BusinessMagazin

Tag: privatizare

  • Şeful Electrica atacă giganţii străini din energie: Cum e posibil să faci profituri de 30% din servicii într-o ţară ca România?

    “De unde aduci managerii străini? De la o companie cu rude în Germania, care va trimite un manager, acesta va vedea că treaba nu merge şi va recomanda privatizarea? Ce s-a ales cu privatizările din energie? O foarte proastă calitate a serviciilor faţă de cele ale Electrica şi profituri foarte mari. Cum este posibil să faci profituri de 30% din servicii într-o ţară ca România? De ce nu le faci la tine în ţară? Profiturile mari ale companiilor energetice se duc în afară prin achiziţii de echipamente foarte scumpe. Nu înteleg discuţiile privind privatizarea distribuţiei”, a declarat Folescu.

    Pe de altă parte, Florin Ciocănelea, CEO al Grup Servicii Petroliere, atrage atenţia că şi Enron, General Motors sau Lehman Brothers au avut management privat, dar acesta nu a reuşit să le salveze.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Comisia Europeană admite că Grecia nu-şi va putea realiza planul de privatizări

    Potrivit ziarului Kathimerini, reprezentanţii “troicii” care a negociat cu Grecia – Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – sunt convinşi că Grecia va îndeplini ţintele de colectare a veniturilor la buget până la sfârşitul anului (3,3 miliarde de euro), însă nu şi că va putea să respecte programul de privatizări care a condiţionat în vară aprobarea noului pachet de credite pentru Atena.

    Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a recunoscut că Atena ar putea să fie nevoită să modifice obiectivele şi calendarul de privatizări, din cauza condiţiilor de piaţă, care s-au înrăutăţit în ultimele luni.

    “Valoarea unora dintre activele prevăzute pentru privatizare s-a redus în ultimele trimestre”, a spus Rehn. “În cazul unor dificultăţi în îndeplinirea ţintelor, ritmul vânzării activelor statului şi pachetele de acţiuni oferite la vânzare ar putea fi revizuite”, a adăugat comisarul, răspunzând unei întrebări la Parlamentul European.

    Ţintele de privatizare asumate de Grecia vizează vânzarea unor active ale statului în valoare de 10 miliarde de euro în 2012, 7 miliarde în 2013, 12 miliarde în 2014 şi 15 miliarde în 2015.

  • CSAT avertizează că privatizarea CFR Marfă ar putea avea implicaţii asupra siguranţei naţionale

    Nu de multe ori în ultimii 20 de ani CSAT a avut o opinie cu privire la priva­tizarea unei companii de stat. CFR Marfă, care a avut anul trecut afaceri de 237,4 milioane de euro, ar urma să fie privatizată în proporţie de cel mult 20%. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, elaborat de Ministerul Transpor­turilor şi Infrastructurii, veniturile totale din activitatea de privatizare a unui pachet de cel mult 20% din acţiunile CFR Marfă, res­pectiv Tarom, ar putea aduce venituri de 52,5 mil. lei (12,5 mil. euro), de trei ori peste estimările iniţiale, în special din dividende, precum şi cheltuieli de şapte ori mai mari, respectiv 22,26 mil. lei (5,3 mil. euro), pe rapoarte de evaluare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Udrea: Il sfatuiesc pe Voiculescu sa investeasca in turism salariile celor platiti sa toace orice e bun in tara asta

    “Pentru asta trebuie sa se faca o buna mediatizare a actiunii
    pentru a atrage investitori. Pentru ca nu se inghesuie nimeni. Noi
    am scos de un an de zile la licitatie structurile care le aveam pe
    litoral. Dupa un an, am reuşit sa vindem un magazin si un imobil
    neamenajat in Mamaia. Nu terenurile, nu vilele, nu hotelul de cinci
    stele Mamaia”, explica Udrea pe blogul sau.

    Acum este un bun moment pentru a face investitii in turism, afirma
    ministrul, “pentru ca preturile sunt mici si este o perioada in
    care se aplica o politica de sustinere reala a acestui sector
    economic”. Ea face apel catre cei care cauta afaceri profitabile pe
    termen mediu si lung este sa investeasca in turismul romanesc. “Ma
    adresez si cunoscutilor, amicilor, colegilor din toate partidele,
    oricui interesat, din tara sau din afara ei, cetatean roman ori
    strain, persoana fizica sau juridica, etc. si ii asigur pe toti ca
    vor primi tot sprijinul din partea MDRT, in conditiile legii”,
    sustine Udrea.

    Ea il sfatuieste si pe Dan Voiculescu sa investeasca in turism
    “banii pe care ii cheltuie platind salarii celor care pe care i-a
    programat sa toace orice lucru bun care se face in tara asta si pe
    oricine care vrea sa o miste din loc, bani pe care. de altfel, i-a
    castigat pe spinarea statului”. Elena Udrea il indeamna insa pe
    Voiculescu, cu ironie, “sa nu repete experienta lui Vantu, care a
    luat pe nimic hotelurile si bazele de agrement din Delta si le-a
    lasat in paragina acum”.

    Guvernul PSD din 2000-2004 a privatizat fara sa tina cont de
    nevoile turismului, apreciaza Udrea. “Zeci de hoteluri au fost
    luate pe nimic si folosite drept ipoteca pentru credite de zeci de
    milioane. Acum sunt intr-o stare avansata de degradare si nu pot
    primi turişti, fiind inchise de controalele MDRT. Adevaratii
    investitori in turism au de suferit din cauza comportamentului
    acestor agenti economici, care flutura dreptul constitutional de
    proprietate. Am promovat cu mare opozitie o lege a exproprierilor
    si speram sa le luam hotelurile inapoi”, arata ministrul.

  • Scrisoarea de intentie catre FMI – un calendar de privatizari rapide

    Autoritatile promit FMI ca pana la sfarsitul lui august va fi
    gata legislatia care reglementeaza conducerea acestor companii, ca
    vor interzice prelungirea contractelor actualilor manageri dupa 1
    ianuarie 2012 si ca pana la sfarsitul anului curent va fi deja
    incheiata la cele mai mari companii cu capital majoritar de stat
    selectia noilor manageri privati, carora le va fi garantata
    autonomia de decizie.

    Vanzarea prin bursa sau catre investitori strategici a pachetelor
    statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (cate
    15%) si Oltchim se va face pana la sfarsitul lui 2011, in
    conditiile in care pana in septembrie urmeaza sa fie selectate
    deja bancile de investitii care se vor ocupa de ofertele publice
    respective. La Hidroelectrica si Nuclearelectrica, oferta unor
    pachete minoritare impreuna cu cate o majorare de capital vor fi
    facute pana la sfarsitul lui mai, respectiv iunie 2012.

    Pentru Posta Romana nu se prevede privatizare, ci doar
    eliminarea pierderilor cel tarziu pana in 2012. La Termoelectrica,
    activele viabile vor fi separate de cele neviabile pana la finele
    lui ianuarie 2012, iar pregatirea de privatizare se va face pana in
    luna martie.

    Cat priveste planul de formare a celor doi campioni energetici,
    scrisoarea de intentie precizeaza ca statul a renuntat la el, in
    urma obstacolelor intampinate in justitie, si se obliga sa dezvolte
    o strategie alternativa. “Pentru a aduce investitii noi in sector,
    vom continua cu privatizarea complexurilor energetice si a
    Electrica Serv, in concordanta cu legislatia europeana in domeniul
    concurentei”, se arata in scrisoarea de intentie.

  • Grecia: posibil referendum popular asupra masurilor de austeritate (VIDEO)

    Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
    masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
    reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
    concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
    menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
    mai putin de 1% in 2015.

    “Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
    actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
    democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
    referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
    Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

    Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
    coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
    de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
    urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
    mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
    euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
    2013.

    Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
    puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
    nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
    acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
    trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
    unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
    parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
    mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

    La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
    zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
    Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
    Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
    mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
    participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
    insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
    incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
    a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
    intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
    este estimata la 20-30% din PIB.

    Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
    miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
    de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
    liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
    finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
    Parlament planul de reforma.

    Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
    primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
    conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
    euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
    zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
    pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
    referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
    intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

    Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
    parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
    la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
    actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
    4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
    o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
    Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
    de euro.

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Miscarile “indignatilor” s-au extins si in Grecia. Autoritatile: “E o miscare bazata pe un singur sentiment, furia” (VIDEO)

    “E o miscare fara o ideologie sau organizare, care se bazeaza pe
    un singur sentiment, cel al furiei”, a declarat vicepremierul de la
    Atena, Theodoros Pangalos, citat de Kathimerini.

    Protestatarii greci, in majoritate tineri, au ocupat cu miile piata
    in fiecare zi, inclusiv in cursul zilei de duminica (vezi
    aici transmisia live din piata)    , fara a transforma insa locul
    intr-o tabara cu corturi, cum s-a intamplat in Spania. Ei cer “sa
    plece hotii” – politicienii care au devalizat bugetul si n-au
    protejat suveranitatea tarii, dar si FMI si UE, considerate
    aparatoarele bancilor si ale marilor companii din Europa, pe care
    le-au salvat de criza pe seama populatiei ce suporta acum nota de
    plata.

