BusinessMagazin

Tag: criza

  • Grecia este aproape de un nou imprumut extern, de 60 mld. euro

    Grecia, cu o datorie publica de circa 143% din PIB (328,5
    miliarde euro) la sfarsitul anului trecut, se confrunta cu costuri
    de imprumut prohibitive si nu va reusi sa revina pe pietele
    financiare anul viitor, asa cum prevede acordul incheiat cu un an
    in urma cu institutiile financiare internationale pentru un
    imprumut de urgenta de 110 miliarde euro. Astfel, tara va avea
    nevoie de un “plan B” pentru a acoperi datoriile ajunse la
    maturitate in 2012. Oficialitatile de la Atena au dezmintit marti
    zvonurile ca negociaza un nou acord de finantare externa, de 60
    miliarde euro , cu UE si FMI. Costurile de imprumut ale statului
    elen au facut un nou salt, din cauza temerilor ca guvernul ar putea
    fi nevoti sa restructureze datoria fara o noua runda de sprijin de
    la UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru miliardarii britanici, criza a trecut de mult

    Pentru al saptelea an consecutiv, topul miliardarilor britanici
    este condus de presedintele ArcelorMittal, Lakshmi Mittal. In
    pofida unei scaderi de 22%, cauzata in principal de deprecierea
    valorii actiunilor pe care le detine, averea lui Lakshmi Mittal
    este estimata la 17,5 miliarde de lire sterline (20 miliarde de
    euro) . Mittal imparte podiumul cu omul de afaceri rus Aliser
    Usmanov (12,4 miliarde lire sterline – 14 miliarde euro) si Roman
    Abramovici (10,3 miliarde lire sterline – 11 miliarde euro).

    Statistica arata ca numarul miliardarilor a urcat , in ultimul
    an, de la 53 la 73, fiind foarte aproape de recordul de 75 atins
    inainte de criza. In ceea ce priveste cuantumul acestor averi, cei
    mai bogati 1.000 de britanici detin impreuna 395,8 miliarde de lire
    sterline (452 miliarde euro).


    Cititi mai multe     pe www.apropo.ro

  • Basescu: Se fac achizitii de clante la companii de stat, ca sa fie servita clientela. Restructurarea lor, prioritatea zero in 2011

    Unele dintre “aceste regii”, de la Compania Nationala a Huilei,
    Termoelectrica, complexul Turceni, Oltchim si pana la Posta Romana
    – fac pierderi si acumuleaza arierate care “sunt platite de fiecare
    roman, fiindca managerii lor bine instalati politic nu au nicio
    apasare, ei sunt marii boieri, baroni ai economiei romanesti”. Dar
    restructurarea si imbunatatirea managementului vor fi prioritare in
    2011 si pentru “regiile profitabile”, a continuat Basescu,
    exemplificand cu Romgaz, Transgaz si Hidroelectrica. “A avea un
    profit de 100 de milioane cand ai potential de 500 de milioane
    intra in aceeasi categorie cu managerii care nu au nicio apasare
    cand e vorba de arierate si de fondul de salarii.”

    “Am cerut Ministerului Finantelor o situatie din care sa rezulte
    ce s-a intamplat in 2007-2010, arierate, personal, stocuri. Nu
    intamplator ma refer la stocuri, fiindca se fac achizitii de clante
    la regii care se ocupa de cu totul altceva, ca sa fie servita
    clientela politica”, a spus presedintele.

    Sambata, presedintele s-a intalnit cu delegatia FMI-UE-Banca
    Mondiala, cu care a discutat continutul noului acord cu FMI, axat
    pe restructurarea si eficientizarea companiilor de stat si pe
    mentinerea consolidarii fiscale incepute in perioada primului acord
    incheiat in 2009. “E prima data cand am vazut delegatia FMI
    multumita”, a declarat Traian Basescu, referindu-se la bilantul
    reformelor de pana acum, inclusiv la rezultatele executiei
    bugetare. “Nu exista dificultati in relatia Fondului cu
    autoritatile romane”, a spus el.

