BusinessMagazin

Tag: dezbatere

  • Romney, Santorum sau Ron Paul? Cine se va lupta cu Obama

    În alegerile preliminare desfăşurate în în această săptămână în statul Iowa pentru departajarea candidaţilor la nominalizarea republicană, Mitt Romney a câştigat la doar opt voturi diferenţă de următorul clasat, fostul senator de Pennsylvania Rick Santorum, în timp ce pe locul al treilea s-a situat Ron Paul, preferatul Tea Party.

    Dezbaterile de sâmbătă şi duminică s-au desfăşurat în statul New Hampshire, unde la 10 ianuarie vor avea loc alegeri preliminare pentru desemnarea candidatului republican. După dezbaterea de sâmbătă, The New York Times a remarcat că Mitt Romney s-a comportat ca şi cum ar fi deja nominalizat, preferând să-şi îndrepte retorica mai cu seamă contra preşedintelui Obama, acuzat, ca de obicei, de eşec în limitarea cheltuielilor guvernamentale, decât spre ceilalţi aspiranţi la nominalizarea republicană – Rick Santorum, Ron Paul, Rick Perry, Newt Gingrich şi Jon Huntsman. În dezbaterea de duminică, a NBC constatat, în schimb, înmulţirea atacurilor la adresa lui Romney din partea celorlalţi cinci, care au încercat să-i demoleze avansul de care fostul guvernator de Massachusetts se bucură în sondajele în rândul votanţilor din New Hampshire. Niciuna dintre dezbateri n-a adus însă elemente de dispută sau informaţii noi care să poată deveni decisive pentru opţiunile alegătorilor.

    Analiştii par a conchide că Romney ar fi politicianul republican cu cele mai multe şanse să obţină nominalizarea, atât graţie vederilor sale mai moderate decât ale celorlalţi, cât şi datorită faptului că a făcut mai puţine gafe decât aceştia.

    Procesul de selecţie a candidatului pe baza voturilor din state este însă abia la început, urmând ca desemnarea oficială a prezidenţiabilului să aibă loc la Convenţia Naţională a republicanilor, de la finele lui august. În ianuarie vor avea loc încă două runde de alegeri primare, în Carolina de Sud (21 ianuarie) şi Florida (31 ianuarie).

  • Republicanii americani se declară gata de război cu Iranul

    Doi dintre aspiranţii la nominalizarea partidului pentru candidatura la preşedinţia SUA, Mitt Romney şi New Gingrich, au evocat subiectul războiului la o dezbatere electorală din Carolina de Sud, relatează agenţiile de presă.

    Dacă programul de sancţiuni economice contra Iranului şi alte strategii eşuează, acţiunea militară rămâne o alternativă, pentru că “este inacceptabil ca Iranul să devină o putere nucleară”, a declarat Mitt Romney. El a susţinut că dacă Barack Obama va fi reales, Iranul va dezvolta arma nucleară. Newt Gingrich a fost de acord, afirmând că dacă operaţiunile sub acoperire şi alte strategii dau greş, “nu va fi altă opţiune” decât folosirea forţei.

    Conform sondajelor de opinie, Romney este considerat cel mai potrivit să conducă forţele armate ale SUA, cu 26% dintre opţiunile electoratului republican, urmat de Gingrich, cu 21%.

    Dintre ceilalţi participanţi la dezbatere, Ron Paul şi Herman Cain s-au opus ideii de atacare a Iranului. Paul a spus că orice acţiune militară ar trebui mai întâi supusă dezbaterii Congresului, iar Cain a recomandat ca soluţii înăsprirea sancţiunilor, descurajarea militară prin desfăşurarea de rachete balistice în zonă şi ajutorul acordat opoziţiei iraniene.

    În ultimele săptămâni, alţi doi candidaţi la nominalizarea republicană au promovat atacarea Iranului. Rick Perry, guvernatorul de Texas, a declarat pentru CNN că SUA ar trebui să susţină eforturile Israelului de a împiedica programul iranian nuclear, “până la şi incluzând o acţiune militară”. Rick Santorum, fost senator de Pennsylvania, a descris Iranul drept “inamic” la o întâlnire cu activiştii republicani din Des Moines şi a declarat că el va susţine Israelul “umăr la umăr” dacă acesta va lansa un atac preventiv contra Iranului şi, de asemenea, că susţine o acţiune militară directă a SUA dacă aceasta va fi cerută de Israel.

