BusinessMagazin

Tag: ccr

  • Jocul migraţiei aleşilor locali: procedura să trăiască!

    Lipsa de mobilizare a parlamentarilor puterii şi opoziţia sau abţinerea din partea partidelor cel mai afectate de efectele ordonanţei (PNL, PDL, PP-DD, UDMR) au făcut ca ordonanţa să nu întrunească numărul necesar de voturi favorabile ca să poată fi adoptată, urmând acum ca Senatul să aibă cuvântul final asupra ei.

    Ordonanţa este însă deja în vigoare şi îşi produce efectele începând cu 2 septembrie, timp de 45 de zile, iar premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea şi şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, au explicat că oricum niciun primar sau consilier local care şi-a schimbat între timp partidul nu-şi va pierde mandatul, nici măcar în ipoteza că ordonanţa va deveni lege cu prilejul votului din Senat şi va fi ulterior contestată la CCR, întrucât deciziile CCR nu sunt retroactive (adică aşa cum s-a întâmplat în 2006, când sancţionarea de către CCR a legii de atunci care introducea pentru aleşii locali 45 de zile de opţiune a aleşilor locali nu a anulat şi efectele valurilor de migraţie politică deja consumate în acea perioadă).

    Iar dacă ordonanţa nu va întruni numărul de voturi necesare nici în Senat, pentru ca ea să fie respinsă ar fi nevoie de iniţierea şi adoptarea unei legi separate de respingere a legii de adoptare a OUG, ceea ce e însă puţin probabil să se întâmple, din cauza lipsei unei majorităţi necesare de parlamentari.

     

  • Ponta: Noul guvern va continua cu programul de guvernare al USL

    “Domnul Traian Băsescu, prin declaraţiile făcute, nu face decât să îşi confirme iresponsabilitatea. Îi reamintesc lui Traian Băsescu ca în Constituţia României se definesc clar, la articolul 110, condiţiile în care Guvernul îşi pierde mandatul. De asemenea, îi reamintesc faptul că am anunţat deja că noul guvern va continua cu programul de guvernare al USL”, a spus Victor Ponta.

    “Voi merge marţi în Parlament doar pentru schimbarea compoziţiei politice, conform articolului 85 din Constituţie. Aşadar, nu exista niciun rol al preşedintelui în actuala procedură! Nu am mai mult ce să comentez declaraţiile preşedintelui. Săptămâna viitoare vom avea un nou guvern, cu o majoritate solidă şi stabilă, care să continue lucrurile bune pe care le-am făcut până acum.”

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Pro TV că la instalarea unui guvern nu se aprobă doar miniştrii, ci şi un nou program, iar Parlamentul trebuie să se pronunţe legat de componenţa guvernului şi de programul de guvernare schimbat. Prin urmare, “dacă vrea să respecte democraţia, modificarea programului de guvernare înseamnă că premierul Ponta ar trebui redesemnat ca premier. Dacă premierul nu vine la Cotroceni, atunci încalcă Legea fundamentală şi atac decizia Parlamentului la Curtea Constituţională”, a spus Băsescu.

  • Băsescu: Dacă Ponta nu vine la Cotroceni pentru a fi redesemnat premier, încalcă Constituţia

    Traian Băsescu a declarat că modificarea programului de guvernare înseamnă că premierul Ponta ar trebui redesemnat ca premier, precizând că nu îl mai desemnează niciodată pe Victor Ponta ca premier. “Este corupt”, a spus Băsescu.

    “La instalarea unui guvern nu se aprobă doar miniştrii, ci şi un nou program. Parlamentul trebuie să se pronunţe legat de componenţa guvernului şi de programul de guvernare schimbat. Dacă vrea să respecte democraţia, modificarea programului de guvernare înseamnă că premierul Ponta ar trebui redesemnat ca premier. Dacă premierul nu vine la Cotroceni, atunci încalcă Legea fundamentală şi atac decizia Parlamentului la Curtea Constituţională”, a spus Băsescu.

    Şeful statului s-a referit şi la simpatiile sale politice personale. “Cum credeţi că mă pot apropia ideologic de unul care a făcut ţăndări statul de drept?” s-a întrebat retoric Băsescu, referindu-se la Crin Antonescu. În schimb, el a spus că îşi pune mari speranţe în Partidul Mişcarea Populară. “Vreau să cresc acest partid şi în 2016 să câştige alegerile. Nu-i nicio nenorocire că Elena Udrea este mai vizibilă din partid. Ce să-i fac dacă este blondă şi este mai vizibilă”, a comentat fostul şef al PD.

