BusinessMagazin

Tag: produse

  • eMAG primeste produsele inapoi in 30 de zile de la achizitie

    Serviciul ExtraGarantia de Retur este primul de acest gen pe
    piata locala de retail de electronice, electrocasnice si IT, fiind
    adresat atat persoanelor fizice, cat si celor juridice, care nu
    sunt complet multumite de achizitia facuta. |n prima faza insa,
    serviciul este conceput pentru o perioada limitata, care se incheie
    in data de 30 aprilie a acestui an, fara sa afecteze clauzele
    garantiei legale de 10 zile de renuntare la achizitie in cazul
    comertului la distanta.


    Produsele pot fi returnate fie prin curier, fie direct intr-unul
    dintre showroom-urile eMAG, iar clientii au de ales intre a primi
    inapoi valoarea integrala a cumparaturilor sau, in functie de
    optiuni, a le inlocui cu alte produse. Criteriile in functie de
    care este acceptat returul unui anumit produs desigilat sunt ca
    produsul sa vina in ambalajele originale, fara urme de uzura sau
    deteriorari, impreuna cu toate accesoriile livrate.

    “Mediul online ofera de acum in exclusivitate clientilor cea mai
    sigura modalitate de a-si realiza cumparaturile fara a avea grija
    ca au platit un produs care este posibil sa nu se potriveasca
    necesitatilor”, spune Radu Apostolescu, co-fondatorul si directorul
    de marketing al eMAG. “Practic, prin acest serviciu, oferim o
    garantie suplimentara de 30 de zile in care clientii pot folosi
    efectiv produsul ales, iar daca asteptarile sunt diferite, pot fi
    consiliati pentru o alegere mai buna”, a adaugat el,

  • Ai ajuns pe lista neagra a Biroului de Credit? Cum te mai imprumuti

    Unii dintre cei peste 655.000 de romani restantieri la banci,
    inregistrati la Biroul de Credit (BC) la finele lunii noiembrie,
    mai pot cere o noua finantare chiar daca au intarziat cel putin o
    luna cu plata ratelor.

    Nu toti sunt cazuri fara rezolvare: unii au ajuns la BC
    accidental, fara sa stie, iar altii pentru cativa euro, si
    figureaza pe aceeasi lista cu ceilalti restantieri. Vestea proasta
    este ca bancile nu sunt dispuse sa crediteze din nou pe orice
    rau-platnic care le-a facut probleme (chiar daca a avut un motiv
    intemeiat sa nu-si mai achite ratele, precum somajul sau reducerea
    veniturilor), ci numai pe cei cu restante si intarzieri mici. “Pot
    fi eligibili pentru un nou credit clientii cu un numar redus de
    rate restante, de valori mici si cu mai putin de 60 de zile de
    intarziere, inregistrate mai demult in timp”, a declarat pentru
    Gandul Lucia Stefan, director in cadrul Directiei Consumer Risc a
    bancii Raiffeisen. Asta inseamna sa nu fi ratat mai mult de doua
    rate, pentru ca la trei scadente consecutive, adica peste 60 de
    zile de intarziere, adio credit!


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Ce scumpiri va aduce taxa pe fast-food?

    Taxa aplicata alimentelor cu continut ridicat de sare, zahar si
    grasimi va aduce 1 miliard de euro la bugetul de stat, potrivit
    declaratiilor lui Adrian Streinu-Cercel, Secretar de Stat in cadrul
    Ministerului Sanatatii.

    In 2009 cifra de afaceri a companiilor din industria alimentara
    s-a ridicat la 10,5 miliarde euro, potrivit lui Sorin Minea,
    presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara.
    Singurele categorii netaxate vor fi vinul, berea si apele
    minerale.

    “Daca scadem veniturile realizate de companiile din industria de
    bere, vin si ape minerale si adaugam importurile de alimente, baza
    de impozitare s-ar ridica la 8 miliade de euro”, a precizat
    Minea.


    Astfel, impactul colectarii unei taxe de 1 miliard de euro va fi
    transeferat in buzunarul consumatorului si va produce o crestere
    medie a preturilor de 12,5%.

    “Aceasta taxa se va aplica diferentiat, doar pentru anumite
    categorii de produse, ceea ce va duce la scumpiri de minim 25-30%”,
    a adaugat Minea.

    Potrivit lui Dragos Frumosu, presedintele Federatiei
    Sindicatelor din Industria Alimentara, aplicarea taxei va avea
    drept consecinta concedierea a 20% din angajatii industriei
    alimentare, adica 36.000-38.000 de persoane, in conditiile in care
    disponibilizarile din cadrul acestei industrii au fost de 6% anul
    trecut.

    “Un alt efect va fi mutarea operatiunilor companiilor din
    industria alimentara in tari unde sistemele de impozitare sunt mai
    favorabile afacerilor, asa cum a fost cazul Kraft Foods”, a mai
    adaugat Frumosu.

    In conditiile in care producatorii europeni cauta in permanenta
    piete de desfacere, reprezentatii industriei alimentare se tem ca
    taxa pe prodesele fast-food va transforma Romania intr-un
    importator net de hrana.

    Taxa al carei proiect de lege se afla inca in dezbatere in
    Parlament vizeaza atat producatorii din industria alimentara, dar
    si distribuitorii si unitatile de preparare, fapt care va duce la
    scumpiri in intreg lantul. Inca nu s-au stabilit categoriile de
    produse care vor fi taxate, aceasta dezbatere fiind foarte
    controversata.

  • Bancherii mizeaza in continuare pe acordarea creditelor prin telefon

    “Sunt mai multe banci care isi suna clientii. Este o parte din
    campania noastra de promovare de produse. Odata cu semnatura pe
    care clientul a dat-o pentru prelucrarea datelor personale, el si-a
    dat acceptul sa fie sunat de reprezentantii bancii. Va puteti
    astepta ca in continuare sa fiti sunati, daca sunteti un bun client
    al bancii”, a raspuns, intrebat de Gandul, Sorin Mititelu, director
    executiv al Directiei de dezvoltare afaceri si produse retail din
    cadrul BCR. De altfel, cea mai mare banca din sistem si-a propus in
    acest an sa isi majoreze ponderea veniturilor din comisioane, fara
    sa precizeze care este aceasta in prezent. “Nu vor fi cresteri de
    comisioane, ci ne propunem sa vindem mai multe produse.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Moda bio prinde viata-n magazine

    Ionut Teglas, directorul general al retailerului bio Leacul,
    crede ca a facut un pas firesc anul trecut, cand firma a deschis
    primul magazin specializat in vanzarea de produse biologice. Pe
    langa experienta de 15 ani in distributia de produse bio pe care o
    avea compania ce opereaza Leacul, Bio Solaris, “am beneficiat si de
    un context favorabil, pentru ca retailul cu acest tip de produse se
    afla la un stadiu incipient”, declara Teglas. In urma cu doi ani
    exista un singur magazin de produse bio, la Timisoara.

    Consumatorii romani sunt destul de putin familiarizati cu
    conceptul de produs biologic sau organic, adica produs ce contine
    doar ingrediente obtinute prin agricultura ecologica, fara a se
    utiliza substante chimice, pesticide sau organisme modificate
    genetic. Numarul de magazine cu produse bio ar urma sa creasca,
    conform operatorilor, dar una dintre piedici va fi in continuare
    concurenta cu produsele “de la tara”, pe care romanii le percep a
    fi organice, in ciuda lipsei unei atestari de la un organism
    certificat. Potentialul pietei, inca nedezvoltata fata de cea
    vest-europeana, a fost sesizat insa de comerciantii care au inceput
    afaceri de profil fie in mediul online, fie prin magazine
    traditionale.

    “Pe piata romaneasca nu exista o gama prea variata de produse
    care sa poata sustine o alimentatie bio, iar noi vrem sa promovam
    acest stil de viata sanatos prin crearea primului lant de magazine
    alimentare de profil”, declara Alina Kish, partener in afacerea
    BioGood, pornita cu o investitie de 800.000 euro in doua magazine
    din Bucuresti. Alina Kish este sotia lui Eric Kish, fost manager in
    cadrul Rompetrol (familia Kish mai detine afacerea Smarteree, dar
    si dezvoltatorul de software MyStaff). Dezvoltatorii conceptului
    BioGood isi propun sa ajunga pana la inceputul anului 2011 la 10
    magazine in orasele mari din tara.

    In Romania, comertul cu produse biologice este evaluat de
    retailerii de profil la circa 10 milioane de euro, raportat la o
    piata ca Germania, unde se cifra la peste 1,3 miliarde euro in
    2008. Nu numai valoarea produselor bio comercializate este
    diferita, dar si ponderea in vanzarile de bunuri alimentare: in
    timp ce in Romania segmentul bio reprezinta mai putin de 1% din
    comertul alimentar, in Germania detine o cota de piata de 22%. Una
    dintre explicatii tine de faptul ca in general consumatorii nu sunt
    informati cu privire la beneficiile acestor produse si nu sunt
    dispusi sa plateasca un pret mai mare decat pe un produs
    obisnuit.

  • Un produs din cinci vandut la Sensiblu este non-farma

    “In ceea ce priveste vanzarile, o farmacie de centru comercial
    poate avea vanzari cam cu jumatate mai mari fata de una de cartier,
    insa aceasta nu este o regula”, a declarat Andreea Ionescu,
    director retail marketing A&D Pharma. Pentru o farmacie de
    cartier, ponderea vanzarilor de produse farma este semnificativ mai
    mare, ajungand pana la 85%. Fata de acum doi ani, cosul de
    cumparaturi din farmaciile Sensiblu a crescut de la un produs in
    2007, la 1,2-1,4 produse in 2009.

    Sensiblu a deschis de curand o farmacie de 141 mp in incinta AFI
    Palace Cotroceni, propunand un nou format, cel de farmacie de
    destinatie. “Ideea unei astfel de farmacii Sensiblu a pornit de la
    clienti. In focus grupurile de la finele anului 2007, acestia ne-au
    cerut un mediu mai elegant, mai primitor, mai cald, cu solutii
    puternic orientate catre prevente si ingrediente active, fie ele
    naturale sau produse ale cercetarii farmacologice si cosmetice
    moderne. Astazi putem onora aceste asteptari si chiar le depasim
    prin adaptarea conceptului de farmacie la nevoia de schimbare a
    clienţilor Sensiblu”, a mai declarat Andreea Ionescu.

    Pentru primele trei trimestre din 2009, cifra de afaceri a
    Sensiblu a crescut cu 41% fata de perioada similara a anului
    trecut, pana la circa 136 milioane de euro.

  • Cumparam mai mult dar mai rar

    "Factorul care a contribuit cel mai mult la evolutia trend-ului de bunuri de larg consum a fost cresterea in valoare a cosului de cumparaturi, influentata de cresterea pretului si sustinuta de un volum mai mare achizitionat", a declarat Andi Dumitrescu, directorul general GfK Romania.

    Cea mai mare dinamica in volum au inregistrat-o produsele de ingirjire personala si de intretinere a locuintei, care au crescut cu 19%. A doua crestere ca volum a fost de 17% si a fost raportata pe segmentul de alimente si bauturi.

    Bauturile non-alcoolice, cafeaua macinata si apa minerala au inregistrat o crestere de 9% in prima jumatate a anului, fata de perioada similara a anului trecut.

    Sucurile necarbogazoase au inregistrat cea mai mica rata de crestere, de doar 5%, dupa ce anul trecut au crescut cu 20%, alaturi de ulei, care a crescut cu 2% in volum in pofida reducerii pretului.

    Promotiile agresive la care au apelat retailerii pentru a stimula vanzarile a dus la schimbarea comportamentului de consum al romanilor. Astfel, promotiile de tipul cumperi 5 si primesti 1 gratis au facut ca romanii sa cumpere bunuri de larg consum mai rar, dar in cantitati mai mari, pentru a obtine un pret unitar mai mic.

    Studiul a fost realizat prin monitorizarea a 90 categorii de bunuri de larg consum, pe un esantion de 2.200 de gospodarii.
     

  • Altex: preturile produselor vor creste in semestrul doi

    Compania Altex a realizat in prima parte a acestui an vanzari de 83 de milioane de euro, in scadere cu 50% fata de perioada similara a anului anterior.
    Cauzele care vor duce la cresterea preturilor din cadrul retelelor de electronice si electrocasnice sunt de mai multe tipuri.

    Pe de o parte stocurile pe care le-au constituit companiile pentru finalul anului trecut si care nu s-au mai vandut conform asteptarilor se epuizeaza si promotiile agresive datorate acestor stocuri se vor incheia. In al doilea rand, pretul de productie creste iar acest lucru se reflecta la raft. Ecranele, da ca exemplu Dan Ostahie, presedintele grupului de firme Altex, sunt produse exclusive pe piata chineza, unde forta de munca se scumpeste – PIB-ul Chinei este in crestere cu 8% fata de anul anterior.

    In al treilea rand, piata intra pe o usoara panta de crestere, iar “orice companie va simti macar o tentativa usoara de a-si atrage castiguri”, declara oficialii Altex. Ultima perioada pare sa sustina ideea de revenire a pietei, compania avand in iulie vanzari in crestere cu 15% fata de iunie, procent de crestere care s-a mentinut si in primele 10 zile din luna august.
    Piata va scadea, conform estimarilor Altex, cu 40% anul acesta fara de rezultatele anului trecut, cand s-a plasat la cca. 1,5 mld. de euro.

     

  • Delhaize pierde 1 milion euro in T2 in Romania

    Pierderea de 1 milion de euro inregistrata de grup in perioada aprilie-iunie din operatiunile din Romania si Indonezia este atribuita Romaniei, potrivit reprezentantilor Delhaize. Principalii factori care au dus la aceasta pierdere au fost costurile ridicate cu personalul, cresterea costurilor cu deprecierea activelor si amortizarea ca urmare a investitiilor in magazinele La Fourmi, pierderi datorate cursului de schimb si rezultatelor fostelor magazine La Fourmi.

    Veniturile cumulate pentru afacerile din Romania si Indonezia au fost de 56 milioane euro in al doilea trimestru si s-au majorat cu 30,3% datorita expansiunii retelei de magazine in ambele tari si majorarii preturilor.
    La 7 iulie 2009, retailerul a finalizat achizitia a 4 supermarkete Prodas din Bucuresti si spera ca acestea vor contribui la consolidarea pozitiei pe piata din Romania.
    In primul semestru, incasarile in Romania si Indonezia au crescut cu 33,3% fata de perioada similara a anului trecut (19,3%, incluzand fluctuatiile de curs valutar).

    La nivel global, grupul a raportat venituri de 10,2 miliarde euro, in crestere cu 3,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, datorita aprecierii cursului dolarului fata de euro. Profitul net s-a ridicat la suma de 252 milioane euro, cu 15,4% mai mare decat cel inregistrat in primul semestru din 2008.
     

  • Al 77-lea Plus

    Noul magazin de proximitate are o suprafata de 1.200 mp, dintre care 900 mp zona de vanzare, gama de produse incluzand 1.500 de articole. Magazinul este o constructie de tip „freestander” si dispune de 60 de locuri de parcare. Aprovizionarea magazinului se face zilnic, din centrul logistic situat la Ploiesti

    Compania are un program de expansiune la nivel national ce vizeaza toate orasele cu peste 15.000 de locuitori.

    Pe segmentul discout, Plus concureaza cu reteaua germana Penny Market, lantul autohton Minimax Discount si magazinele Profi.