    Varianta greceasca a “indignatilor” spanioli a cerut, printre
    altele, ruperea acordului cu FMI, ridicarea imunitatii parlamentare
    a politicienilor si infiintarea unei comisii de audit care sa
    analizeze cum s-a ajuns ca Grecia sa acumuleze o datorie de peste
    150% din PIB.


    Un protest zilnic similar are loc si in piata Lefkos Pyrgos din
    Salonic, convocat tot prin retelele de socializare online si cu
    sloganuri comune cu cele ale atenienilor. “Nu suntem camerista
    nimanui” era unul dintre ele – o aluzie la fostul sef al FMI,
    Dominique Strauss-Kahn.

    Iesirea in strada a “indignatilor” greci (aganaktismenoi) din
    ultimele zile a coincis si cu protestele sindicalistilor de la
    compania telecom OTE, inclusa pe lista de privatizari a guvernului
    grec (acesta detine 20% din companie si vrea sa vanda 10% catre
    Deutsche Telekom, care detine 30%). Angajatii OTE au blocat una
    dintre cele mai aglomerate rute din Atena, bulevardul Kifissias, si
    au pichetat sediul OTE, cerand anularea deciziei de vanzare a
    pachetului de actiuni. Ei au anuntat greve pentru 2 si 9 iunie, cu
    acelasi scop.

    Adunari asemanatoare de “indignati”, in semn de solidaritate cu
    Spania si Grecia, au fost organizate si in Franta, incepand cu cea
    din Place de la Bastille din Paris. Ca si in cazurile celorlalte
    adunari, protestatarii din Paris si-au instalat camera video pentru
    transmiterea
    live pe internet     a manifestatiei si au preluat si ei
    sloganurile spaniole de “democratie reala acum” si “ocupati
    pietele”. Nota locala e data de apelul “Sarkozy, degage!” si
    condamnarea razboiului costisitor contra Libiei, initiat de
    actualul presedinte.

    In cursul serii de duminica, politia a folosit gaze lacrimogene
    pentru a imprastia manifestatia din Place de la Bastille, unde se
    aflau circa o mie de oameni, conform unor surse din cadrul
    politiei, citate de France Info. Actiunea a fost imediat facuta
    cunoscuta prin retelele sociale de catre parizieni, atragand
    solidarizarea “indignatilor” din Spania, care s-au mobilizat sa
    protesteze la reprezentantele diplomatice ale Frantei din Madrid si
    Valencia.

    Tendinta acestor miscari pasnice este de a se extinde la scara
    intregii Europe, profitand de posibilitatea coagularii rapide a
    protestelor gratie retelelor Twitter sau Facebook. Manifestatii
    similare au avut loc in Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia
    sau Cehia.

  • Expert european: nu privatizarea Greciei e solutia

    Problema nu se pune insa asa, crede Daniel Gros, seful Centrului
    pentru Studii de Politici Europene de la Bruxelles si coautorul
    ideii de creare a unui Fond Monetar European destinat prevenirii
    unei crize similare cu cea a Greciei. Ci in termeni de realism
    economic: daca tot stocul de investitii straine directe acumulate
    pana acum in Grecia n-a depasit 25 de miliarde de euro, atunci cum
    ar fi de sperat ca investitorii se vor repezi sa arunce 50 de
    miliarde intr-o economie cu probleme, grevata de birocratie si fara
    macar un registru functional al proprietatilor imobiliare?

    Potrivit publicatiei Kathimerini, Gros crede ca mai realist e ca
    Grecia sa vanda nu activele din tara, ci participatiile din
    strainatate, in principal ale bancilor, care totalizeaza aproape 20
    mld. euro, cea mai mare parte a activelor bancare din strainatate
    fiind concentrata in Turcia. Daca acolo unde statul este inca
    actionar, scoaterea la vanzare ar fi o optiune naturala, motivatia
    vanzarii in cazul companiilor sau al bancilor unde statul nu este
    actionar ar fi ca soarta firmelor private din Grecia este deja mult
    prea legata de cea a statului pentru ca acestea sa se poata
    sustrage efectelor unui eveniment ca intrarea in incapacitate de
    plata a statului elen.

    Ministerul de Finante de la Atena s-a angajat sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie. Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis
    ca se va intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i
    convinge sa cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice
    in cursul verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank,
    Piraeus Bank, portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze
    DEPA, compania metalurgica Larko, compania de productie militara
    Hellenic Defence Systems si altele.