    Întrebat dacă vede o rocadă între Antonescu şi Iohannis, pentru alegerile prezidenţiale, Băsescu a spus: “Da, ar fi o rocadă distrugătoare pentru Ponta şi Antonescu. Iohannis ar câştiga, el ar primi şi votul meu”.

    Citiţi mai mult pe stirileprotv.ro

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).

  • Fostele mari speranţe ale guvernării USL

    Guvernul urmează să treacă proiectul de lege privind descentralizarea administraţiei publice prin asumarea răspunderii, la jumătatea lunii noiembrie. Proiectul va fi discutat în prealabil cu PDL şi PPDD, conform intenţiilor premierului Victor Ponta. Vicepremierul Liviu Dragnea se va întâlni chiar luni cu reprezentanţii PDL, care se opun proiectului, acuzând USL că vrea să transforme ţara într-o “adunătură de feude” ale baronilor locali. UDMR, în schimb, s-a declarat de acord.

    Celelalte proiecte ale USL, modificarea Constituţiei şi regionalizarea ca o consecinţă a acesteia, nu mai sunt însă de actualitate pentru 2013 şi 2014, din cauza obstacolelor ridicate de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a contestat la Curtea Constituţională legea referendumului votată de USL, pe motiv că nu asigură reprezentativitatea votului popular. Schimbarea legii referendumului, în sensul coborârii cvorumului de participare de la 50% plus 1 la 30%, era necesară pentru ca USL să se asigure că modificarea Constituţiei va fi aprobată de cetăţeni.

    CCR a decis să amâne însă pentru 14 noiembrie decizia privind contestaţia depusă în septembrie de preşedintele Traian Băsescu la legea referendumului. CCR deja decisese în luna iunie că orice schimbare a legislaţiei privind referendumul nu intră în vigoare decât după un an de la aprobare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia, ceea ce însemna că organizarea unui referendum  cu noul cvorum este exclusă până în vara viitoare. Acum, după decizia CCR de a se pronunţa abia în noiembrie, anul 2014 este pierdut în întregime din acest punct de vedere.

  • Traian Băsescu atacă la CCR legea referendumului. Are şanse să câştige?

    Legea, care i-a fost trimisă spre promulgare preşedintelui după ce a fost recent aprobată în Parlament,  prevede că pentru validarea rezultatelor referendumului este necesar un cvorum de participare (prag de prezenţă la vot) de cel puţin 30% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale şi un cvorum al voturilor valabil exprimate (prag de validare) de cel puţin 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

    Traian Băsescu apreciază că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”), precum şi prevederilor Art. 2 alin. (1) şi (2) din Constituţia României: (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

    “Luarea deciziilor prin calea directă a referendumului trebuie să implice o majoritate de participare a cetăţenilor, iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe care se întemeiază statul român, respectiv caracterului democratic, reprezentând o încălcare a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    “Cum exprimarea unei voinţe unitare nu este practic posibilă, exprimarea voinţei unei majorităţi cât mai largi reprezintă voinţa cea mai apropiată de idealul unei voinţe unitare. Într-un stat democratic, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi, iar decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor”, arată Traian Băsescu.

    Preşedintele consideră că “prin noţiunea de „majoritate” se înţelege partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numărul total”, invocând ca argumente mai multe articole din Constituţie: Art. 67 care reglementează un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, Art. 76 alin. (1) care se referă la adoptarea cu votul majorităţii a legilor organice şi a hotărârilor, Art. 81 alin. (2) referitor la alegerea preşedintelui României din primul tur de scrutin.

    PRECEDENTUL DIN IULIE 2012

    Preşedintele Băsescu invocă, în sprijinul său, decizia de anul trecut a CCR (Decizia nr 731 din 10 iulie 2012), pe marginea legii introduse de USL care prevedea un cvorum de aprobare de 50% plus unu pentru referendumul de demitere a preşedintelui. Legea respectivă reafirma însă regula cvorumului de participare, care prevedea că demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

    CCR confirma atunci, în privinţa regulii cvorumului de participare, că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”

    “Schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, relevantă fiind Decizia nr. 731/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fără a interveni vreun element nou, nu se justifică. Considerăm că un cvorum de participare prea restrâns va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor cetăţenilor şi va face posibilă exercitarea suveranităţii naţionale de o minoritate a populaţiei, încălcându-se principiile democraţiei”, arată preşedintele.

    PRECEDENTUL DIN IUNIE 2013

    Rămâne de văzut însă dacă CCR va alege să invoce decizia sa de anul trecut spre a da câştig de cauză contestaţiei preşedintelui sau va invoca decizia sa din acest an, care atestă o opinie complet diferită.

    CCR a aprobat prin Decizia nr 334 din 23 iunie 2013 reducerea de la 50% plus unu la 30% a cvorumului de participare la referendum, aşa cum prevede noua lege contestată acum de preşedintele Traian Băsescu, însă cu intrare în vigoare numai după un an de zile. CCR s-a prevalat de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”.

    CCR s-a pronunţat pentru că fusese sesizată de PDL, UDMR şi PP-DD, care nu cereau amânarea cu un an a aplicării legii, ci reclamau acelaşi lucru ca şi preşedintele Băsescu acum, anume nereprezentativitatea unui referendum cu prag prea scăzut de prezenţă. CCR a respins însă această sesizare, arătând în motivarea deciziei sale că “prevederile art.2 alin.(1), art.90, art. 95 alin. (3) şi art.151 alin.(3) din Constituţie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care să impună ori să recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispoziţiile constituţionale făcând referire la stabilitatea legislaţiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum”.

    “Prin urmare, reglementarea sau modificarea condiţiilor privind validarea referendumului este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a acestui instrument de consultare populară. De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituţionalitate, asigură o rerezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care reflectă voinţa populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituţie, să nu fie afectată în vreun fel”, continuă textul din motivarea deciziei CCR.

    Mai mult, CCR arată că în Constituţie este consacrat dreptul de a vota, nu şi obligaţia, astfel încât absenteismul este el însuşi o opţiune. “Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg sănu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare”.

    Această observaţie a CCR, venită după referendumul din iunie 2012 când opozanţii demiterii preşedintelui şi-au exprimat opţiunea boicotând referendumul, este conţinută ţi în documentele Comisiei de la Veneţia, care în general nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale).

    Totuşi, Comisia de la Veneţia precizează că sunt situaţii când un cvorum de participare este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă – stabilitate pe care a insistat CCR prin decizia sa de a amâna aplicarea acestei legi cu un an.

     

  • Cum se poate aplica în realitate legea câinilor fără stăpân

    Ori, ca să nu dea bani pentru un referendum, să aştepte adoptarea legii aflate acum în dezbatere în Parlament şi despre care premierul Victor Ponta spune că va rezolva situaţia. Legea este cea iniţiată de ex-senatorul PC Marius Marinescu în 2007 şi a cărei formă adoptată de Cameră în 2011 prevedea o perioadă de 30 de zile de ţinere a câinilor în adăposturi, după care aceştia pot fi “păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestora, conform hotărârii consiliilor locale, după consultarea populaţiei”.

    La sesizarea PSD şi a PNL, CCR a declarat la începutul lui 2012 neconstituţională lipsa de predictibilitate introdusă de această lege prin ideea că populaţia ar trebui să decidă soarta câinilor, precizând că legea ar trebui “să consacre soluţia eutanasierii numai în ultimă instanţă, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către autorităţile locale, dar nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica acest fenomen”, respectiv proliferarea câinilor fără stăpân.

    CCR preciza atunci şi că nu există paralelisme legislative inutile între o lege specială privind câinii fără stăpân şi Legea 205/2004 de protecţie a animalelor (modificată în 2008 la iniţiativa aceluiaşi Marinescu şi care interzice eutanasierea câinilor care nu suferă de boli incurabile), întrucât aceasta din urmă prevede, încă din primul articol, că “gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială”.

    Aceasta este explicaţia pentru care toţi primarii care au fost daţi în judecată de ONG-uri atunci când au vrut să aplice Legea 227/2002 sau Legea 391/2006 au primit NUP (neînceperea urmăririi penale), întrucât legislaţia nu interzice eutanasierea câinilor fără stăpân capturaţi pe domeniul public, după o anumită perioadă de timp petrecută în adăposturi. Evident, nimic nu opreşte îmbunătăţirea legilor speciale existente – ceea ce probabil va urmări să facă şi legea actualmente în dezbatere în Parlament. Conform preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, legea ar urma să fie discutată chiar luni, 9 septembrie în Comisiile pentru administraţie şi juridică din Camera Deputaţilor.