, proprietarii au mizat pe departamente mai putin costisitoare ca infrastructura de lucru: pediatrie, obstetrica si ginecologie, imagistica, laborator. Preturile au fost deja aliniate atat in zona abonatilor, cat si a clientilor ocazionali la nivelul Centrului Medical Unirea. Iar situatia macroeconomica nu le va permite sa le creasca prea curand.

    “Nu cred ca fuziunea va modifica ceva in piata serviciilor medicale private”, spune Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research Center. Doar aparitia unor noi jucatori ar putea schimba radical arhitectura pietei, mai ales ca nici consumatorul final nu stie exact ce inseamna fuziunea, iar unii folosesc chiar dupa ani buni tot vechiul nume. Desigur, fuziunea aduce in fata un competitor important. Schimbari de lider au tot fost in ultimii ani, iar faptul ca Regina Maria se afla pe locul al doilea in topul clinicilor private dupa cifra de afaceri, cu venituri de 30 de milioane de euro, e cel putin interesant. “Nu si pentru pacient, care nu cunoaste astfel de informatii”, adauga Voinea, mentionand ca daca acum patru ani exista totusi un lider absolut, de curand putem discuta numai de lideri pe anumite segmente: “Exista lideri pe abonamente, pe laborator sau alte servicii oferite, dar fiecare concurent are puncte forte si puncte slabe”.

    Fuziunea e utila pacientului, iar concurenta e de folos in materie de tarife. Oricum, Voinea nu crede ca vom vedea preturi mai mici prea curand, dat fiind ca si perceptia asupra lor e subiectiva. “Nu sta nimeni sa vada unde e mai ieftin, putini sunt cei care fac o cercetare asupra costurilor. Cei mai multi mizeaza pe ce au auzit sau nu compara deloc”, explica Voinea, adaugand ca dincolo de pret conteaza renumele medicilor, aparatura, calitatea serviciilor sau chiar timpul de asteptare.

  • Ce inseamna pentru Romania fuziunea British Airways – Iberia

    Listarea IAG la Londra de la sfarsitul lunii ianuarie nu putea
    fi decat “de mare clasa”, dupa cum spune tot timpul, atunci cand
    caracterizeaza zborurile British Airways, country managerul
    companiei in Romania, Emil Delibashev. Ianuarie 2010 a adus, in
    sfarsit, oficializarea fuziunii dintre British Airways si Iberia si
    crearea companiei IAG (International Airlines Group), care a intrat
    pe bursa londoneza in 24 ianuarie. In debutul listarii, noua
    companie a fost evaluata la 5,3 miliarde de lire sterline (8,5
    miliarde dolari), avand astfel o capitalizare mai mare decat
    rivalul sau, alianta Air France-KLM (cu o valoare de piata de 5,4
    miliarde dolari) si apropiindu-se de liderul pietei din acest punct
    de vedere – Lufthansa, care este evaluata la 9,7 miliarde
    dolari.

    Dupa o expectativa de mai multi ani in care s-au consolidat cei
    doi lideri europeni, planul postfuziune al BA si Iberia este de a
    actiona ca o platforma pentru achizitia a noi companii, dupa cum
    declara Willie Walsh, CEO-ul IAG, la lansare. Reactiile nu au
    intarziat sa apara, iar analistii internationali au avansat ideea
    ca, daca IAG doreste putere globala, trebuie sa castige multa cota
    de piata in afara Europei. “Fuziunea este un pas, dar nu sfarsitul
    calatoriei”, comenta Laurie Price, director de strategie aviatica
    la Mott MacDonald Group.

    In tot acest timp, la Bucuresti, fuziunea e asteptata cu
    interes: se va intampla efectiv in aprilie, cand cele doua companii
    isi vor uni operatiunile. Deocamdata nu se stie daca sefii
    filialelor locale ale BA vor prelua conducerea intregii viitoare
    entitati; exemplul ar putea porni de sus in jos, dat fiind ca Walsh
    a preluat conducerea IAG pe plan mondial. In Romania, Iberia are o
    reprezentanta de vanzari, condusa de Cristian Robescu, care a
    lucrat anterior ca director adjunct in cadrul Alitalia in
    Romania.

