BusinessMagazin

Tag: criza

  • Erste: Pretul aurului va creste la 2.000 de dolari in urmatoarele 12 luni

    “De la publicarea primului nostru raport privind aurul in urma
    cu cinci ani, pretul aurului a crescut cu 140%. Estimarea
    expertilor din urma cu trei ani, care indica un pret pe termen lung
    de 2.300 de dolari, ar putea fi considerata chiar prea
    conservatoare acum”, apreciaza Ronald Stöferle, analistul pentru
    aur al Erste Group. “Ne asteptam ca pretul aurului sa creasca cel
    putin pana la nivelul maxim de pana acum, ajustat la inflatie, de
    2.300 dolari/uncie (din 1980), la incheierea etapei de crestere
    exuberanta a pietei”, a estimat Stöferle.

    Aurul are de castigat de pe urma crizei nerezolvate a datoriilor,
    in conditiile in care majoritatea creantelor nu au fost anulate sau
    rambursate, iar ratele reale ale dobanzii vor ramane la un nivel
    scazut, ceea ce asigura un mediu bun pentru aur. Exista doar cateva
    moduri de a scapa din capcana datoriilor: cresterea datoriilor, in
    maniera facuta de Statele Unite dupa al Doilea Razboi Mondial, sau
    alternativa reducerii drastice a cheltuielilor si a consolidarii
    rigide a bugetului, asa cum au facut tarile scandinave in anii
    1990. Unele dintre cele mai dureroase optiuni sunt reprezentate de
    cresteri masive ale impozitelor, crearea inflatiei, deprecierea
    monedei sau, in ultima instanta, falimentul unei tari. “Ne asteptam
    ca aurul sa castige in toate aceste scenarii”, afirma Stöferle.

    In India si China, o atractie mai mare pentru aur, combinata cu
    cresterea veniturilor disponibile, “va avea cu siguranta un efect
    pozitiv asupra cererii pentru aur”. Pana in 2020, pietele emergente
    vor genera 50% din PIB global, in crestere de la 19% in 2000.

    Scumpirea metalului galben nu inseamna insa si ca ar urma bule
    speculative pe piata aurului, considera analistii Erste. Cererea
    investitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii in anul
    2000, dar ponderea lor a crescut la aproape 40% anul trecut. “Ne
    putem astepta ca investitorii institutionali sa domine urmatoarea
    etapa. In principal, companiile de asigurari si fondurile de pensii
    ar trebui sa isi majoreze plasamentele in aur, data fiind corelarea
    redusa sau chiar negativa cu actiuni si in special cu
    obligatiuni.”

    “Exista o corelare clara intre pretul aurului si nivelul de
    incredere. Un pret in scadere al aurului ar fi astfel corelat cu
    cresterea sau cel putin stabilizarea nivelului de incredere. Credem
    ca increderea pierduta in ultimii ani nu va fi recuperata prea
    curand si ca, prin urmare, aurul inca prezinta un excelent profil
    risc/randament”, conchide Stöferle, care e de parere ca investitia
    in aur ar trebui sa reprezinte 5-10% din portofoliul fiecarui
    investitor.

    In ceea ce priveste revenirea la standardul aur, ea nu este
    realista in momentul de fata, apreciaza analistul austriac. “Dar
    totusi discutiile in acest sens s-au reluat. Presiunea trebuie sa
    mai creasca inainte de a se ajunge la masuri concrete”, a declarat
    Stöferle.

  • Fitch a ridicat ratingul Romaniei, plasata acum in categoria recomandata investitorilor

    Calificativul pentru datoriile pe termen lung in valuta ale
    Romaniei a fost ridicat de la BB+ la BBB, cel pentru datoriile pe
    termen lung in lei de la BBBB- la BBB+, cel pentru datoriile pe
    termen scurt in lei de la F3 la B, iar ratingul suveran a crescut
    de la BBB la BBB+.

    “Pe ansamblu s-a constatat o reducere a riscurilor care ar greva
    ratingul si care justifica reintoarcerea ratingului tarii in
    categoria celor recomandate investitorilor”, a explicat Ed Parker,
    sef al departamentului de ratinguri suverane pentru tarile din EMEA
    (Europa emergenta, Orientul Mijlociu si Africa).

    Agentia noteaza ca redresarea economiei se bazeaza pe cresterea
    puternica a exporturilor, in timp ce contractia cererii interne a
    contribuit la scaderea deficitului de cont curent de la 11,6% in
    2008 la 4,2% in 2010.