    Noul acord cu FMI, de tip preventiv (“de tip precautie, deci
    fara bani”, cum a spus Basescu), mentine estimarea de crestere
    economica de 1,5% pentru 2011, insa pentru 2012 estimarea a fost
    revizuita in jos, de la 4,5% la 3,5%, a precizat presedintele, din
    motive de incertitudine a situatiei internationale. “Noi am iesit
    tehnic din recesiune in trimestrul I, dar nu si din criza.
    Deocamdata, toata Europa este intr-o situatie foarte dificila din
    punctul de vedere al iesirii din criza.”

    In primul trimestru, economia a crescut cu 0,4-0,6% fata de
    ultimul trimestru din 2010 si cu 1,1-1,3% fata de trimestrul I
    2010, conform calculelor de pana acum, spune Basescu. “S-a realizat
    lejer si obiectivul legat de deficitul bugetar, avem chiar un
    spatiu disponibil de 0,2% din PIB, generat de nerealizarea
    investitiilor, dar care speram ca se va recupera in trimestrul al
    doilea.”

    Presedintele a subliniat ca expertii FMI sunt de acord ca
    deficitul bugetar a fost calculat corect de Romania, contrar
    suspiciunilor Eurostat, si ca de anul acesta Finantele vor trece la
    raportarea ESA95, folosita si de celelalte state ale UE.

    In continuare, comandamentul zero al economiei ramane mentinerea
    politicilor fiscale si de restructurare a economiei, asa incat “nu
    ne putem permite sa incepem veselia”, a adaugat Traian Basescu. Nu
    sunt sanse deocamdata sanse nici pentru o scadere a CAS si nici
    pentru cresteri de salarii sau pensii. In ce priveste aderarea la
    zona euro, a fost pastrat anul 2015 drept termen asumat de
    autoritatile romane.

    In ceea ce priveste liberalizarea preturilor la gaze si energie,
    ceruta de FMI si de companiile straine din domeniu, presedintele
    Basescu a afirmat ca ea trebuie privita pe doua paliere, al
    economiei si al populatiei, avand in vedere ca salariile in Romania
    sunt mult mai mici decat in zona euro, astfel incat problema
    liberalizarii tarifelor pentru populatie ar urma sa fie amanata
    spre orizontul anului 2015.

  • Der Spiegel: Grecia vrea sa renunte la euro

    Potrivit informatiilor
    Der Spiegel    , in aceasta noapte ar urma sa aiba loc in Luxemburg
    o intalnire de taina a ministrilor de Finante din zona euro pentru
    a discuta eventuale solutii privitoare la problemele Greciei si
    pentru a incerca sa convinga guvernul condus de George Papandreou
    sa ramana in interiorul eurozonei. Cu o alta moneda, posibil
    drahma, Grecia ar putea sa-si plateasca mai usor datoriile
    (exprimate in euro), prin devalorizarea monedei nationale.

    Guvernul elen se confrunta de mai multe saptamani cu proteste
    aproape zilnice de strada ca urmare a masurilor de austeritate
    impuse dupa ce anul trecut a solicitat asistenta financiara de 110
    miliarde de euro de la UE si FMI.

    Zona euro nu are definit un mecanism prin care un stat membru sa
    poata renunta la moneda unica.

