Tag: europa

  • Bogdan Grama este noul director al Ulker pe Europa Centrala si de Est

    Ülker Romania (Eurex), lansata in 2002, si-a inceput
    operatiunile de productie in 2005. In prezent produce biscuiti la
    fabrica din Popesti-Leordeni, intre marcile din portofoliu fiind
    Ülker Petit Beurre, Biskrem, Tempo si sticks-urile Clip. Compania
    importa produse din Turcia si din alte tari unde grupul are
    facilitati de productie.
    Produsele Ülker se exporta prin Eurex Romania in tari ca Bulgaria,
    Ungaria, Germania, Grecia, Croatia, Macedonia, Franta si
    Senegal.

    In 2010 vanzarile Eurex au crescut cu 15% iar exporturile s-au
    dublat; compania a angajat 56 de persoane.Prin numirea unui nou
    director general regional, compania urmareste sa isi intareasca si
    sa isi securizeze planurile de viitor. Ertan Akiş, VP Ülker Europe
    & America’s declara: “Grupul Ülker International isi reafirma
    planurile ambitioase de crestere a bazei regionale stabilite in
    Romania. Numirea unui nou lider de top in regiune este semnalul
    nostru de suport pentru investitiile in aceasta piata cu
    potential.”

  • Cum am ajuns cei mai rentabili si ieftini angajati din Europa

    Ceata permanenta in care s-a aflat piata muncii in ultimii doi
    ani, mersul pe bajbaite si speranta permanenta ca revenirea
    economica e pe-aproape au facut rau companiilor si angajatilor
    deopotriva. O privire in urma arata ca a avut loc o deteriorare de
    neignorat a relatiei dintre angajati si angajatori, a felului cum
    angajatorii se raporteaza la bani, dar mai ales a felului cum
    angajatii se raporteaza la munca lor. S-a intamplat tocmai pentru
    ca gestionarea a tot ceea ce tine de resursele umane dintr-o
    companie s-a facut pripit si, de multe ori, fara o analiza clara a
    scopului si a efectelor posibile.In 2009, criza financiara a
    insemnat restructurare si reducere de costuri.


    Una dintre primele masuri luate de companii a fost sa concedieze
    si sa externalizeze activitati, precum calcularea si plata
    salariilor, contabilitatea, intretinerea sistemelor IT sau
    recrutarea de personal. Daca in 2008 rata de externalizare a
    activitatilor de resurse umane era de 10%, in 2009 a crescut la 17%
    si probabil ca tendinta s-a mentinut si in 2010, in conditiile in
    care companiile ce ofera servicii externalizate au avut o crestere
    a numarului de clienti. S-a marit si rata incetarilor involuntare
    ale contractelor de munca, adica rata concedierilor. In 2008,
    aceasta rata era de 1,3%, in timp ce in 2009 a urcat pana la 7,3%,
    arata studiul care masoara eficienta capitalului uman, Saratoga
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers si publicat in februarie
    2011. Anul trecut a adus o stagnare sau poate chiar o scadere a
    ratei concedierilor, avand in vedere ca majoritatea companiilor
    incheiasera inca din 2009 planul de disponibilizari.


    Una dintre criticile pe care autorii studiului le aduc
    companiilor romanesti este ca nu au remodelat procesele de afaceri
    si nici nu au regandit pozitia oamenilor in organizatie, preferand
    sa opteze pentru cel mai putin recomandat tip de restructurare –
    concedierile. Mai simplu ar fi fost, cred specialistii de la
    PricewaterhouseCoopers, sa opereze miscari laterale, precum mutarea
    oamenilor dintr-un departament in altul sau specializarea pentru o
    arie de competenta superioara. Datele sunt relevante – in 2009,
    rata promovarilor interne a scazut de la 4,8% la 1,6%, iar
    recrutarile interne au ajuns si ele la un nivel minim: de la 11,1%
    in 2008 la 1,3%.

    Totusi, se observa o scadere de 30% a ratei de fluctuatie a
    personalului, ceea ce inseamna, implicit, o crestere a loialitatii
    angajatilor. “Aceasta loialitate nu trebuie confundata cu o
    legatura onesta intre angajat si companie. Pur si simplu este
    generata de stagnarea pietei muncii si disparitia ofertelor de
    angajare”, spune Lavinia Tanculescu, manager al departamentului de
    consultanta in resurse umane de la PricewaterhouseCoopers. De fapt,
    angajatii sunt frustrati din cauza lipsei de oportunitati de
    angajare si a unei mai mari incarcari pe post, aparuta dupa ce
    fiecare departament a ramas cu un numar minim de personal.


    Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului Saratoga
    vizeaza gradul de rentabilitate a angajatilor. In Europa de Vest, o
    companie care investeste un euro intr-un angajat primeste inapoi
    1,16 euro. Pe tot continentul, rata de recuperare a investitiei
    este de 1,17. In Romania, un angajator care investeste un euro
    intr-un angajat primeste inapoi mai mult decat oriunde – 1,53 euro.
    Suntem, cu alte cuvinte, printre cei mai rentabili angajati din
    Europa. Rentabilitatea vine de pe urma faptului ca, raportate la
    costurile totale, cheltuielile companiilor cu salariile sunt de
    aproape trei ori mai mici decat in alte tari din Europa. Prin
    urmare, este destul de simplu pentru angajatorii de la noi sa aiba
    angajati rentabili, atata vreme cat nu investesc prea mult in
    ei.


    Atribuit cate unui sector de activitate in parte, indicatorul
    rentabilitatii arata rezultate diferite. Spre exemplu, sectorul
    bunurilor de larg consum pare sa fi fost printre cele mai afectate,
    inregistrand cea mai mica rata a veniturilor pe numarul de
    angajati, profituri negative, descresteri in ceea ce priveste
    acordarea de bonusuri de performanta si comisioane din vanzari si
    cea mai scazuta rata a rentabilitatii fortei de munca. Totusi,
    angajatorii din FMCG au avut in 2009 cele mai scazute costuri cu
    forta de munca – aproximativ 8.300 de euro pe an, in scadere fata
    de 2008, cand o companie platea circa 11.300 de euro pe an pentru
    salariile angajatilor. In acelasi sector observam cea mai ridicata
    rata a fluctuatiei de personal (24%), cea mai mare rata a
    recrutarilor externe (16,1%), dar si cele mai mici costuri alocate
    recrutarii – circa 250 de euro pe an pentru fiecare angajat
    recrutat.

  • Israelul exercita presiuni asupra SUA si Europei pentru a-l sustine pe Hosni Mubarak

    In acest mesaj, oficialii israelieni subliniaza ca este “in
    interesul Occidentului” si “intregului Orient Mijlociu sa se
    mentina stabilitatea regimului din Egipt”, a adaugat cotidianul.
    “Trebuie, in consecinta, franate criticile adresate in mod public
    presedintelui Hosni Mubarak”, a subliniat acest mesaj, trimis la
    sfarsitul saptamanii, potrivit cotidianului. Postul israelian
    militar de radio, care a preluat aceasta informatie, a apreciat ca
    aceasta initiativa constituie o critica la adresa Statelor Unite si
    tarilor europene, care nu mai sustin regimul presedintelui
    Mubarak.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat vor rezista tarile bolnave ale zonei euro

    Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i
    cereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un
    vant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat
    Lisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua
    emisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%)
    si la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de
    euro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca
    guvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de
    revigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF),
    fondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au
    tras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de
    randamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le
    cumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt
    garantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul
    Berlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din
    zona euro.

    Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod
    automat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de
    milioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi
    tratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la
    fiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru
    acest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde
    de euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de
    pragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns
    direct in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt
    nesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la
    scadenta in urmatoarele luni.

    In aceste conditii, guvernul condus de José Socrates se lauda in
    fata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare
    deficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos
    decat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care
    trebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica,
    economia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de
    ordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a
    Lisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de
    siguranta din partea EFSF.

    In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa
    soarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o
    vreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva
    saptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi
    sprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de
    Fondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa
    sa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel
    irlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta
    european sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora
    datoriile.

    Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de
    la Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin
    financiar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele
    zile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al
    guvernului condus de José Socrates ca devanseaza pentru aceasta
    luna – si asa aglomerata in licitatii de finantare – mai multe
    etape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.

    De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel
    cum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele
    nationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul
    irlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de
    fapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad
    mare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi
    din acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar
    despre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta
    pietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa
    zdruncine serios stabilitatea EFSF.

    Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare
    european, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa
    pastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa
    probabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita
    din partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru
    orice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale
    carei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in
    acest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor
    financiari.

  • The Economist: Cele doua Parisuri ale Europei nu au fost niciodata mai indepartate

    Relatiile dintre cele doua tari au fost in general pozitive de
    la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Cel putin pana
    in august, cand presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ordonat
    expulzarea a romilor care locuiesc ilegal in Franta, majoritatea
    cetateni romani.

    Nu a trecut mult timp pana cand acuzatiile de oportunism si
    chiar rasism s-au indreptat spre Franta. Dar Romania a fost atenta
    sa nu faca prea multe valuri. Stia ca are nevoie de sprijin francez
    pentru aderarea sa la spatiul Schengen, prevazuta in martie. Din
    pacate, se pare ca tocmai asta a pierdut, comenteaza autorul,
    intr-un articol cu titlul “Lasati-ne inauntru”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde mergem in vacanta in 2011 (GALERIE FOTO)

    De la cele doua capitale culturale europene ale anului 2011,
    orasele Turku din Finlanda si Tallinn din Estonia, pana la Tripoli
    din Libia sau Londra cu ocazia casatoriei printului William, iata
    cateva destinatii demne de interes in anul care a inceput.


  • Financial Times: Anul 2011, marcat de dispute intre membrii UE. Estul si Vestul au interese divergente

    Intr-un comentariu intitulat “Estul si Vestul au interese
    «divergente» in UE”, Financial Times afirma ca 2011 ar fi trebuit
    sa fie anul in care tarile foste comuniste din Europa Centrala
    demonstreaza ca sunt egale cu statele din Vest, asigurand
    presedintia UE pentru prima data in istoria Uniunii. “Daca luna
    trecuta reprezinta o indicatie, ar putea fi un an dur”, afirma FT.
    Dupa numai o saptamana, presedintia ungara a Uniunii este marcata
    de controverse, dupa ce guvernele occidentale l-au acuzat pe
    premierul Viktor Orban ca incalca principii fundamentale ale UE
    prin aplicarea unei legi a presei care ii ofera prerogative sporite
    in domeniul media.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFP: Promisiunile Chinei de a cumpara datorii suverane nu vor salva Europa

    Vicepremierul chienz Li Keqiang, aflat in aceasta saptamana in
    vizita in Spania, a asigurat ca Beijingul are incredere in piata
    financiara spaniola si va cumpara datorii suverane, mentioneaza
    publicatia El Pais.
    “Vom cumpara obligatiuni, in functie de conditiile de pe piata”, a
    afirmat oficialul chinez, citat de agentia China Noua.Autoritatile
    de la Beijing au decis deja sa ajute Grecia si Portugalia cumparand
    obligatiuni de stat, ceea ce ar putea reduce intesitatea
    turbulentelor din zona euro, potrivit analistilor. Datoria publica
    spaniola se situeaza sub media Uniunii Europene, insa creste
    accelerat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cumparaturi de Craciun: 23 decembrie, cea mai aglomerata zi de cumparaturi in Europa

    Compania estimeaza ca azi se vor face plati cu
    cardurile Visa in valoare de 1,3 milioane euro pe minut sau peste
    23.000 euro pe secunda. Este vorba de echivalentul unei cresteri
    anuale de 20% a cheltuielilor pe cardurile Visa, iar peste 70% se
    anticipeaza ca vor fi cheltuieli pe carduri de debit Visa. La ora
    de varf, Visa Europe se asteapta sa proceseze peste 1.000 de
    tranzactii pe secunda, fata de 894 in 2009.

    “Am constatat deja o crestere puternica a
    vanzarilor online si ne asteptam ca vanzarile marilor magazine sa
    inregistreze o crestere solida a gradului de utilizare a cardurilor
    Visa, cu aproximativ 20% fata de anul trecut. Foarte probabil,
    programul de lucru prelungit si reducerile mari vor atrage
    cumparatorii”, apreciaza Steve Perry, director comercial al Visa
    Europe.

    Visa isi bazeaza estimarile pe datele privind
    volumul tranzactiilor de pana acum si pe comportamentul de plata in
    preajma Craciunului din anii anteriori. In 2008 si 2009, cea mai
    aglomerata zi de cumparaturi din an a fost tot 23 decembrie.

    La fiecare 9 euro cheltuiti in Europa, 1 euro
    este pe un card Visa. In Europa sunt functionale peste 400 milioane
    carduri Visa de debit, credit si business. La sfarsitul anului
    fiscal incheiat in iunie 2010, cardurile Visa au fost utilizate
    pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,4 mii de
    miliarde de euro. 11,2% din cheltuielile din Europa au fost facute
    cu un card Visa si peste 70% din aceste tranzactii au fost
    realizate pe carduri Visa de debit.

    Visa Europe este detinuta si condusa de cele
    4.000 banci membre din Europa, care a fost incorporata in iulie
    2004. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua
    corporatie globala Visa Inc., cu o licenta exclusiva, irevocabila
    si perpetua in Europa.

  • Cu petitia la Strasbourg

    Lector de limba engleza in Italia, Jerry pleaca de la Milano si
    vrea sa ajunga la Strasbourg, la Parlamentul European. Este insotit
    de un intreg grup de colegi, profesori de limbi straine la Milano,
    printre care si fosta lui amanta, profesoara de franceza. Cu totii
    vor sa depuna la institutia amintita o petitie care sa le rezolve
    un litigiu de munca, ce antrenase pana atunci nenumarate procese.
    Profesorii sunt acompaniati de un grup de studente solidare cu
    cauza lor.

    Delicioasele creaturi vor tranforma anosta calatorie intr-un
    voiaj delectant, frivol si decadent, in care nimeni nu comunica, de
    fapt, cu nimeni. Folosindu-l pe Jerry ca prototip, Tim Parks, cu o
    ironie dezlantuita, face portretul unui om modern ratacit intr-o
    lume fara repere, incapabila sa-si inventeze o identitate.

    Tim Parks, “Europa”, Editura Leda, Bucuresti, 2010