    Biroul BA este condus de mai bine de trei ani de Emil
    Delibashev, managerul de origine bulgara care a condus pana in 2007
    filiala British Airways din Bulgaria. Dupa preluarea biroului de la
    Bucuresti, portofoliul lui Delibashev – care este si ambasador
    British Airways – s-a extins din primavara lui 2009 la toata zona
    Balcanilor (Romaniei, Bulgariei si Moldovei li s-au adaugat
    Croatia, Serbia si Muntenegru, Macedonia, Albania si Kosovo, Bosnia
    si Hertegovina), adica 41 de zboruri pe saptamana sau 66 in orarul
    de vara. Numarul zborurilor coordonate de managerul bulgar s-a
    mentinut in 2010 cam la acelasi nivel, crescand la 43 pe saptamana
    prin adaugarea a inca doua zboruri saptamanale de la Dubrovnik.

    Din nefericire, 2010 nu a fost tocmai un an care sa priasca
    extinderii, dupa cum spune Emil Delibashev. Vanzarile companiei din
    Romania au scazut cu 20% in termeni de numar de pasageri si cu 15%
    din punctul de vedere al valorii. In ianuarie 2011 insa, trendul
    descrescator s-a oprit, iar vanzarile biletelor premium (business
    class si first) a crescut cu 60%, in timp ce biletele la clasa
    economica au inregistrat o crestere mai mica, de 10-15%. Tot in
    ianuarie 2011, gradul de ocupare a aeronavelor a ajuns la 74% pe
    zborurile de dimineata si la 70% la zborurile de seara.

    Cea mai mare multumire a lui Emil Delibashev este numarul in
    crestere a vanzarilor de la business class, managerul mentionand ca
    pe zborurile de vineri si luni sunt ocupate pana la 30 de locuri la
    business class, numarul mediu al locurilor premium vandute de
    companiile aeriene cu plecare din Romania fiind de 8-10 per
    segment. “Nu am mai vazut pana acum grupuri de 20 de persoane care
    sa zboare business class de la Bucuresti la Miami”, spune
    Delibashev, precizand ca un astfel de bilet s-a vandut in luna
    ianuarie, avand ca destinatie cel mai cerut aeroport de peste
    ocean, din punctul de vedere al vanzarilor din Romania. Miami a
    detronat in aceasta iarna Montreal, care a fost cea mai vanduta
    destinatie lung-curier de la Bucuresti anul trecut. Oricum,
    zborurile transatlantice reprezinta cel mai bun segment al
    companiei britanice la Bucuresti, in conditiile in care, anul
    trecut, sase din zece pasageri romani care calatoresc cu British
    Airways, pe ruta Bucuresti-Londra, si-au continuat zborul pe curse
    transatlantice (de lung curier), catre destinatii din SUA, Africa
    sau Asia. “Zborurile transatlantice vor sustine revenirea
    businessului”, spune country managerul BA.

    Cea mai mare nemultumire a lui Delibashev e legata insa de
    zborurile scurte, mai precis de pasagerii care merg de la Bucuresti
    la Londra: “Sunt foarte incantat de ceea ce se intampla pe
    segmentul lung curier, dar clar trebuie sa imbunatatim situatia pe
    zborurile catre Londra si sa ne intoarcem la cifrele din 2008”. In
    acest sens, compania a lansat o noua oferta de 49 de euro pe
    segment Bucuresti-Londra (92 de euro cu toate taxele incluse),
    sperand sa revitalizeze vanzarile si sa atraga cat mai multi
    pasageri dinspre cei care calatoresc la Londra cu low-cost. La
    Londra, pe aeroportul Luton, zboara de la Bucuresti companiile
    low-cost Wizz Air si Blue Air, dar si companiile TAROM si Aer
    Lingus.

    Emil Delibashev este optimist in privinta urmatoarelor luni si
    mai ales a viitoarei fuziuni cu Iberia: “Suntem pe o panta de
    crestere, condusa de vanzarile premium, si sper sa atragem cat mai
    multi pasageri noi odata cu vanzarea de bilete impreuna cu Iberia”.
    Pana la urma, un zbor lung curier cu escala la Londra la plecare si
    la Madrid la intoarcere este visul oficialilor celor doua companii
    inca din 2008, cand au inceput discutiile referitoare la fuziunea
    dintre cele doua companii.

    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Volksbank: Romania “ramane adancita in recesiune”, volumul activelor bancii s-a redus

    Conform raportului financiar interimar al Volksbank pentru
    primele noua luni, celelalte tari din zona unde grupul are active
    semnificative sunt Cehia (2 miliarde), Ungaria (1,9 miliarde),
    Slovacia (1,3 miliarde) si Croatia (1,1 miliarde). Totalul
    activelor Volksbank International (VBI), divizia grupului austriac
    Volksbank (VBAG) care opereaza bancile din noua tari din Europa
    Centrala si de Est si din Malta, era de 13,7 miliarde de euro, in
    usoara scadere fata de sfarsitul lui septembrie 2009.

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.

    Volumul total al creditelor acordate de VBI era de 9,9 miliarde de
    euro la sfarsitul lui septembrie, in crestere de la 9,5 miliarde la
    finele lui septembrie 2009. Volumul depozitelor a urcat cu 6,7%, la
    5 miliarde de euro.

    In primele noua luni, VBI a consemnat o majorare a venitului din
    dobanzi la 315,9 miloane de euro, de la 293,7 milioane la sfarsitul
    lui septembrie 2009, cele mai importante cresteri fiind datorate
    filialelor din Bosnia, Slovenia (ambele in jur de 30%), Cehia si
    Croatia. Dupa prima jumatate a anului, venitul net din dobanzi
    crescuse in aceleasi tari, dar scazuse in Ungaria (cu 5,7%) si
    Romania (cu 5%).

    Aceasta crestere a venitului din dobanzi a fost principalul factor
    al cresterii profitului operational (inainte de calcularea
    costurilor cu riscul), la 176,5 milioane de euro, mai mult cu 12%
    fata de acelasi interval din 2009. In acelasi timp, provizioanele
    au fost majorate cu 22,6%, la 155,8 milioane de euro.

    Gerald Wenzel, presedintele boardului
    directorilor VBAG, a declarat zilele trecute ca grupul se asteapta
    la un profit de “zeci de milioane de euro” in acest an, comparativ
    cu pierderea de 1,1 miliarde de euro de anul trecut. El a refuzat
    sa comenteze insa daca a decis sau nu sa vanda VBI, dupa ce presa a
    speculat ca grupul austriac vrea sa se concentreze pe activitatile
    principale, pentru a-si imbunatati performanta. Este de asteptat ca
    o decizie in aceasta privinta sa fie luata in decembrie.

    Wenzel a dezmintit, de asemenea, speculatiile ca VBAG se confrunta
    cu perspectiva unei nationalizari in mai 2011, insa a admis ca
    grupul “continua cautarea unui partener puternic” pentru o
    eventuala fuziune, dupa ce discutiile preliminare cu BAWAG, a patra
    banca din Austria, au esuat in luna mai.

    Raportul Volksbank anticipeaza ca mediul economic ramane fragil la
    nivel global, cu o reducere a cresterii economice in SUA si o
    deteriorare a unor indicatori in zona euro. In acelasi timp, “in
    Austria, Germania si cele mai multe dintre tarile Europei Centrale
    si de Est, activitatea din economie continua sa creasca fara a
    genera inflatie, ceea ce inseamna ca ratele dobanzilor vor urca,
    desi foarte lent, de la nivelurile foarte joase la care se gasesc
    in prezent”.

    Numarul angajatilor VBI era de 5.410, in scadere cu 246 fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul sucursalelor
    s-a redus la 498, de la 513 la 31 decembrie 2009.

  • Actionarii E.ON Gaz Romania si E.ON Moldova Furnizare au aprobat fuziunea celor doua companii

    “Atat reprezentantii E.ON din AGA celor doua companii in cauza,
    cat si statul roman, prin reprezentantii Ministerul Economiei si
    cei ai companiei Electrica, au aprobat fuziunea, singurul actionar
    care nu a fost de acord cu proiectul fiind Franklin Templeton,
    administratorul Fondului Proprietatea”, se arata intr-un comunicat
    al E.ON transmis agentiei MEDIAFAX.

    Prin aceasta masura, grupul intentioneaza sa ofere servicii
    integrate de furnizare a gazelor si electricitatii. Fuziunea celor
    doua companii se va realiza prin absorbtia E.ON Moldova Furnizare
    de catre E.ON Gaz Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata de publicitate reia fuziunile: Scala JWT si Cohn&Jansen au intrat in acelasi grup

    “Asa cum se intampla de multe ori in viata, cea mai buna solutie
    e chiar sub ochii tai, trebuie doar sa stii sa o gasesti. Pe de o
    parte, Scala JWT are in portofoliu o serie de clienti
    internationali, iar JWT este una dintre cele mai puternice retele
    din lume, in timp ce Cohn&Jansen este o agentie locala solida,
    avand in portofoliu in special clienti locali”, spune Petra Hoyos,
    unul dintre actionarii de la Cohn&Jansen JWT.

    Decizia ambelor parti a fost explicata atat prin considerente
    strategice, de business, dar si tinand cont de aspecte privind
    istoricul recent sau afinitatile personale.