  • Criza irosita

    In noiembrie 2008 scriam un text intitulat “Vreau sa va doara” –
    era vorba despre cum nu ar trebui sa ratam un fenomen asa de
    interesant precum o noua mare depresie. Reiau cateva idei de
    atunci: “Inainte de a scrie acest text i-am ascultat pe cei de la
    Parazitii, care mi-au furnizat si titlul, dar si starea necesara
    pentru a scrie. Iar ideea mea si a titlului este simpla: mi-as dori
    ca noi, romanii, sa nu ratam criza aceasta. Sa ne doara astfel
    incat sa stim cum este atunci cand este intr-adevar rau. Putand
    face comparatiile, in viitor vom actiona, cel putin doua sau trei
    generatii, pentru a ne feri de astfel de situatii. Plastic vorbind,
    mirosul grajdului ne va face sa apreciem la justa valoare, sa
    cautam parfumul, iar un deget invinetit ne va ajuta sa ne pastram
    bratul intreg… Slabiciunile noastre actuale, mai accentuate decat
    ale altor natii, cred ca sunt generate tocmai de faptul ca romanul
    se bazeaza pe <a se descurca>, inainte de <a construi>,
    <a gandi>, <a munci>, <a respecta> sau <a fi
    respectat>. Crizele au fost multe in Romania, dar niciuna nu s-a
    implinit, nu s-a finalizat pentru a genera si efecte pozitive”.

    Acum pot spune linistit ca nu s-a schimbat nimic. Ce s-ar fi
    putut schimba? Calul de bataie a fost, in discursul politic,
    sectorul public si cheltuielile statului. La ce s-a ajuns?

    Salariile bugetarilor au fost reduse aiurea, in functie de
    ierarhii si umori si idei putin comune cu eficienta economica sau
    politicile de interes public; administratia nu a fost nici mai
    eficienta, nici mai putin costisitoare, iar singurul efect palpabil
    a fost plecarea in bejenie a medicilor. Justitia ofera cu larghete
    angajatilor la stat veniturile care le-au fost taiate si la fel se
    intampla si in cazul pensiilor speciale. Am fost sa platesc
    impozitul pe casa “cu cardul la infochiosc” si in realitate am stat
    la o coada, am fost trimis la alta coada la alt ghiseu, acolo mi
    s-a dat o hartie, am revenit cu hartia si am stat la a treia coada,
    iar infochioscul era o doamna obosita care a luat hartia si mi-a
    tastat suma de plata.

    Cheltuielile cu investitii publice nu au miscat PIB in mod
    semnificativ si nici nu o vor face, in conditiile in care in loc de
    asfalt pe drumuri beneficiem de contracte reziliate.

    In ultimii doi ani a revenit, periodic, momentul care trebuia sa
    functioneze ca un punct nodal al crizei romanesti, cel in care
    bancile urmau sa inceapa sa execute case, terenuri sau fabrici,
    situatie in care piata ar fi obtinut niste referinte de pret si
    s-ar fi deblocat. Cu timide exceptii, nu a fost asa; bancile i-au
    executat, dar doar pe cei maruntei. Seful unei firme de consultanta
    imi povestea ca bancile au raspuns in cor “noi nu avem probleme”
    tuturor ofertelor de preluare a activelor sau garantiilor blocate,
    oferte venite din partea fondurilor de investitii specializate.

    Din pacate au avut altii probleme, companiile victime ale
    blocajului financiar, in speta ale practicii impamantenite de
    neplata a facturilor.

    La nivel fundamental era de asteptat o schimbare de politica
    economica, dar, cum Guvernul roman a preferat sa paseze decizia in
    zona FMI si sa se multumeasca cu rolul de simplu executant, acest
    lucru nu s-a intamplat. Concret, economia ar avea nevoie de o
    repozitionare, de o reasezare a mizei din zona serviciilor si
    comertului in cea industriala. O asemenea miscare nu se supune
    regulilor pietei, pentru ca timpii sunt mari, de aceea statul ar fi
    avut rolul principal. Din pacate, nici macar un proiect cat se
    poate de important, precum unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, nu a
    putut pastra interesul unor mari companii energetice straine, care
    s-au retras din asociere.

    In lumea intreaga multe guverne au cazut in capcana, incercand
    sa intoarca pietele la indicatorii dinaintea crizei intr-o perioada
    in care a devenit evident pentru oricine ca lumea nu-si mai poate
    mentine vechile niveluri de cheltuieli publice, sociale si de
    sanatate. Liderii lumii au luptat, risipind resurse imense, pentru
    reluarea expresiei “business as usual”. Dar timpurile au devenit
    “unusual”.

