Acest instrument de politică a făcut miracole în timpul crizei financiare mondiale, notează Deutsche Welle.
„Încetinirea economică îşi spune treptat cuvântul asupra pieţei muncii“, arată Timo Wollmershauser, şef al diviziei de prognoze economice al institutului german Ifo.
„Industria germană este în recesiune de la mijlocul anului trecut, iar programul redus reprezintă opţiunea preferată când companiile vor să-şi păstreze angajaţii calificaţi în perioade economice dificile.“
Deficitul de forţă de muncă din România va ajunge la 500.000 de persoane în următorii cinci ani, dacă se menţin tendinţele actuale de pe piaţa muncii, arată rezultatele unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, la cererea Confederaţiei Patronale Concordia.
”Ceea ce ne îngrijorează foarte mult nu este faptul că este un deficit cantitativ, ci este şi unul calitativ, ceea ce înseamnă că angajatorii, chiar dacă vor găsi oameni disponibili să lucreze, se vor confrunta cu problema că acei oameni nu au abilităţile necesare pentru a ocupa un anumit loc de muncă”, a explicat Mădălina Racoviţan, Tax Partner, Head of People Services în cadrul KPMG în România, în cadrul emisiunii online ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.
Concluziile studiului arată că sunt necesare o serie de măsuri urgente pentru redresarea pieţei muncii, atât la nivel structural – sunt necesare decizii care să orienteze economia României, pentru a identifica ce locuri de muncă vor fi create – cât şi la nivelul pieţei muncii, printre care reforma sistemului de educaţie, o strategie de stopare a declinului demografic, gestionarea fenomenului de emigrare şi în special scăderea fenomenului de „brain drain”.
Deficitul de forţă de muncă din România va ajunge la 500.000 de persoane în următorii cinci ani, dacă se menţin tendinţele actuale de pe piaţa muncii, arată rezultatele unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, la cererea Confederaţiei Patronale Concordia.
”Ceea ce ne îngrijorează foarte mult nu este faptul că este un deficit cantitativ, ci este şi unul calitativ, ceea ce înseamnă că angajatorii, chiar dacă vor găsi oameni disponibili să lucreze, se vor confrunta cu problema că acei oameni nu au abilităţile necesare pentru a ocupa un anumit loc de muncă”, a explicat Mădălina Racoviţan, Tax Partner, Head of People Services în cadrul KPMG în România, în cadrul emisiunii online ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.
Concluziile studiului arată că sunt necesare o serie de măsuri urgente pentru redresarea pieţei muncii, atât la nivel structural – sunt necesare decizii care să orienteze economia României, pentru a identifica ce locuri de muncă vor fi create – cât şi la nivelul pieţei muncii, printre care reforma sistemului de educaţie, o strategie de stopare a declinului demografic, gestionarea fenomenului de emigrare şi în special scăderea fenomenului de „brain drain”.
Nevoia de personal din anumite sectoare i-a determinat pe angajatori să devină mai toleranţi, dezvoltând o nouă anomalie pe piaţa muncii: firmele din producţie îşi lasă o parte dintre angajaţi să plece la muncă în străinătate pe perioada verii, asigurându-i că îi primesc înapoi când se întorc.
Deficitul mare de personal, întâlnit în special în rândul angajatorilor din producţie din centrul şi din vestul ţării, a conturat o practică inedită care începe să fie din ce în ce mai des folosită de către angajatori: angajaţii îşi pot lua „concediu“ când vor să meargă să lucreze în străinătate şi să obţină, temporar, venituri mai mari.
„Una dintre anomaliile de pe piaţa muncii este înţelegerea angajatorilor cu privire la dorinţa oamenilor de a pleca să lucreze pentru câteva luni în afara ţării. Practic, angajatorii au «semnat» un «gentlemen’s agreement» cu angajaţii, astfel încât aceştia să revină la locul de muncă după experienţa din străinătate. Astfel, angajatorul este fericit că angajatul se integrează imediat, fără a avea nevoie de perioadă de acomodare“, a explicat Andrei Luca, operations manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group România, care are aproximativ 2.500 de angajaţi.
Piaţa muncii din România 14,9 milioane de oameni cu vârste cuprinse între 15 ani şi 74 ani, potrivit datelor Eurostat pe 2018.
Din acest total, circa 9 milioane de persoane sunt active din punct de vedere economic, în timp ce 5,85 milioane sunt inactive.
Din populaţia activă, circa 380.000 de persoane nu au lucrat anul trecut, în timp ce efectivul de angajaţi din economie s-a ridicat la 8,68 milioane persoane.
În România circa 1,5 milioane de oameni se încadrează la categoria self-employed, cu activităţi independente.
Prin comparaţie, Cehia are 8,1 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15-74 ani, dintre care 5,4 milioane persoane active din punct de vedere economic.
De la bănci, până la retaileri şi firme de asigurări, preferinţele sunt variate pe piaţa muncii din Franţa, iar cel mai recent top realizat de platforma LinkedIn arată că BNP Paribas este principala alegere.
După ce a urcat şase poziţii faţă de topul de anul trecut, creditorul francez a fost numit „cel mai bun loc de muncă” în Franţa în topul de anul acesta.
Pentru a realiza „Top Companii”, platforma LinkedIn a urmărit patru piloni principali pentru fiecare companie, şi-anume gradul de interes şi de implicare pe care îl prezintă un business, precum şi procesul de recrutare sau fluctuaţia personalului.
Cu o bază de utilizatori ce trece de 610 milioane persoane, LinkedIn realizează astfel de topuri pentru a vedea ce companii se potrivesc mai bine cu ce ţări.
BNP Paribas are peste 200.000 de angajaţi la nivel global. Pentru a descuraja fluctuaţia de personal, BNP Paribas promovează programe de dezvoltare pentru carieră şi integrează diverse programe educaţionale şi patru centre de training gigant în Europa şi Asia.
Locul doi este ocupat tot de un jucător din sistemul bancar, Societe Generale, cu peste 147.000 de angajaţi la nivel global.
Topul este completat de grupul financiar BPCE, grupul de lux LVMH, Credit Agricole, compania de asigurări AXA, Engie, Groupe Bouygues, L Oreal şi Orange.
„Din perspectiva deficitului de forţă de muncă am încercat să vedem reperele privind deficitul cantitativ si calitativ. Analizele noastre încearcă sa pună în evidenţă impactul din punctul de vedere macroecononomic, dar şi microeconomic, perspectiva din care este afectat mediul de afaceri. Gradul de tensionare a pieţei muncii a crescut de 3 ori în ultimii 7 ani. In primul pierdem tinerii fie prin emigrare, fie prin marginalizare. Avem o rată de ocupaţie a tinerilor de 47%”, a declarat prof. dr. Luminiţa Chivu, director general Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), în cadrul unui eveniment de lansare a unui studiu privind piaţa forţei de muncă a KPMG, INCE şi Confederaţia patronală Concordia.
Din această lună, 250 de persoane alese la întâmplare vor primi lunar 416 euro fără niciun fel de condiţie ataşată. Strict vorbind, experimentul nu este unul privind venitul universal de bază (UBI). Mai întâi, acesta este susţinut de o organizaţie privată, Sanktionsfrei, şi nu de guvernul german.