    Actionariatul noii agentii va fi format din aceiasi oameni care
    detineau companiile initial: Petra Hoyos, Andrei Cohn, Cristina
    Jansen si Peter Jansen. De asemenea, noua echipa manageriala va fi
    formata din Alina Tudose (managing director), Andrei Cohn (creative
    director), Demetra Garbasevschi (head of business development) si
    Georgeta Petrescu (chief financial officer).

    Noua companie are o cifra de afaceri de aproximativ 1,8 milioane
    de euro (suma provenind exclusiv din fee-urile de agentie) si circa
    50 de angajati.

    Compania are in portofoliu clienti precum: Avon, Bayer (OTC),
    Bunge (Floriol, Unisol), GarantiBank, Henkel (Perwoll online),
    Karamolegos Bakery, Kraft (Jacobs, Nova Brasilia), MegaImage,
    Nestle (KitKat), Nokia, Praktiker (online), Romania Libera, Valvis
    Holding.

  • UE si FMI sugereaza ca vanzarea ATEBank si a Hellenic Postbank catre Piraeus nu e cea mai buna idee

    Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in
    august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a
    ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de
    recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei
    europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o
    alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde
    participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a
    formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru
    Hellenic Postbank.

    Oferta de pret a Piraeus Bank – 372 de milioane de euro pentru
    77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic
    Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul
    Postbank si un discount de 50% pentru ATE.

    Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care
    Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de
    rezistenta financiara, “unul dintre obiectivele ofertei pentru
    ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de
    solvabilitate ale Piraeus” si ca o fuziune a celor trei banci, care
    ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca
    marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active
    si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu
    si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.

    ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta
    financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea
    nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de
    capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei
    agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai
    pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de
    talie mica pe piata bancara romaneasca.

    Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care
    guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros
    Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o
    fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de
    stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se
    confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a
    anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala “alianta” cu o banca
    straina, “daca aceasta este suficient de mare si de puternica”.

    RAMANE CUM AM STABILIT

    Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare
    concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului.
    Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui
    consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in
    sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor
    implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie.
    Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept
    consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial
    n-a fost inca facut.

    Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu
    un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa
    detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua
    institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca
    Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ
    cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009,
    atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat
    pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la
    11% a provizioanelor pentru credite neperformante.

    Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie
    Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene,
    “din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din
    cauza presiunilor asupra profiturilor”. Mai curand ar functiona, in
    opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura
    in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, “daca nu
    va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va
    reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce
    la economii de costuri”.

    La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul
    al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor
    neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta
    puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale
    Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului
    bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca
    “imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta
    16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa
    contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca”.

  • Denis Rousset, seful Groupama Asigurari, pleaca din Romania

    Rousset va prelua in aceasta toamna functia de chief controller
    la nivelul grupului. Conducerea Groupama Asigurari va fi preluata
    de Sanda Nicoara, care in prezent detine functiile de director de
    operatiuni si director general adjunct al companiei.

    Numirea sa la conducerea companiei este insa conditionata de
    avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. De asemenea, in
    perioada septembrie- noiembrie, Denis Rousset va asigura preluarea
    progresiva a responsabilitatilor aferente functiei de catre Sanda
    Nicoara.

    “Groupama Asigurari va continua procesul de consolidare si
    dezvoltare conform strategiei trianuale, urmarind atingerea
    punctului de breakeven in 2011 si profitabilitatea in 2012. Am
    incredere in colegii pe care i-am intalnit in Romania si alaturi de
    care am dezvoltat un proiect atat de ambitios pe piata romaneasca”,
    a declarat Denis Rousset, director general al Groupama
    Asigurari.

  • Raiffeisen International ar putea fuziona cu banca-mama RZB

    Actiunile Raiffeisen International (RI) au cazut cu peste 8% in
    prima parte a sedintei de tranzactionare de la Viena, pana la 36,5
    euro, pe fondul zvonurilor privind o posibila fuziune cu RZB.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacia si-a crescut profitul pe timp de criza


    in 2008, compania a raportat un profit net de 222,02 milioane
    lei (60,33 mil. euro). La finele anului trecut, potrivit situaţtiei
    patrimoniale, creantele Automobile Dacia se ridicau la 851,99
    milioane de lei, din care creantele comerciale insumau 651,02
    milioane de lei, in timp ce datoriile totalizau 1,51 miliarde de
    lei, cea mai mare parte, de 96%, fiind reprezentate de cele
    comerciale.

    Mai multe amanunte despre rezultatele Dacia pe
    www.mediafax.ro