    Apariţia raportului AIEA s-a corelat în mod nefericit cu acutizarea conflictului verbal între Tel Aviv şi Teheran. Oficialii israelieni au reînceput aluziile la o posibilă acţiune armată contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, pe motiv că acesta dezvoltă arma atomică, iar Ahmadinejad a replicat cu aceleaşi declaraţii belicoase, menite să descurajeze Israelul şi aliaţii lui.

    Dacă SUA, Franţa şi Marea Britanie cer noi sancţiuni contra Iranului, Rusia a făcut apel la evitarea folosirii forţei şi s-a pronunţat, alături de China, împotriva unor noi sancţiuni, pe motiv că raportul AIEA nu aduce nimic “fundamental nou” în privinţa programului nuclear iranian.

  • Iluzia deziluziei

    Multi cred (ma numar printre ei) ca una dintre cele mai mari
    probleme ale Romaniei a fost izolarea mediatica din perioada
    comunista. Tara fiind inconjurata doar de state comuniste, niciun
    post occidental de televiziune nu ajungea aici, de presa nici nu
    putea fi vorba, asa ca singura sursa neoficiala ramanea
    radioul.

    Dar adevarul este ca putina lume stia o limba straina (dincolo
    de nivelul lecturii), iar dintre cei care stiau, aproape nimeni nu
    avea cunostintele de context in masura sa-i faca accesibila
    informatia. Degeaba intelegeam frantuzeste daca nu stiam mai nimic
    din sistemul politic, nu stiam partidele si nici personajele.
    Ramanea Europa Libera, care putea fi insa destul de usor
    contracarata de propaganda. Asa se face ca ne-am trezit in
    democratie si capitalism fara niciun strop de cultura politica si
    economica, iar urmarile inca se vad.

    La polul opus din acest punct de vedere se afla Germania de Est,
    care avea acces nelimitat la toata media audiovizuala vest-germana
    si austriaca, iar problema limbii nu exista. Se pare insa ca
    est-germanii nu se dadeau in vant dupa jurnalele de stiri si
    actualitatea politica, ci preferau sa suspine si sa lacrimeze
    urmarind tot felul de soap opera americane de genul “Dallas” sau
    “Dynasty”, reluate la nesfarsit de posturile de peste Zid.

    Nu e chiar ciudat, la fel se intampla si in alte parti. In 2007,
    un grup de “hacktivisti” pentru democratie a pus la dispozitia
    multor oameni din tari aflate sub guvernari autoritare softuri
    capabile sa strapunga blocada oficiala, in speranta ca accesul la
    informatie va atrage aspiratia spre democratie. Dar accesul la
    informatie a atras cu totul altceva: nenumarate cautari pe Google
    dupa “Britney Spears naked”. Acestea sunt doar doua dintr-o multime
    de argumente pe care le foloseste Evgeny Morozov pentru a sustine
    titlul cartii sale “The Net Delusion – The Dark Side of Internet
    Freedom” (“Mirajul retelei – Fata intunecata a libertatii
    internetului”), aparuta luna aceasta sub egida PublicAffairs.

    In opinia autorului, puterea internetului in promovarea
    democratiei este un mit, de vreme ce regimuri represive precum cel
    din China sau Iran sunt la fel de stabile chiar si in conditiile
    raspandirii mijloacelor de comunicatie moderne, in frunte cu
    internetul. Mai mult, Morozov sustine ca de fapt internetul este
    mai degraba folosit de guvernele autoritare pentru a limita
    libertatea cuvantului, pentru a-si perfectiona tehnicile de
    supraveghere, pentru a-si intari mijloacele de propaganda si pentru
    a linisti populatia cu divertisment digital.