    Deficitul bugetar a fost redus si el, dupa “masuri fiscale
    dureroase” echivalente cu circa 5% din PIB din 2008 pana acum si
    sustinute de evolutia ciclului economic. Fitch considera ca tinta
    de deficit de 4,9% din PIB (metodologie ESA95) va fi atinsa, ceea
    ce inseamna o scadere notabila de la 6,4% in 2010 si 8,5% in 2009.
    Datoria publica era la sfarsitul anului trecut la 30,8% din PIB,
    statul a iesit cu succes pe pietele externe de capital si a inceput
    sa extinda scadentele la care se imprumuta pe piata interna.

    Fitch crede insa ca va fi nevoie de masuri suplimentare pentru a
    indeplini tinta de deficit bugetar de 3% in 2012, in condiiile in
    care exista riscul unor relaxari de politici care tin de anul
    electoral. “Desi coalitia de opozitie s-a angajat sa respecte
    tintele convenite cu FMI si UE, partidele componente au facut
    cateva promisiuni costisitoare in materie de micsorare a
    impozitelor si de crestere a cheltuielilor.”

    Celalalt risc pentru Romania este legat de sectorul financiar, cu
    credite neperformante inca in crestere (13% din total la finele lui
    aprilie), desi rata de adecvare a capitalului in banci este buna,
    de 14,9%, iar nivelul de provizionare este adecvat. In plus, 16%
    din activele sistemului bancar sunt detinute de grupuri grecesti,
    “desi Fitch intelege ca aceste banci nu au o expunere semnificativa
    la obligatiunile de stat elene”.

    Inflatia a fost relativ mare, de 8,4% in mai, partial din cauza
    unor factori temporari (cresterea TVA din 2010 si scumpirea
    alimentelor si a energiei pe plan international). Inflatia va
    scadea in a doua jumatate a anului, gratie efectului de baza
    (disparitia bazei de calcul de pana la majorarea TVA, dupa luna
    iunie), dar “va ramane semnificativ peste tinta BNR de 3% si este
    putin probabil sa reintre in grafic pana la finele lui 2012”.

    Agentia adauga ca ratingurile ar putea fi reduse daca apar relaxari
    importante ale disciplinei fiscale sau efecte severe ale socurilor
    externe (de pilda, “problemele la nivelul grupurilor financiare
    grecesti ar putea eroda perceptia privind solvabilitatea
    Romaniei”). In acelasi timp, o crestere robusta a PIB, convergenta
    de venituri cu UE si reformele structurale vor putea duce la o
    imbunatatire a ratingurilor.

    Analistii Raiffeisen Bank noteaza ca dupa ce Fitch a anuntat
    imbunatatirea de rating, leul a castigat circa 0,6% fata de euro,
    adaugand ca “data fiind deprecierea din ultima luna si recenta
    relaxare a incertitudinilor pe pietele externe, consideram ca sunt
    posibile noi aprecieri ale leului in perioada urmatoare”.

  • Basescu: Le multumim bancilor grecesti pentru aportul important la iesirea din recesiune a Romaniei

    “Asa cum am fost asigurat de guvernatorul BNR, toate cele sapte
    banci au un comportament normal si onest pe piata, iar noi le
    multumim. Ne putem imagina o situatie in care bancile grecesti
    privesc cu prioritate spre tara lor, dar in acelasi timp au un
    comportament absolut corect pe piata romaneasca”, a spus
    presedintele.

    Traian Basescu a subliniat ca nici in perioada cea mai dificila din
    2009-2010, cand criza s-a resimtit puternic in Romania, “bancile
    grecesti n-au facut niciun pas inapoi, fiind bine capitalizate si
    continuand sa finanteze procesele economice din Romania”.

    “Detinand circa 27% din activele sistemului, bancile grecesti au
    avut un aport important la iesirea din recesiune a economiei
    romanesti. Noi le multumim pentru aceasta”, a adaugat
    presedintele.

  • Moody’s: Daca depunatorii la bancile grecesti isi retrag 35% din bani, apare un “risc major de lichiditate”

    Agentia considera, intr-un raport citat de Reuters, ca motivatia
    retragerii pentru aproape jumatate din bani tine de recesiune si de
    masurile de austeritate luate de guvernul de la Atena, care au
    redus puterea de cumparare si veniturile grecilor. Pentru restul
    depozitelor retrase, motivatia tine de ingrijorarea clientilor
    privind sanatatea financiara a bancilor si dorinta de a-si minimiza
    riscul.

