Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.
Mai mult pe www.zf.ro.
După o scădere iniţială, indicii bursieri au crescut – DJIA cu 1,27%, S&P 500 cu 1,44, Nasdaq Composite cu 2,19%, a transmis Reuters.
Admiţând că perspectiva economiei pe termen scurt a devenit mai puţin favorabilă, Bernanke s-a declarat optimist pe termen lung în privinţa redresării economiei şi a evitării unei noi recesiuni, a apreciat că evoluţia inflaţiei nu este îngrijorătoare şi a anunţat că în septembrie, Comitetul de Politică Monetară al Rezervei Federale se va reuni pentru două zile (în loc de o zi, cum se ştia iniţial) spre a discuta dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea economiei.
În traducere, aceasta înseamnă că, aşa cum sperau pieţele, Fed ar putea recurge la un nou program de relaxare cantitativă (cantitative easing – QE), respectiv de cumpărare de obligaţiuni americane, după ce programul precedent, al doilea de la declanşarea crizei financiare din 2008 (QE2), în valoare de 600 de miliarde de dolari, s-a încheiat în luna iunie.
Vezi aici discursul integral al preşedintelui Rezervei Federale.
“N-a dat undă verde pieţelor pentru QE3, dar n-a indicat nici opoziţia faţă de aceasta. Sugerând că inflaţia nu e de natură să îngrijoreze, a lăsat deschisă posibilitatea pentru QE3”, a comentat Kevin Caron, analist de strategie la Stifel, Nicolaus & Co. din New Jersey.
Aurul a crescut, de asemenea, cu 2%, depăşind 1.800 de dolari pe uncie în cursul tranzacţiilor de vineri, iar cuprul a atind maximul ultimelor trei săptămâni, reflectând incertitudinea ulterioară discursului lui Bernanke. Euro a crescut de la 1,4368 dolari joi la 1,4486, dolarul pierzând din valoare şi faţă de alte monede, ca yenul, dolarul canadian sau dolarul australian.
ŞOMAJUL, PRIORITATEA NR.1
La sfârşitul lui iunie, Bernanke a promis că nu va mai exista şi un al treilea program de cumpărare de obligaţiuni din iulie încolo, întrucât economia americană s-a redresat suficient, însă a adăugat că ar putea fi iniţiat un program QE3 “dacă se deteriorează condiţiile economice”.
Între timp, certurile din Congres pe marginea viitoarelor reduceri de cheltuieli de la buget au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul SUA, iar perspectivele economiei s-au înrăutăţit. În trimestrul al doilea, economia a crescut sub estimări, cu numai 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor transmise vineri de Departamentul Comerţului, iar estimările de creştere a PIB au fost reduse de către instituţii ca Goldman Sachs (de la 1,7% la 1,5% pentru tot anul) şi de JP Morgan (de la 2,5% la 1% pentru trimestrul al patrulea).
La începutul lui august, Congresul a aprobat creşterea plafonului de îndatorare pentru SUA, în schimbul unor reduceri de cheltuieli cu cel puţin 2.100 de miliarde de dolari, care urmează să fie decise în detaliu până în luna noiembrie de un comitet legislativ format din 12 membri ai Congresului, democraţi şi republicani.
Ben Bernanke i-a criticat pe politicieni în discursul său susţinut la Jackson Hole, Wyoming, afirmând că bătălia politică din vară în jurul plafonului de îndatorare şi al bugetului federal a perturbat pieţele financiare “şi probabil şi economia”. “Acestei ţări i-ar trebui un proces mai bun de luare a deciziilor fiscale”, a spus el. Cu o asprime fără precedent în discursurile de până acum, notează The New York Times, preşedintele Rezervei Federale a apreciat că guvernul a devenit poate cea mai mare ameninţare a redresării economice.
“Calitatea politicilor economice din SUA va influenţa puternic perspectivele naţiunii pe termen lung”, a afirmat Bernanke. El a apreciat nivelul actual al şomajului pe termen lung drept “extraordinar de mare”, notând că aproape jumătate dintre şomeri au rămas fără slujbă timp de mai bine de şase luni, ceea ce erodează potenţialul şi capacităţile oamenilor şi îngreunează relansarea economiei. Rata şomajului a fost de 9,1% în iulie, aproape jumătate dintre şomeri nereuşind să-şi găsească de lucru de mai bine de 27 de săptămâni.
Pentru cresterea plafonului s-au pronuntat 74 de senatori, iar
impotriva au votat 26, reflectand faptul ca democratii, sustinatori
ai majorarii limitei de indatorare, beneficiaza de majoritate in
Senat. Dezbaterile au semanat insa cu cele din Camera
Reprezentantilor, cu democrati care au avertizat ca o respingere a
proiectului de lege ar insemna “aruncarea economiei Americii in
haos” (Dick Durbin, Illinois) si republicani ce au avertizat ca
aprobarea unor datorii noi inseamna “un alt fel de incapacitate de
plata, prin faptul ca ne vom plati datoriile cu bani care valoreaza
din ce in ce mai putin de la an la an” (Rand Paul, Kentucky).