    De altfel, cartea are adesea tonul unui pamflet, iar cei vizati
    sunt tehno-optimistii si “ciber-utopistii” – reprezentati fie de
    organizatii precum Electronic Frontier Foundation sau Public
    Knowledge, fie de autori precum Clay Shirky sau Timothy Wu -, pe
    care-i caracterizeaza “o credinta naiva in natura emancipatoare a
    comunicatiilor online, care se bazeaza pe un obstinat refuz de a
    accepta dezavantajele”.De vina s-ar parea sa fie fostii hippies,
    care acum ocupa pozitii in cele mai prestigioase universitati din
    lume si popularizeaza ideea ca internetul ar putea oferi ceea ce
    anii ’60 n-au putut aduce: o lume mai buna si mai pasnica.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de vineri

  • Curtea Constitutionala a amanat dezbaterea pe Legea Pensiilor. Verdictul va fi anuntat saptamana viitoare

    PNL a depus, in 23 septembrie, la Curtea Constitutionala
    sesizarea privind Legea sistemului unitar de pensii publice, a
    anuntat viceliderul deputatilor liberali Eugen Nicolaescu.


    Cititi mai multe     despre decizia Curtii Constitutionale pe
    www.zf.ro.

  • Comenteaza cu Ana si Ioana: Ai pleca sa muncesti in strainatate ?

    Ana sustine munca in Romania

    1. Este foarte usor sa te lasi cuprins de mirajul strainatatii,
    mai ales acum, cand in Romania nu se intrevede nicio perspectiva
    pozitiva. De altfel, motive clare, concrete pentru a convinge pe
    cineva sa ramana aici nu sunt. Salariile nu sunt mai mari, taxele
    nu sunt mai mici si nici mai putine, oamenii nu sunt mai
    civilizati, utilitatile nu costa mai putin, iar cumparaturile nu
    sunt mai ieftine. Sunt insa o multime de motive circumstantiale
    pentru care poate tocmai acum nu ar fi cel mai bun moment sa
    emigram. In primul rand, acela ca si in afara lucrurile merg prost.
    Poate nu la fel de prost ca la noi, insa atunci cand sunt probleme,
    primii sacrificati sunt imigrantii

    2. Da, medicii si inginerii au toate motivele sa plece. Isi fac
    meseria si sunt platiti poate chiar de zeci de ori mai bine decat
    aici. In rest, sunt mii si zeci de mii de oameni care pleaca pentru
    un loc de munca sub calificarea lor si care, atunci cand vor sa se
    intoarca in tara, se trezesc ca nu se mai pot integra pe piata
    muncii, intrucat experienta ultimilor ani a fost acumulata in
    domenii nu ar mai vrea sa lucreze.

    3. Am mai putea ramane in Romania si pentru ca, oriunde ne-am
    angaja, avem avantajul de a cunoaste piata, de a cunoaste
    specificitatile locale, criteriu care de multe ori a facut
    departajarea dintre romani si expati, in defavoarea celor din
    urma.

    4. In urma cu aproape doi ani, vorbeam cu un roman care a lucrat
    pe Wall Street. Desi a avut cat timp a stat in SUA o viata plina de
    impliniri profesionale, atinut sa sublinieze un lucru foarte
    important – povestea imigrantilor care nu se lovesc de xenofobie e
    doar in filme. Era suficient ca doar o data sa se simta accentul de
    est european pentru ca stigmatul de “intrus” sa ajunga sa te
    urmareaca.

    Ioana sustine munca peste hotare

    1. Primul si poate cel mai convingator argument in favoarea
    muncii peste hotare este plata. Este indeobste stiut ca mai orice
    tip de slujba, munca, pozitie este mai bine remunerata peste
    hotare. O bona primeste intre 800 si 1.000 de euro in Grecia, un
    muncitor necalificat are o chenzina saptamanala de cateva sute de
    euro in constructii in tari ca Italia sau Spania. E drept ca
    locurile de munca s-au imputinat foarte mult peste hotare, dar
    acelasi lucru se intampla si in Romania. Un lucru demn de luat in
    seama este insa ca pentru cei cu diplome, orizonturile raman
    deschise: mai mult de 7.000 de medici au plecat de la inceputul
    acestui an din tara si e complet de inteles: in afara faptului ca
    sistemul sanitar din Romania se zgaltaie din temelii, in tarile din
    Vest un medic poate castiga cateva mii bune de euro lunar. Un
    specialist in terapie intensiva si anestezie, care a plecat in
    Marea de piata Britanie in luna aprilie a acestui an, castiga nu
    mai putin de 40.000 de lire anual. E o diferenta fata de Romania…
    In aceeasi situatie se regasesc insa si alti licentiati – mai cu
    seama ingineri – pe care alte tari ii asteapta nu numai sa le ofere
    slujbe, ci si un trai decent.

    2. Traiul decent este un alt aspect important care impinge oamenii
    sa caute un loc de munca in afara. Traiul decent inseamna, dincolo
    de bani, aproape orice: de la sosele decente, posiblitatea de a
    parcurge 100 km pe autostrazi fara carute sau biciclisti si pana la
    lipsa unei permanente batai de cap in relatia cu autoritatile (ne
    sunt tuturor familiare cozile de la plata impozitelor sau grimasa
    acrita a functionarilor de dupa ghiseele de aproape orice fel), sau
    pana la faptul ca sistemele sociale sunt atat de bine puse la punct
    incat locuitorii nu se tem sa moara cu zile de la o mana rupta sau
    pentru ca nu-si gasesc de munca (in cazul in care doresc).

    3. Respectul fata de munca este mai mare peste hotare, sunt de
    parere peste doua treimi dintre respondentii unui studiu realizat
    de compania de cercetare de piata 360insights. Cu alte cuvinte,
    indiferent de tipul meseriei prestate – de la cele fara calificare
    si mergand pana la cele mai inalte distinctii – atitudinea fata de
    cel care presteaza o munca este mai… respectuoasa. Este adevarat,
    ca, de regula, in tarile civilizate nu se regaseste acea
    incrancenare pe care o vedem cu totii in viata de zi cu zi si care,
    implicit, este vizibila in orice latura a vietii. Dar punctele in
    plus se numara tot in favoarea muncii peste hotare.
    Nu in ultimul rand, trebuie sa ne aducem aminte de milioanele de
    “capsunari” care nu numai ca au pus in mod incontestabil umarul la
    cresterea economica an dupa an, dar au capatat un simt pragmatic al
    economiei de piata. Multi dintre ei s-au intors in tara stiind cum
    sa aplice “retete” pe care le-au invatat in strainatate. Un reper
    excelent este chiar unul dintre cei mai mari proprietari ai unui
    producator de inghetata care a ridicat din temelii, cu cunostintele
    capatate in munca peste hotare, o afacere care rivalizeaza acum cu
    multinationalele.

  • Isarescu: Dezbaterile economice sunt caracterizate de trivialitate. Situatia trebuie sa inceteze

    “Sunt foarte multe confuzii. Societatea romaneasca are nevoie
    mai mult ca oricand de dezbateri profesioniste si trebuie sa facem
    eforturi pentru a le traduce intr-un limbaj mai accesibil. Nu
    trebuie sa continue trivialitatea dezbaterilor economice. Este un
    lucru extrem de periculos”, a spus Isarescu, la seminar organizat
    la BNR.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Cade Guvernul? Dezbaterea motiunii de cenzura a inceput

    La sedinta, care a inceput cu o intarziere de circa o jumatate
    de ora, si-au anuntat prezenta 363 din cei 471 parlamentari, 108
    senatori si deputati fiind absenti.

    Deputatul PSD Aura Vasile purta la Parlament o sapca de culoare
    rosie, cu inscriptia “Tu inainte de toate – PSD”.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Comenteaza cu Ana si Ionut: Este corecta greva medicilor si a profesorilor?

    Ana – Grevele nu vor rezolva nimic

    1. Nu contesta nimeni faptul ca atat medicii, cat si profesorii
    (sigur, cu unele exceptii) traiesc sub demnitatea profesiilor pe
    care le practica. Ar trebui sa fie platiti mai bine si respectati
    mai mult, insa acest lucru nu se va intampla daca intra in greva.
    Vor atrage atentia si sustinerea poporului, vor atrage chiar
    promisiuni din partea autoritatilor, probabil si ei vor fi mai
    impacati cu ei insisi, stiind ca nu au stat cu mainile in san, ci
    au actionat. Dar atat!

    2. Medicii si profesorii reprezinta categoriile profesionale cu
    cea mai mare responsabilitate sociala – tocmai de aceea, ar trebui
    sa fie si rasplatiti pe masura. Orice incetare a activitatii lor,
    chiar si pentru cateva zile (in cazul medicilor, este suficienta
    chiar si o zi), produce dezechilibre imediate si nedorite, intr-un
    moment in care oricum toata lumea clocoteste de furie, in urma
    masurilor decise de Guvern. Mai mult decat atat, intrarea
    profesorilor in greva ar putea boicota derularea examenului de
    bacalaureat din acest an, in conditiile in care incetarea
    activitatii este programata pentru ziua inceperii examenelor.

    3. Grevele profesorilor si medicilor vor crea un efect in lant –
    profesorii au anuntat deja greva incepand cu 31 mai, medicii iau si
    ei in calcul aceasta posibilitate, iar din 1 iunie va fi greva si
    la metrou si RATB. Oricat de mare si legitima ar fi revolta, o
    Romanie in greva este ultimul lucru de care avem nevoie.

    4. Argumentul moral – nu este moral ca medicii si profesorii sa
    fie atat de prost platiti, dar, mergand pe aceeasi idee, este chiar
    mai putin moral ca din cauza acestor greve sa patimeasca cei care
    au o nevoie reala si urgenta de prezenta lor activa la “serviciu” –
    oamenii bolnavi si elevii.

    Ionut – Grevele inseamna actiune

    1. Grevele reprezinta probabil (ultima) modalitate pentru
    profesori, medici sau oricine altceva, sa fie auziti. Daca altfel
    nu sunt bagati in seama, nu vad de ce sa nu recurga si la un astfel
    de gest. Pana la urma, este un drept garantat de Constitutie!

    2. Medicii si profesorii sunt, asa cum spune si Ana, categorii
    profesionale cu mare responsabilitate sociala. Dar tocmai pentru ca
    nu sunt pretuiti asa cum trebuie, au posibilitatea ca efectele
    grevelor lor sa fie imediate (cel putin in cazul medicilor). Oricat
    de inuman ar suna, acesta ar trebui sa fie argumentul lor: daca voi
    nu credeti ca meritam, gasiti pe altii sa va salveze vietile!

    3. Sunt de acord o greva in lant este ultimul lucru de care avem
    nevoie. Dar poate ca ar putea fi exact restartul de care avem
    nevoie. Altfel spus, atata vreme cat facem bine ce avem de facut la
    serviciu, nu vad de ce nu am fi si revendicativi, atunci cand ne
    cerem drepturile. Cel mai bun exemplu – decizia recenta a
    judecatoriei sectorului 2, care a declarat ca abuziva una dintre
    clauzele din contractele de credit ale Volksbank Romania. Iata o
    dovada ca orice nedreptatit care are dreptate poate castiga, fie si
    impotriva unei mari banci

    4. Argumentul moral – este imoral ca din cauza acestor greve sa
    patimeasca cei care au o nevoie reala si urgenta de prezenta lor
    activa la “serviciu” – oamenii bolnavi si elevii – dar cred ca este
    cel putin la fel de imoral ca sa patimeasca familiile profesorilor
    si medicilor

    CONCURS:

    Spune-ne parerea ta despre greva medicilor si a profesorilor si
    poti castiga una dintre cartile:

    Gafe epocale din istoria afacerilor de Adam Horowitz

    Gandire creativa si brainstorming de J. Geoffrey Rawlinson

    Viata mea in publicitate si publicitate stiintifica de Claude
    Hopkins

    Perioada de desfasurare a concursului: 31 mai – 6 iunie 2010

    Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
    Magazin care va aparea in 7 iunie.

    Castigatorii editiei anterioare despre reducerea indemnizatiei
    pentru mame sunt:

    • Diana Maria Vocatau
    • Horia Zan
    • Romeo Iulian Ciocanea

    Felicitari si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail:
    marketing@businessmagazin.ro

  • Amenzi de pana la 5 salarii medii pentru parintii care nu-si trimit copiii la scoala

    Deputatii din Comisia de invatamant au modificat astfel un
    articol din proiectul Legii educatiei care prevedea initial ca
    parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri
    pentru scolarizarea elevilor pe perioada invatamantului obligatoriu
    si ca nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui sau a
    tutorelui se sanctioneaza cu amenda intre 100 si 1.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro