BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Răsturnare de situaţie pe piaţa muncii: salariile de start în supermarketuri, la bătaie cu cele din bănci

    Un tânăr licenţiat aflat la primul job primeşte 1.300 de lei net pe lună ca să lucreze într-o bancă şi 1.500 de lei net ca să se angajeze într-un supermarket.

    Ofertele salariale pen­tru tinerii absol­venţi de facultate care se an­­­gajează pe o po­ziţie de entry-level variază între 1.300 şi 2.500 de lei net pe lună, în funcţie de sectorul de acti­vitate în ca­re activează angaja­to­rul, arată re­zul­tatele studiului salarial şi de be­neficii PayWell realizat de fir­ma de au­dit şi consultanţă fiscală PwC România.

    Astfel, un proaspăt licenţiat obţine la pri­mul loc de muncă un pachet salarial de 1.300 de lei net pe lună dacă se angajează într-o bancă, 1.500 de lei net pe lună dacă lucrează în retail, 1.700 de lei net dacă optează pentru sectorul producţiei industria­le sau al bunurilor de larg consum şi 2.500 de lei net pe lună dacă se anga­jează la o companie farmaceutică.

    Angajaţii aflaţi la prima experienţă profesională care lucrează în bănci au ajuns astfel să fie mai prost remuneraţi decât cei din supermarketuri, având în vedere că  băncile recrutează în general tineri care să lucreze în sucursale (unde se ocupă de operaţiuni clientelă), call center sau activităţi de back office. Fiind foarte standardizate, aceste joburi nu au o greutate foarte mare pentru cei care fac politicile salariale din bănci, spun specialiştii. La rândul lor, tinerii absolvenţi de facultate nu sunt dispuşi să-şi petreacă prea mulţi ani din carieră pe salarii atât de mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Job-ul din România unde poţi câştiga până la 3.000 de euro net pe lună

    Salariul unui specialist în acest domeniu porneşte de la 2.000 de euro net pe lună pentru o poziţie de senior şi poate să ajungă cu uşurinţă şi la 3.000 de euro net pe lună.

    „Pachetul salarial depinde de nivelul experi­enţei, însă experienţa nu se măsoară în ani, ci în nu­mărul de proiecte livrate şi complexitatea lor. Sunt oameni care au zece ani de experienţă, dar au lucrat pe proiecte simple, iar alţii în doi ani reuşesc să dez­volte proiecte destul de com­­plexe. Legat de sala­riu, compania noastră este ali­­niată pieţei. De exem­plu, un seni­or poate să ajungă uşor la un salariu de 2.000 de euro sau chiar 3.000 de euro net pe lună”, a explicat Cătă­­lin Bordei. 

    Vedeţi AICI job-ul din România unde poţi câştiga până la 3.000 de euro net pe lună 

  • #JobInRomania-Piaţa muncii: Salarii mici, meseriaşi puţini şi şomeri veniţi de pe băncile facultăţii

     Opt milioane de români au venituri din muncă, doar 4.7 milioane pe contracte

    Opt milioane de români au, în momentul de faţă, venituri din muncă, dintre care 4,7 milioane sunt salariaţi cu acte înregistrate şi alţi trei milioane de conaţionali care au ales să plece peste hotare. Aşa arată piaţa muncii. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. În aceste condiţii, se pune problema cine mai munceşte şi cum poate statul să ajute populaţia activă, numai anul trecut 5% dintre şomeri fiind absolvenţi de facultăţi, în timp ce 18% dintre cei fără loc de muncă terminaseră studiile liceale sau post-liceale.

    Jumătate din şomerii României au ajuns la maturitate profesională, având vârste între 30 şi 49 de ani. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14- 15% din şomerii României şi spun că în momentul în care bat la o uşă se lovesc de paradoxurile de pe piaţa muncii. Veniţi de pe băncile şcolilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experienţă, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condiţiilor de angajare exact nevoia de experienţă.

    „Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Acum lucrez ca hair-stylist într-un salon. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, este povestea unui absolvent pe care o vom prezenta detaliat într-un material ulterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare dramatică pe piaţa muncii. Gestul făcut de tineri care îi scoate din minţi pe manageri

    Companiile care apelează la firmele de training încep să ceară programe care să ajute angajaţii din generaţii diferite să colaboreze mai bine, având în vedere că în prezent distanţa dintre generaţii este mult mai mică şi se ajunge în situaţia în care managerii au în echipă persoane care fac parte din 2-3 generaţii diferite.
     
    „Înainte, generaţiile de angajaţi se succedeau odată la 20 – 30 de ani, însă în prezent se schimbă stilul şi valorile an­gajaţilor odată la 4-5 ani, mult mai re­pede. Generaţiile care acum au 35-45 de ani, generaţiile «muncii», nu prea utili­zea­ză conceptul de work-life balance”. 
     

  • Piaţa muncii din România un cerc vicios. Companiile se plâng că nu găsesc angajaţi, iar şomerii că nu găsesc de muncă

    Multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere. Pe de altă parte, mulţi candidaţi nici nu aplică – sau nu iau în serios – ofertele de pe piaţa muncii. Unde se produce ruptura şi care sunt cauzele? Cât de mult contează salariile, beneficiile extrasalariale, mediul de lucru şi renumele companiei arată cel mai recent studiu realizat de Catalyst.

    Piaţa muncii pare un cerc vicios. Multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere. Pe de altă parte, mulţi candidaţi nici nu aplică – sau nu iau în serios – ofertele de pe piaţa muncii. Unde se produce ruptura şi care sunt cauzele? Cât de mult contează salariile, beneficiile extrasalariale, mediul de lucru şi renumele companiei arată cel mai recent studiu realizat de Catalyst.

    Pe primul loc în topul criteriilor luate în considerare în alegerea unui angajator se află în continuare pachetul salarial oferit, criteriu care a marcat o creştere de 19 procente faţă de anul trecut, arată cel mai recent studiu „Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst. „Deşi pachetul salarial este principalul criteriu în alegerea angajatorului, să fie bine plătit este doar al treilea obiectiv profesional al celor care sunt în căutarea unui loc de muncă.

    Atmosfera de lucru plăcută a urcat pe locul al doilea în topul criteriilor, iar acest lucru se datorează în mare măsură şi faptului că angajatorii investesc din ce în ce mai mult în realizarea de spaţii de lucru creative şi dinamice, precum şi în oferirea de opţiuni distractive pentru reîncărcarea bateriilor în timpul petrecut la job“, arată Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst România. Alt criteriu în alegerea angajatorilor, explică Alexandra Stancu, este reprezentat de noile provocări profesionale, întrucât candidaţii îşi doresc să fie într-un continuu proces de creştere şi dezvoltare profesională. Din acest motiv, în momentul în care simt că organizaţia în care îşi desfăşoară activitatea nu le mai poate oferi noi provocări profesionale, caută un alt loc de muncă.

    La fel de adevărat este însă că sunt angajaţi care urmăresc permanent ofertele de pe piaţă, iar în momentul în care apare un anunţ interesant aplică la poziţia care le-a trezit interesul. La polul opus sunt candidaţii care nu aplică la joburile deschise în cadrul companiei preferate, principalul motiv fiind faptul că sunt încredinţaţi că nu au suficientă experienţă. Însă, atenţionează Alexandra Stancu, „acest lucru este influenţat şi de faptul că marea majoritatea a angajatorilor publică un profil ideal al candidatului căutat pentru poziţiile deschise, profil ideal care este şi destul de greu de întâlnit în piaţă“.

    Conform studiului, internetul este principala unealtă de informare pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă; o simplă navigare pe un portal de joburi poate da o imagine de ansamblu cu privire la care sunt companiile care angajează şi profilurile căutate. Pe poziţia a doua în rândul canalelor de informare se plasează site-urile companiilor, cu paginile dedicate celor care vor să aplice: peste 50% dintre respondenţii studiului intră direct pe site-ul firmei care îi interesează. Astfel, pot afla mai multe detalii cu privire la activitatea companiei, structura organizaţională, precum şi experienţa de angajat în cadrul companiei, detaliază reprezentanta Catalyst. „Din acest motiv, actualizarea site-ului companiei sau realizarea unei pagini de carieră locale în cazul companiilor multinaţionale ar trebui să devină o prioritate pentru strategia de comunicare a brandului de angajator“, consideră Alexandra Stancu.

    Peste trei sferturi dintre respondenţii studiului „Cei mai doriţi angajatori“ şi-au actualizat CV-ul sau profilul de pe reţelele sociale în momentul în care şi-au căutat un job, iar aproape două treimi (65%) dintre ei au şi aplicat la un loc de muncă despre a cărui disponibilitate au fost publicate informaţii pe o platformă de carieră. Acest lucru este strâns legat şi de faptul că site‑urile de joburi reprezintă cel mai utilizat canal de informare cu privire la piaţa muncii.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii la studiu îşi doresc să devină specialiliti în domeniul lor de activitate, motiv pentru care unul dintre criteriile importante în alegerea angajatorilor este reprezentat de noile provocări profesionale oferite. În acelaşi timp, candidaţii îşi doresc să poată menţine un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, mai ales în contextul în care dezvoltarea profesională este foarte importantă pentru ei.

  • O poliţistă din România a plecat să fie studentă în Suedia.”Am realizat că diplomele nu valorează nimic pe piaţa muncii din România”

    Silvia Petru a lăsat meseria de poliţistă din România pentru a se înscrie la studii în Suedia. Visul ei este să îmbrace din nou uniforma dar admite că nu s-ar mai întoarce în ţară.

    „La mine totul a inceput prin 2009, cand am avut norocul sa plec intr-o delegatie in Danemarca si atunci am vizitat si Suedia, mai exact capitala Stockholm si am realizat de ce multi o numesc Venetia Nordului. Atunci a fost dragoste la prima vedere.

    Am absolvit Academia de Politie “Al. I. Cuza” din Bucuresti, moment in care am si depus juramantul de credinta Romaniei si, cu toate acestea, a trebuit sa parasesc tara deoarece alte persoane au fost selectate sa ramana in structurile de politie la restructurare. Evident ca nu am inteles criteriile.

    Pentru mine acel moment a fost extrem de dur, dupa o pregatire zilnica de 4 ani in structurile Ministerului Administratiei si Internelor in Academia de Politie, dupa obtinerea a altor 2 diplome de masterat in domeniul politienesc, am realizat ca diplomele nu valoreaza nimic pe piata muncii din Romania”, a povestit Silvia pentru ziare.com

    Norocul, spune ea, caci de multe ori in viata e vorba si despre noroc, a fost o colega din Suedia, care i-a atras atentia ca statul suedez recunoaste diplomele si ca poate fi politista acolo, singura obligatie fiind obtinerea cetateniei tarii nordice.

    “Timpul trece repede, mai ales ca aici poti invata limba suedeza in mod gratuit daca esti student. Sunt multe alte avantaje daca esti student, pot afirma ca statul suedez este extrem de interesat de cei care doresc sa urmeze studiile in universitatile statului nordic, practic nu exista taxa la nicio universitate, indiferent daca urmezi studii universitare sau masterat”, a povestit Silvia.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • O poliţistă din România a plecat să fie studentă în Suedia.”Am realizat că diplomele nu valorează nimic pe piaţa muncii din România”

    Silvia Petru a lăsat meseria de poliţistă din România pentru a se înscrie la studii în Suedia. Visul ei este să îmbrace din nou uniforma dar admite că nu s-ar mai întoarce în ţară.

    „La mine totul a inceput prin 2009, cand am avut norocul sa plec intr-o delegatie in Danemarca si atunci am vizitat si Suedia, mai exact capitala Stockholm si am realizat de ce multi o numesc Venetia Nordului. Atunci a fost dragoste la prima vedere.

    Am absolvit Academia de Politie “Al. I. Cuza” din Bucuresti, moment in care am si depus juramantul de credinta Romaniei si, cu toate acestea, a trebuit sa parasesc tara deoarece alte persoane au fost selectate sa ramana in structurile de politie la restructurare. Evident ca nu am inteles criteriile.

    Pentru mine acel moment a fost extrem de dur, dupa o pregatire zilnica de 4 ani in structurile Ministerului Administratiei si Internelor in Academia de Politie, dupa obtinerea a altor 2 diplome de masterat in domeniul politienesc, am realizat ca diplomele nu valoreaza nimic pe piata muncii din Romania”, a povestit Silvia pentru ziare.com

    Norocul, spune ea, caci de multe ori in viata e vorba si despre noroc, a fost o colega din Suedia, care i-a atras atentia ca statul suedez recunoaste diplomele si ca poate fi politista acolo, singura obligatie fiind obtinerea cetateniei tarii nordice.

    “Timpul trece repede, mai ales ca aici poti invata limba suedeza in mod gratuit daca esti student. Sunt multe alte avantaje daca esti student, pot afirma ca statul suedez este extrem de interesat de cei care doresc sa urmeze studiile in universitatile statului nordic, practic nu exista taxa la nicio universitate, indiferent daca urmezi studii universitare sau masterat”, a povestit Silvia.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Schimbare dramatică pe piaţa muncii. Gestul făcut de tineri care îi scoate din minţi pe manageri

    Companiile care apelează la firmele de training încep să ceară programe care să ajute angajaţii din generaţii diferite să colaboreze mai bine, având în vedere că în prezent distanţa dintre generaţii este mult mai mică şi se ajunge în situaţia în care managerii au în echipă persoane care fac parte din 2-3 generaţii diferite.
     
    „Înainte, generaţiile de angajaţi se succedeau odată la 20 – 30 de ani, însă în prezent se schimbă stilul şi valorile an­gajaţilor odată la 4-5 ani, mult mai re­pede. Generaţiile care acum au 35-45 de ani, generaţiile «muncii», nu prea utili­zea­ză conceptul de work-life balance”. 
     

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.