    Moody’s atrage atentia ca bancile grecesti s-ar putea confrunta cu
    “o lipsa severa de lichiditati” daca retragerea depozitelor ajunge
    la 35% din total si a calificat ritmul actual al retragerilor drept
    “un factor negativ esential” pentru banci.

    Retragerile de depozite s-au accelerat in mai si iunie, pe fondul
    tensiunilor politice si al incertitudinilor privind viitorul
    finantarii Greciei. “Riscul de continuare a scoaterii banilor din
    banci reprezinta un risc major de lichiditate, intrucat perceptia
    depunatorilor este afectata de evolutiile politice negative si de
    capacitatea Greciei de a-si rambursa la timp obligatiile de plata”,
    arata raportul Moody’s.

    Conform datelor disponibile la Banca Nationala a Greciei, citate
    de CNN, depozitele populatiei in bancile grecesti s-au redus din
    decembrie 2010 pana in mai 2011 cu 12 miliarde de euro.

    Marti este o zi cruciala din punctul de vedere al eforturilor de
    salvare a Greciei, avand in vedere ca parlamentul incepe discutiile
    asupra noului program de austeritate initiat de guvern, in valoare
    de 28 de miliarde de euro, de care depinde toata viitoarea
    finantare a tarii, respectiv cele 12 miliarde de euro de la UE si
    FMI si noul credit ce va fi negociat de Grecia cu UE si FMI,
    respectiv 100-120 de miliarde de euro.

    La Atena, in Piata Syntagma au inceput sa se adune deja primele mii
    de manifestanti care contesta planul de austeritate si cer
    renuntarea la memorandumul cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana.
    Sindicatele au organizat pentru azi si maine o greva
    generala.

    Analistii Societe Generale, citati de Kathimerini, au estimat ca
    sunt 30% riscuri ca planul de austeritate sa nu fie aprobat de
    parlament.

  • Basescu: Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile!

    “Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile si
    care costa statul extraordinar de mult, atat direct, cat si prin
    evenimente de coruptie!”, a spus presedintele in discursul de la
    Parlament, boicotat de partidele de opozitie.

    Fiecare judet are acum cate 40-45 de agentii sau chiar mai mult,
    care “sufoca administratia locala, o incorseteaza, iar primarii si
    comunitatile nu pot reactiona si nu se pot pune in valoare”, a
    adaugat seful statului. “Daca in 1989 nu erau nici jumatate din
    aceste institutii deconcentrate, noi despre ce modernizare si
    descentralizare discutam, din moment ce in 20 de ani am infiintat
    continuu agentii?” s-a intrebat Basescu.

    Pe de o parte, avem aceasta “plasa intinsa de la Bucuresti pe
    judetele patriei”, care sufoca prin birocratie decizia la nivel de
    comuna, oras, municipiu; pe de alta parte, avem plasa consiliilor
    locale, care sufoca administratia locala prin politizare.

    “Trebuie sa cream spatiu pentru dezvoltarea de proiecte regionale,
    ceea ce nu se poate face cu administratia actuala de tip judet”,
    ramasa la stadiul anului 1968, cand statul avea cu totul alte
    scopuri si urmarea sa controleze oamenii si deciziile la nivel
    local, a apreciat presedintele, insistand ca reorganizarea
    judetelor trebuie sa se faca in cele din urma.

    Traian Basescu a folosit prilejul discutiei despre restructurare si
    depolitizare spre a aminti ca actuala criza a datoriilor suverane
    din Europa are aceeasi sursa cu cheltuielile excesive de la buget
    angajate de guvernul Tariceanu in 2007-2008: “neinspiratia de a
    cumpara voturi cu bani publici”.

    “Au pierdut si ei haturile finantelor publice, lansand programe
    prin care sa dea bani publici pentru voturi. Doar ca ei o fac de
    mai mult timp, spre deosebire de noi. Datoria noastra n-a ajuns
    nici la 60% din PIB, nici la 100% si nici la 150”, a explicat
    Basescu.

    Totusi, anul trecut, 46% din cheltuielile de la bugetul de stat
    erau pentru programe sociale si pensii, la care se adauga 25%
    pentru cheltuielile salariale din sectorul public, fara
    administratiile locale, ceea ce este foarte mult, a precizat
    presedintele.

  • Magia dintr-un certificat verde – cine mai creste de 30 de ori in cinci ani

    Evolutia de poveste a certificatului verde este direct
    proportionala cu miliardele de euro pe care investitorii le-au pus
    la bataie pentru a capta energia regenerabila. Iar vestea este ca
    boom-ul abia acum incepe. In bani, certificatele verzi primite de
    investitorii in energie regenerabila in 2010 au insemnat 37 de
    milioane de euro, mult peste valoarea de numai 1,2 milioane de euro
    din 2006, iar anul acesta ar putea ajunge la circa 200 de milioane
    de euro.

    “Energia electrica produsa din surse regenerabile, care a fost
    livrata in retelele electrice in anul 2010 si care a beneficiat de
    schema de promovare prin certificatele verzi, a fost de 676.600
    MWh, pentru care s-au emis tot atatea certificate verzi”, spun
    reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul
    Energiei (ANRE). Potrivit ANRE, valoarea medie de tranzactionare a
    unui certificat a fost anul trecut de 232,36 de lei (circa 55 de
    euro), ceea ce inseamna ca numai anul trecut valoarea
    certificatelor verzi emise a fost de 37 de milioane de euro.

    Daca in 2006 numai 6 companii primeau certificate verzi, in 2010
    numarul acestora a crescut la 48. Sumele par mici acum raportate la
    valoarea investitiilor anuntate, dar, in 2015, piata certificatelor
    verzi numai pentru energie eoliana ar putea fi de un miliard de
    euro.Certificatele verzi s-au transformat in cativa ani dintr-o
    notiune abstracta in cel mai puternic magnet pentru atragerea
    investitiilor straine in Romania, ele fiind de fapt motivul real
    pentru care, din 2008 incoace, aproape lunar cate o companie, mai
    mult sau mai putin cunoscuta sau legata de domeniul energiei,
    anunta cate un proiect de energie verde.

    Beneficiarii sistemului de promovare a producerii de energie din
    surse regenerabile sunt producatorii de electricitate din surse
    precum vant, soare, biomasa, puterea valurilor sau apa, prin
    unitati puse in functiune incepand cu anul 2004. De atunci, orice
    producator de energie verde primeste pentru fiecare MWh livrat in
    sistem cate un certificat verde in contextul in care, fara aceasta
    subventie, proiectele de acest tip nu sunt rentabile din cauza
    costurilor foarte mari cu tehnologia.

    Din 2008 insa, odata cu publicarea Legii 220, lucrurile au
    devenit mai interesante pentru ca, teoretic, numarul de certificate
    verzi a inceput sa varieze in functie de tehnologia utilizata.
    Totodata, pretul pentru un certificat verde a fost stabilit in
    intervalul 27-55 de euro (valori indexate anual cu indicele mediu
    de inflatie calculat la nivelul UE 27).
    Tot acest sistem a fost pus pe picioare in contextul in care
    Romania, devenind membru al Uniunii Europene, s-a obligat ca in
    2020 sa consume 24% din energie provenita din surse verzi, pentru a
    reduce emisiile de dioxid de carbon. Fara aceasta obligatie,
    proiectele de energie verde nu ar fi atras investitorii, ele fiind
    mult mai scumpe si mult mai putin productive comparativ cu cele
    conventionale.

    In Romania, sistemul ales prin Legea 220 a fost cel al
    certificatelor verzi alaturi de cote obligatorii de energie verde
    pe care fiecare furnizor trebuie sa le livreze consumatorilor sai.
    Practic, un producator de energie verde primeste din partea
    Transelectrica un anumit numar de certificate pentru fiecare MWh
    livrat. Mai departe, furnizorii cumpara aceste certificate verzi
    pentru a ajunge la cota obligatorie de energie regenerabila pe care
    trebuie s-o aiba in cosul livrat clientilor sai, altfel riscand
    penalizari. Energia astfel combinata ajunge la consumatorul final,
    dar cu un pret mai mare, pentru ca furnizorul sa-si acopere
    cheltuielile cu certificatele verzi. Astfel, tot acest sistem de
    sprijin este suportat tot de facturile platite de populatie si de
    companii. Totodata, producatorii de energie verde au posibilitatea,
    dincolo de certificate, de a vinde energia produsa si pe piata,
    rotunjindu-si astfel veniturile.

  • Trichet: Criza datoriilor de stat este pe cale sa infecteze bancile

    “Personal, as spune ca da, s-au aprins luminile rosii. Mesajul
    Consiliului (European de Risc Sistemic – n.r.) este ca legatura
    dintre criza datoriilor de stat si banci este cea mai grava
    amenintare la adresa stabilitatii financiare din Uniunea
    Europeana”, a afirmat Trichet la Frankfurt, dupa o intalnire a
    forului european.
    Trichet, presedintele Consiliului de Risc Sistemic (ESRB), a lansat
    comentariile in contextul reuniunii liderilor europeni de la
    Bruxelles, care vor discuta in principal despre al doilea acord de
    bailout pentru Grecia.
    UE incearca sa evite repetarea crizei financiare care a urmat
    prabusirii, in 2008, a bancii americane de investitii Lehman
    Brothers, care a determinat guvernele europene sa aloce peste 5.000
    de miliarde de dolari pentru a sustine sistemul bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate

    Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
    la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
    jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
    (incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
    urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
    parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
    privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
    exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
    austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
    internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
    sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
    guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
    inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
    Didier Reynders.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O agravare a crizei din zona euro ar putea afecta Elvetia. Bancile elvetiene au multe investitii in strainatate

    Un efect de “domino” cauzat de restructurarea datoriei Greciei
    ar genera si noi presiuni de apreciere asupra francului elvetian, a
    avertizat Jordan.
    Temerile privind datoriile statelor de la periferia zonei euro au
    impins francul la o cotatie record fata de euro in acest an , iar
    exportatorii elvetieni s-au plans in privinta marjelor de profit,
    situatie care a determinat banca centrala sa pastreze dobanda de
    politica monetara la un nivel scazut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mega-manifestatie a “indignatilor” din Spania contra Pactului pentru Euro (VIDEO)

    La Madrid, demonstrantii au marsaluit prin oras, oprindu-se in
    fata cladirii Congresului Deputatilor, din Plaza de las Cortes.
    Autoritatile locale au estimat prezenta a circa 50.000 de oameni,
    in timp ce estimarile avansate de agentia EFE si preluate de El
    Pais au vorbit de o cifra intre 38.000 si 42.000 de oameni. La
    Barcelona ar fi iesit chiar mai multi – 75.000, dupa estimarile
    jandarmeriei locale, preluate tot de El Pais.

    Manifestatiile au fost pasnice, organizate de aceiasi oameni
    care au iesit in pietele publice incepand din 15 mai, acuzand
    guvernul ca arunca povara crizei pe umerii populatiei, prin taieri
    de cheltuieli sociale si pasivitate in fata somajului in crestere,
    dar ii menajeaza pe bancheri si pe magnatii imobiliari.

    Sloganul cel mai des intalnit a fost “Nu suntem o marfa in
    mainile politicienilor si ale bancherilor”, alaturi de “Asta e o
    frauda, nu o criza”, “I se spune democratie, dar nu este”,
    “Democratie reala acum”, “Violenta inseamna sa fii platit cu 600 de
    euro” (aluzie la salariul minim – 641 de euro), “Zapatero,
    prietenul bancherilor”, “Europeni, ridicati-va”, “Nu, nu, nu ne
    reprezinta” (aluzie la neincrederea in clasa politica) sau “Golan
    periculos” (manifestantii au fost numiti in deradere “perroflautas”
    – golani, sarantoci care cersesc la colt de strada, cantand din
    flaut si insotiti de cate un caine).

    Marsuri si manifestatii similare au fost organizate si in alte
    tari europene, din Grecia si Germania pana in Belgia si Italia. El
    Pais a numarat in total 98 de manifestatii organizate in Spania si
    in alte tari care fie au avut deja loc, fie erau programate pentru
    duminica seara. La Paris, 127 de persoane au fost retinute de
    politie, pentru ca s-au abatut de la traseul aprobat de primarie
    pentru marsul de duminica.

    Pactul pentru Euro, la care in martie a aderat si Romania, alaturi
    de cele 16 state ale zonei euro si de alte cinci state europene din
    afara zonei euro, prevede masuri de limitare drastica a deficitului
    bugetar si a datoriei publice, inclusiv prin fixarea in constitutie
    a unor plafoane maxime, precum si masuri de crestere a
    competitivitatii si de atragere a investitiilor, inclusiv prin
    dereglementarea pietei europene a muncii.

    “Indignatii” considera ca pactul este nedemocratic si incorect,
    intrucat nu are in vedere niciun fel de masura de limitare a
    speculatiilor pe pietele financiare sau care sa penalizeze fuga
    profiturilor spre paradisurile fiscale – ambele fiind, in opinia
    lor, cauze ale crizei financiare din 2008 si ale crizei actuale a
    datoriilor suverane din zona euro.