Legislatia aprobata de Congres prevede cresterea cu 2.400 de
miliarde de dolari a plafonului de indatorare pentru SUA –
suficient pentru acoperirea necesarului de finantare pana dupa
alegerile din noiembrie 2012. In schimbul acordului asupra
majorarii plafonului, legislatorii americani au convenit asupra
reducerii cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de
dolari, urmand ca o noua transa de reduceri, de 1.500 miliarde de
dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa de un comitet de
reducere a deficitului, ce va fi format din 12 congresmeni
democrati si republicani si va transmite Congresului propunerile
sale in acest sens pana la 24 noiembrie.
Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
se aproba in Congres reducerile de cheltuieli propuse de comitetul
pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat un amendament
introdus de republicani privind introducerea in constitutie a
obligatiei de a mentine un buget echilibrat. Daca niciuna dintre
conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.
Actualul plafon de indatorare expira la 2 august, ora 24, ceea ce
inseamna ca, in lipsa suplimentarii lui, Trezoreria ar fi fost in
imposibilitatea de a onora platile programate pentru perioada
urmatoare, intre care, potrivit Reuters, se numara:
3 AUGUST
32 mld. dolari, incluzand 23 mld. pentru beneficiarii de asigurari
sociale
4 AUGUST
10 mld. dolari, incluzand 3,1 mld. dolari pentru programele
Medicaid si Medicare, avandu-i ca beneficiari pe americanii batrani
si bolnavi; 90 mld. dolari reprezentand datorii ajunse la
scadenta
5 AUGUST
12 mld. dolari, incluzand 3,4 mld. reprezentand salarii ale
bugetarilor si 2 mld. cheltuieli militare
8 AUGUST
11 mld. dolari, incluzand 1,4 mld. reprezentand cheltuieli militare
si 2,2 mld. reprezentand plati in sistemul sanitar
9 AUGUST
11 mld. dolari, incluzand 2,5 mld. pentru programele Medicaid si
Medicare si 1,5 mld. pentru Departamentul Educatiei
10 AUGUST
19 mld. dolari, incluzand 8,5 mld. pentru beneficiarii de asigurari
sociale
11 AUGUST
11 mld. dolari, incluzand 3 mld. pentru programele Medicaid si
Medicare
12 AUGUST
9 mld. dolari, incluzand 2,2 mld. pentru sistemul sanitar si 3 mld.
dolari pentru ajutoare de somaj si ajutoare sociale.
15 AUGUST
41 mld. dolari, incluzand cel putin 29 mld. reprezentand plata
dobanzilor pentru datoriile existente.
In medie, Trezoreria SUA se imprumuta in fiecare luna cu 125 de
miliarde de dolari, pentru a onora obligatiile financiare ale
Washingtonului.
Cea de-a saptea editie a Congresului matematicienilor romani, o
reuniune care a avut loc pentru prima data in anul 1929 (in Cluj),
se va desfasura in perioada 29 iunie- 5 iulie in Brasov. La
eveniment vor participa peste 400 de profesori de matematica, dar
numai 300 vor avea expuneri.
“Cei mai multi sunt profesori de matematica romani, dar si
straini, care provin din peste 30 de tari, iar unii sunt plecati
din tara de 40 de ani. Ei lucreaza in universitati prestigioase din
top 10 la nivel mondial, precum Harvard, Princeton, MIT sau Paris
VI”, a spus Lucian Beznea, prof. dr. in cadrul Institutului de
Matematica al Academiei Romane si organizator al evenimentului.
Printre profesorii care vor sustine prezentari se numara Doina
Cioranescu, profesor de matematica la Universite Pierre et Marie
Curie – Paris VI (Franta), Sergiu Klainerman, profesor la Princeton
University (SUA) si Camil Muscalu, profesor la Cornell University
(SUA).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cea de-a saptea editie a Congresului matematicienilor romani, o
reuniune care a avut loc pentru prima data in anul 1929 (in Cluj),
se va desfasura in perioada 29 iunie- 5 iulie in Brasov. La
eveniment vor participa peste 400 de profesori de matematica, dar
numai 300 vor avea expuneri.
“Cei mai multi sunt profesori de matematica romani, dar si
straini, care provin din peste 30 de tari, iar unii sunt plecati
din tara de 40 de ani. Ei lucreaza in universitati prestigioase din
top 10 la nivel mondial, precum Harvard, Princeton, MIT sau Paris
VI”, a spus Lucian Beznea, prof. dr. in cadrul Institutului de
Matematica al Academiei Romane si organizator al evenimentului.
Printre profesorii care vor sustine prezentari se numara Doina
Cioranescu, profesor de matematica la Universite Pierre et Marie
Curie – Paris VI (Franta), Sergiu Klainerman, profesor la Princeton
University (SUA) si Camil Muscalu, profesor la Cornell University
(SUA).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Delegatii au votat totodata echipa de conducere propusa de
Ciorbea.
“Partidul nostru va initia o campanie de strangere de semnaturi
pentru un referendum pentru revenirea la monarhia constitutionala,
impreuna cu asociatiile monarhiste”, a declarat Victor Ciorbea,
intr-o conferinta de presa.
Mai mult pe www.mediafax.ro
Conform legii adoptate, cei prinsi avand asupra lor o jumatate
de uncie (o uncie – 28,35 g) de marijuana sau mai putin, pentru uz
personal, vor fi amendati cu 150 de dolari, daca sunt la prima
abatere, iar la urmatoarele abateri vor fi amendati cu cel putin
200 de dolari, dar nu cu mai mult de 500.
In plus, cei in varsta de 21 de ani sau mai tineri aflati in
aceasta situatie vor avea permisul auto suspendat pe 60 de zile.
Cazurile celor de pana la 18 ani vor fi transferate autoritatilor
care se ocupa cu delincventa juvenila. Legea a fost adoptata
sambata trecuta de Senat, care a introdus in textul initial, mai
permisiv, prevederile referitoare la penalizarea suplimentara a
tinerilor, ca si cea conform careia cei prinsi cu marijuana de trei
sau mai multe ori vor fi obligati sa apeleze la consiliere antidrog
pe cheltuiala proprie.
Biroul pentru Analiza Fiscala (OFA) estimeaza ca prin adoptarea
legii care scoate posesia cantitatilor mici de drog de sub
incidenta pedepsei cu inchisoarea, statul va economisi anual
885.000 de dolari reprezentand salarii ale procurorilor si ale
avocatilor si costuri de judecata. OFA estimeaza, in schimb, ca
statul va obtine din noile amenzi pana la 1,4 milioane de
dolari.
Unii reprezentanti au criticat adoptarea legii, aratand ca ea
transmite mesajul ca in fond nu e mare lucru sa te droghezi si ca
ideea de pericol al consumului de droguri de fapt n-ar mai fi
recunoscuta de lege. Altii au criticat alegerea arbitrara a limitei
cantitatii de marijuana, explicata ca fiind echivalentul a 30 de
jointuri. “Nu poate fi brusc in regula daca ai 30 de jointuri, dar
rau daca ai 50 de jointuri. Ori e ceva rau pur si simplu, ori nu e
rau deloc”, a declarat Themis Klarides, democrat de Derby, citat de
publicatia Hartford Courant.
In 2009 au fost inregistrate 9.290 de arestari pentru posesie de
marijuana in cantitatea specificata de legea actuala, conform
OFA.
Statele care au legiferat scoaterea de sub incidenta pedepsei cu
inchisoarea a posesiei de marijuana in cantitati mici pentru uzul
personal sunt Alaska, California, Colorado, Maine, Massachusetts,
Minnesota, Mississippi, Nebraska, New York, Nevada, Ohio, Oregon.
Cantitatile pentru care se aplica simpla pedeapsa cu amenda variaza
insa (in Minnesota, de pilda, maximul este 1,5 uncii – 42,5 grame),
ca si cuantumul amenzilor.
Apropierea unui anunt oficial din partea lui Blaga, considerat
mana forte in relatia cu filialele PDL, a fost sesizata si din
inmultirea atacurilor publice la adresa sa, in special in legatura
cu presupusul rol jucat in scandalul coruptiei din vamile
romanesti.
Dupa ce “reformistii” Cristian Preda, Monica Macovei si Sever
Voinescu au fost umiliti in public (inclusiv de Blaga) si le-au
fost respinse aproape unanim propunerile de amendare a statutului
partidului, lupta pentru Conventia Nationala a PDL din 14 mai se va
da probabil fara ca aceasta tabara sa reuseasca mai mult decat un
scor “de onoare”.
Sustinut de alte doua nume cu greutate in PDL, Adriean Videanu
si Radu Berceanu, Blaga va avea insa de infruntat opozitia unui alt
lider important, Elena Udrea, cu care a impartit pana acum
suficiente sageti publice. Merita urmarita deci pozitionarea Elenei
Udrea care, desi a anuntat ca nu vizeaza functia suprema in partid,
nu si-a ascuns niciodata preferinta de a avea un cuvant important
in alegerea urmatorului presedinte PDL.
Conform unor surse din UDMR, Kelemen, care il inlocuieste la
sefia formatiunii pe Marko Bela, a obtinut 371 de voturi, Eckstein
Kovacs Peter – 118, iar Olosz Gergely – 47.
Mai mult pe www.mediafax.ro.