    Romania va iesi din recesiune. Va consuma mai mult, vor veni
    investitori, antreprenori vor porni afaceri, lumea va trai mai bine
    peste un an, doi, trei.

    Dar de restul lumii, de bogatie, de Europa si de un mai bine
    colectiv ne va separa, mereu, un decalaj pe care suntem incapabili
    sa-l depasim pentru ca nu reducem cheltuielile si birocratia, nu
    avem infrastructura si nu platim facturi. Criza aceasta ne-ar fi
    putut ajuta sa recuperam o bucata buna, daca ne-am fi jucat bine
    cartile. Am ales sa ne pastram locul codas, ba am platit si un pret
    pentru asta, pentru ca in ultimii doi ani datoria publica a
    Romaniei s-a dublat.

  • Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum

    78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
    2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
    Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
    general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
    nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
    industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
    urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
    vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
    spune Bratu.

    Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
    de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
    parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
    cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
    cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
    service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
    lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
    cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
    multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
    sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
    mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
    cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
    fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
    plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
    Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
    esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
    bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
    mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
    Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
    euro).

    Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
    proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
    reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
    este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
    bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
    proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
    cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
    Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
    cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
    decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
    cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
    si-au facut-o.

    O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
    magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
    Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
    evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
    legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
    a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
    anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
    s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
    Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
    aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
    de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

    “Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
    populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
    anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
    al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
    produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
    cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
    idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
    cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
    (14%).

    Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
    “este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
    in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
    de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
    resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
    Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
    “Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
    consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
    neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
    nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
    bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
    – de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
    financiare.

    In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
    Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
    ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
    de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
    piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
    care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
    ramanand mereu pe plus.
    Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
    magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
    rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
    mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
    ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
    imaginea marcii.

    Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
    trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
    si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
    sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
    a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
    magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
    Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
    este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
    presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
    anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
    trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
    de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
    care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
    argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.

  • O treime din cei care nu si-au luat o locuinta din cauza crizei ar dori sa cumpere in 2011

    “O treime din persoanele care au amanat din cauza crizei
    achizitia unei case au redevenit interesati sa cumpere o locuinta
    si vor sa faca o tranzactie in urmatoarele trei luni”, reiese
    dintr-un studiu al firmei Be Igloo realizat pe circa 2.000 de
    clienti din portofoliul propriu, transmis agentiei MEDIAFAX.

    Be Igoo a analizat prin intervievarea clientilor din portofoliul
    propriu care sunt perspectivele acestora privind achizitia unei
    locuinte pentru urmatorul an. Astfel, analiza arata ca doar 20% din
    participantii la sondaj au realizat deja o achizitie in perioada
    2008 (data intrarii in baza de date a Be Igloo si inceputul crizei
    financiare)- aprilie 2011

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, data de FMI ca exemplu de “perseverenta politica si sociala” in fata crizei

    Un studiu facut de FMI in randul a 29 de tari care au luat
    credite de la Fond in perioada crizei, din 2008 incoace, arata ca
    finantarea respectiva a fost benefica pentru ele, intrucat le-a
    ajutat sa treaca peste socul crizei si sa evite o prabusire si mai
    accentuata a cererii interne si a importurilor. In majoritatea
    tarilor respective, finantele publice au fost cresterea economica
    se intoarce acum, constata FMI.

    “Pentru tarile care au apelat la sprijinul FMI inca din 2008-2009,
    problema era stabilizarea economiei si evitarea unor ajustari
    excesive de cheltuieli din cauza crizei ori a unor fluctuatii
    valutare daunatoare”, afirma James Roaf, intr-un interviu pentru
    publicatia institutiei, IMF Survey. Cele care au luat credite in
    2010-2011 aveau insa probleme profunde structurale, care le blocau
    accesul pe pietele financiare, explica Roaf.

    Romania a facut parte din primul val de state care au solicitat
    credit de la FMI in epoca de criza, din 2008 pana la jumatatea lui
    2009, alaturi de Letonia, Ungaria, Ucraina sau Serbia, in timp ce
    Grecia sau Irlanda au facut parte din valul ulterior.

    Roaf sustine ca studiul a aratat ca ponderea cheltuielilor sociale
    in totalul cheltuielilor a crescut in loc sa scada in aproape toate
    tarile cu programe convenite cu FMI. “In toate tarile, cei saraci
    sufera cel mai mult. Am lucrat cu guvernele pentru a proteja si
    chiar a creste cheltuielile sociale, spre a apara grupurile sociale
    cele mai vulnerabile”, declara expertul FMI.

    Mai mult, constata studiul, cheltuielile sociale au crescut cel mai
    mult tocmai acolo unde ponderea era cea mai mica inainte de
    incheierea acordurilor cu FMI.

    James Roaf atrage atentia ca, pentru tarile din Europa Centrala si
    de Est unde programele din 2008-2009 au expirat sau expira in acest
    an, cel mai important e sa evite “oboseala reformelor” si sa aplice
    in continuare politici pentru redresarea economiei si cresterea
    ocuparii populatiei.

    “Mare parte din cresterea economica inainte de criza in Europa
    Centrala si de Est era alimentata de majorarea exagerata a
    creditelor. Lipsite acum de creditele care stimulau consumul,
    tarile din zona trebuie sa se orienteze spre exporturi ca motor al
    cresterii viitoare”, afirma Roaf.

  • Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?

    Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
    2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
    decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
    momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
    vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
    Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
    credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
    13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
    mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
    banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
    Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
    populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
    82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
    14%.

    Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
    Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
    venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
    noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
    sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
    cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
    sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
    dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
    mai multi bani deoparte.

    Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
    ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
    cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
    Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
    mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
    declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
    (84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
    56%.

    Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
    intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
    economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
    au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
    foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
    cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.

    Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
    declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
    demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
    disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
    economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
    stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
    insa odata cu primele semne de revenire economica, si
    comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
    Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
    compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
    ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
    mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
    pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.

    Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
    urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
    renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
    totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
    ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
    casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
    mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
    moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
    locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
    sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
    electronice sau ustensile pentru gradina.

    Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
    crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
    lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
    neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
    costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
    aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
    Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
    in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
    decat la noi.

  • The Economist: In Europa de Est, napasta coruptiei a inlocuit napasta comunismului

    “Un scandal de coruptie care are legaturi cu un partid politic
    afecteaza guvernul Cehiei. In Bulgaria, eforturile de aranjare a
    unei licitatii pentru construirea unei centrale nucleare par sa-i
    fi lasat pe politicieni lipsiti de parghii de actiune. In Romania
    si Slovacia, tentativele de reformare a justitiei au stagnat. Chiar
    si politicienii care castiga alegerile cu promisiuni privind
    combaterea coruptiei par sa fie inghititi de sistem in cateva
    luni”, noteaza The Economist.

    Potrivit revistei financiare, nici presa nu mai are influenta pe
    care o avea: profiturile din presa au scazut pe fondul crizei
    financiare, iar reducerea bugetelor editoriale conduce la
    disparitia investigatiilor de presa. Inclusiv miliardele de euro
    oferite de Bruxelles pentru modernizarea infrastructurii si a
    serviciilor publice se dovedesc adesea un izvor de coruptie.
    Companiile, politicienii si demnitarii manipuleaza cot la cot
    licitatiile pentru contracte, de obicei fara riscul de a raspunde
    in fata legii: justitia e slaba, iar electoratele par apatice si
    cinice”, mai scrie revista britanica. In opinia autorului
    articolului, “napasta coruptiei a inlocuit in Europa de Est napasta
    comunismului”.