BusinessMagazin

Tag: criza

  • Criza euro se adanceste. Spreadurile datoriilor Spaniei, Italiei si Belgiei ating un maxim record

    Euro s-a depreciat sub pragul de 1,3 dolari pe unitate pentru
    prima oara de la jumatatea lunii septembrie, in pofida incercarilor
    liderilor europeni de a calma pietele. La doua zile dupa ce Uniunea
    Europeana a aprobat un ajutor de 85 de miliarde de euro pentru
    Irlanda, temerile privind extinderea crizei in Portugalia si Spania
    au persistat, iar costul imprumuturilor unor tari mari precum
    Italia, Franta si Spania a crescut. Pietele iau deja in calcul un
    evantual ajutor pentru Portugalia, desi autoritatile de la Lisabona
    dezmint, asa cum au procedat initial si liderii irlandezi.

    Ajutorul pentru Portugalia nu va reprezenta o problema, dar
    asistenta Spaniei ar testa resursele UE si ar pune mai mult sub
    semnul intrebarii integritatea zonei euro, fiind posibil ca
    problemele sa continue sa se extinda in restul Europei. Italia, a
    treia mare economie din zona euro, este considerata prea mare
    pentru a intra in faliment si prea mare pentru a primi un ajutor de
    urgenta. Willem Buiter, analist la Citigroup, a descris criza
    datoriilor din zona euro drept “o uvertura”, anticipand ca temerile
    privind defaultul statelor s-ar putea extinde in curand in Japonia
    si Statele Unite. “Nu exista o siguranta absoluta a datoriilor
    suverane”, afirma Buiter. Tomasso Padoa-Schioppa, fost ministru de
    Finante italian, consilier al guvernului elen, a recunoscut ca
    pietele sunt “foarte nervoase”, dar crede ca temerile legate de
    Spania si alte tari mari din zona euro sunt exagerate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea care ii uneste pe Mugur Isarescu, Valeriu Stoica si Mircea Dinescu

    In medie, in Romania se produc anual circa 6 milioane hectolitri
    vin, din care piata oficiala a vinului este de 1,2-1,5 milioane
    hectolitri de vin, restul fiind autoconsum si piata neagra. In
    medie, un roman consuma 24 litri pe an, adica jumatate din consumul
    din statele dezvoltate din Uniunea Europeana.

    Exporturile in lume de vin romanesc realizate in primele opt
    luni din acest an au fost de circa 7,68 milioane euro, din care
    4,48 milioane euro in UE si 3,2 milioane euro in afara Uniunii
    Europene. Pe aceasta piata au intrat si o serie de personalitati
    din viata publica. Una dintre cele mai cunoscute este guvernatorul
    BNR, Mugur Isarescu.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • DCS: Serviciile de internet cresc in ciuda crizei

    “Dupa cum estimam inca de la inceputul anului, Internetul a fost
    linia de business care a generat o crestere semnificativa, care s-a
    accelerat in aceasta toamna odata cu incheierea concediilor si cu
    sezonul back-to-school”, spune Dinu Malacopol, directorul executiv
    al Digital Cable Systems. “Romania are in continuare de recuperat
    un decalaj semnificativ in ceea ce priveste accesul la internet, in
    special in zona rurala”, a adaugat el.

    Numarul de abonamente pentru servicii de internet a crescut cu
    61% pentru Dial Telecom, in timp ce serviciile de voce au crescut
    cu doar 40 de procente, iar numarul clientilor activit a fost cu
    19% mai mare. Dial Telecom, divizia de business a Digital Cable
    Systems, a raportat pentru prima jumatate a acestui an afaceri cu
    peste 40% mai mari comparativ cu perioada similara din 2009. In
    intreg anul trecut, afacerile diviziei s-au ridicat la 5 milioane
    de euro.

    In ce priveste Akta, numarul abonamentelor la internet a crescut
    in perioada ianuarie-octombrie cu 45%. Cele de voce au crescut cu
    200%, explicatia fiind faptul ca serviciile au fost lansate in luna
    august a anului trecut si au devenit disponibile la nivel national
    in 2010.

  • De ce vor distribuitorii de jocuri video sa stati acasa

    In lumea jocurilor, exista o regula frecvent amintita de
    managerii din domeniu si aplicata riguros cand vine vorba despre
    strategie. “Regula celor 20 de procente. Practic, 80% din piata
    este aceeasi, indiferent de tara despre care vorbim, si doar 20%
    difera”, spunea saptamana trecuta intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin Spiros Jamas, seful companiei grecesti CD Media, care
    distribuie jocuri in Grecia, Bulgaria, Cipru, fostele tari
    iugoslave si Romania, prin Best Distribution, si a inaugurat o
    filiala si in Turcia in urma cu doua luni, numita Vivida.

    O componenta a celor 20 de procente aplicate pietei romanesti ar
    fi faptul ca locuitorii sunt mai rezistenti la dificultati si la
    criza, avand atitudinea “e dificil, dar mergem mai departe”.
    Tradusa in industria jocurilor, aceasta diferenta a insemnat o
    crestere de peste 5% a afacerilor, pana la 17 milioane de euro anul
    trecut si va aduce si in 2010 un nou avans, piata urmand sa
    depaseasca 18 milioane de euro, cifra care include doar jocurile,
    nu si consolele de jocuri. Practic, in fata conditiilor economice
    dificile, romanii au preferat sa reduca printre altele din
    cheltuielile cu iesirile in oras sau cu vacantele si cu
    divertismentul in general si au preferat sa petreaca mai mult timp
    acasa si sa compenseze prin jocuri. “Un joc de 50-60 de euro poate
    parea scump.

    Dar cand te gandesti ca poti sa-ti ocupi timpul cu el chiar si
    cateva luni, fara sa mai iesi asa des in oras, parca nu mai pare
    atat de costisitor”, sustine Jamas. Tedinta a adus pentru Best
    Distribution o crestere chiar mai mare, de 30%, cifra de afaceri a
    companiei urmand sa se situeze anul acesta la noua milioane de
    euro, fata de sase milioane in 2009. “Cota de piata ajunge la 70%,
    dar cifra de afaceri nu include taxa pe valoarea adaugata si
    adaosurile comerciantilor care se regasesc totusi in valoarea
    pietei”, explica Andreea Allardin, directorul general al Best
    Distribution. Restul de 30 de procente ii revin distribuitorului
    TNT Games, care va inregistra de asemenea o crestere a vanzarilor,
    de la 2,5 milioane de euro anul trecut la 3,5 de milioane de euro
    im 2010, potrivit directorului de marketing Mike Stegaru.


    O alta particularitate a jocurilor in Romania o reprezinta
    platforma de distributie, piata locala fiind foarte orientata pe
    computer. In jur de 70% dintre jocurile vandute in magazinele
    romanesti sunt pentru PC, iar restul se imparte intre consolele de
    jocuri, situatie care nu mai este intalnita in niciuna din tarile
    din regiune.Totodata, si preturile sunt mai reduse in Romania, dar
    nu pentru ca producatorii ar trata piata locala preferential, ci
    pentru ca distribuitorii si comerciantii aplica marje mai mici aici
    asa incat sa reuseasca sa vanda. “Regiunea est-europeana oricum are
    nevoie de preturi mai mici, data fiind puterea de cumparare, dar
    producatorii de jocuri ne pun in aceeasi oala cu restul tarilor din
    UE si aplica de cele mai multe ori aceleasi tarife”, mai spune
    seful CD Media. Iar cresterea TVA nu a contat deloc in negocierile
    dintre producatori si distribuitori.

    E bine de stiut insa ca dupa sase luni de la lansare, pretul
    unui joc trece printr-o prima reducere, iar dupa inca un an se mai
    diminueaza inca o data, probabil tot cu aproximativ 30%. “Nu multi
    romani sunt insa dispusi sa astepte acest timp. Daca nu-l au din
    prima zi, deja apare o problema”, completeaza Allardin. De la
    lansarea din iulie a jocului Starcraft II, au fost vandute 10.000
    de licente, o cifra foarte mare pentru un singur joc, mai ales ca
    intreaga familie World of Warcraft comple-tata in acest an cu
    Cataclysm aduna cu totul vanzari de 30 de mii de bucati.

    Nu in ultimul rand, tot parte din regula mai sus amintita,
    jocurile au devenit in Romania o activitate de familie, tendinta
    regasita mai degraba in pietele vest-europene, in timp ce in Europa
    de Est inca este sesizata puternic preconceptia oamenilor ca
    jocurile sunt pentru copii. Chiar Spiros Jamas, care admite ca nu
    se joaca, dar daca ar face acest lucru, ar incepe probabil cu World
    of Warcraft, spune ca cei patru copii ai sai sunt practic cei care
    testeaza primii jocurile distribuite de compania sa. Un sfert
    dintre romanii care se joaca fac parte din categoria utilizatorilor
    inraiti, care joaca cel mai adesea titluri piratate. “Cam 70%
    dintre jocurile care ruleaza in Romania sunt piratate”, ofera Jamas
    o dimensiune a pietei negre cu jocuri video. “Eu cred ca ajunge
    chiar la 90%, procent care nu reprezinta insa o pierdere pentru
    industrie, ci o vanzare nerealizata”, spune si Stegaru, explicand
    ca nu exista vreo garantie ca cei care pirateaza ar cumpara altfel
    jocurile respective.

  • Cum arata legea salarizarii – varianta discutata in sedinta coalitiei

    “Toata lumea vrea sa faca doua lucruri: sa majoram veniturile pe
    care le au bugetarii si pe cei care au venituri sub 1.000 de lei
    sa-i ajutam intr-un fel sa treaca peste aceasta perioada dificila,
    pentru ca o majorare cu 25%- cat ar insemna revenirea- pe
    veniturile pe care are statul astazi este imposibil. Si-atuncea
    majorarea pe care am incercat sa o fortam cu o doza destul de mare
    de risc dupa parerea mea ar fi de 15% unitar”, a declarat, pentru
    Gandul, liderul minoritatilor nationale din Parlament, Varujan
    Pambuccian.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Ce solutii de criza au gasit hotelierii

    Vineri seara, pe langa cocktailurile oferite din partea casei,
    clientii s-au relaxat si cu o piesa de Goldoni, interpretata de
    actori constanteni.

    In luna noiembrie restaurantul unui hotel de la malul marii este
    ticsit ca in plin sezon. Motivul? Clientii au fost invitati sa
    urmareasca o piesa de teatru in timpul mesei. Comanda se spune in
    soapta chelnerului, care trebuie sa se strecoare cu mare atentie
    printre actori.

    Conducerea hotelului are si alte strategii de supravietuire pe timp
    de criza, pregatesc nopti de cabaret pentru clienti.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Definitia iesirii din criza

    “Reconstructia credibilitatii economiei romanesti ar
    influenta pozitiv capacitatea noastra de a aplica masuri de
    stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un raspuns eficient la
    efectele crizei economice. Consecintele directe ale cresterii
    credibilitatii Romaniei in plan economic ar fi pozitive in primul
    rand pentru ca Romania ar redeveni atractiva pentru investitia
    straina. Iar sporirea investitiilor straine, la randul lor, ar
    conduce la cresterea locurilor de munca si la cresterea
    veniturilor”, a declarat presedintele Basescu in fata Camerelor
    reunite ale Parlamentului.

    E adevarat, toti analistii economici vorbesc despre
    instabilitatea politica drept prim risc pentru ducerea la bun
    sfarsit a acordului cu FMI si inclusiv pentru eliberarea
    urmatoarelor transe de credit, conditionate de o dificila adoptare
    in Parlament a unui buget pe 2011 cu un deficit de 4,4% din PIB.
    Insa nimeni nu pune semnul echivalentei intre terminarea actualului
    acord si iesirea din criza (fie ea si criza de credibilitate),
    tocmai pentru ca adoptarea celor trei legi sau taierea
    investitiilor pentru incadrarea in deficitul bugetar convenit cu
    FMI nu inseamna decat niste premise de igiena economica, nicidecum
    reforma reala a sectorului public (cea pe care guvernul a
    intarziat-o doi ani, fara ca aceasta sa impiedice acordul cu FMI sa
    mearga inainte sau Fondul sa supraestimeze constant sansele
    Romaniei de a iesi din recesiune in 2010) si cu atat mai putin
    libertatea Guvernului de a aloca bani pentru investitii necesare
    relansarii economiei. Cat despre iesirea din recesiune, aceasta e o
    alta poveste, depinzand de doi factori esentiali – o redresare
    economica suficient de solida in UE, de care Romania depinde prin
    exporturi, si o relansare a cererii interne, pe masura ce efectele
    concedierilor si ale reducerilor de salarii din sectorul bugetar se
    vor fi resorbit in economie.

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.

  • Ministerul Finantelor: Pana la finele anului trebuie dati afara inca 26.000 de bugetari

    “Ne-am propus sa inchidem anul cu o cifra de 1,29 milioane de
    salariati in sistemul bugetar, fata de 1,316 milioane de bugetari,
    cati lucrau in sistem in luna septembrie”, a declarat oficialul. El
    a explicat ca reducerea anuntata are sanse mari sa fie pusa in
    practica, in conditiile in care sunt prevazute disponibilizari in
    mai multe institutii, conform unor acte normative deja aprobate.
    Este vorba de invatamant, primarii si administratia centrala, cum
    este cazul Ministerului Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Basescu: Romanii ii vor aprecia pe cei care se bat cu criza, nu pe cei care se ascund

    “Ca om politic cu experienta, va pot spune ca romanii ii vor
    aprecia pe aceia care se vor bate cu criza, si nu pe aceia care se
    ascund de efectele masurilor anticriza “, le-a spus seful statului
    parlamentarilor.
    Presedintele a facut un apel la parlamentari sa dea dovada de
    responsabilitate si sa adopte pachetul de legi necesare pentru a
    duce la bun sfarsit acordul cu FMI, Banca Mondiala si UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro