BusinessMagazin

Tag: produse

  • Berea este cel mai patriotic produs

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod si Soufflet Malt Romania, ating un volum de 15,3 milioane
    de hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009.


    “Productia interna in sine este o raritate si reprezinta un
    efort de implicare a mii de angajati, plata de taxe locale si la
    bugetul de stat”, declara Liviu Voinea, de la Grupul de Economie
    Aplicata. Numarul de angajati al companiilor din asociatie ajunge
    la 4.100 de oameni, in conditiile in care in urma cu doi ani se
    plasa la circa 6.000 de angajati.

  • Ati cumpara un Corvette sau un homar viu de la automat? (GALERIE FOTO)

    De regula, un astfel de aparat ofera spre vanzare dulciuri,
    bauturi racoritoare sau sandwichuri, dar companiile care opereaza
    retele de automate au inceput sa introduca produse din cei in ce
    mai neobisnuite.


    Exista, spre exemplu, automate unde se gaseste aur de 24 de
    karate, in orasul american Las Vegas, dar si in anumite tari
    europene precum Spania sau Italia, un concept care nu este insa
    foarte nou, oricat de inedita si totodata riscanta pare sa fie
    vanzarea de aur la un astfel de aparat.

    Mai neobisnuite sunt insa automate care vand homari, raci si
    momeala vie sau cele ale unui fermier irlandez care are in plan sa
    extinda reteaua astfel incat intreaga sa productie de oua de la
    cele 5.000 de gaini pe care le detine sa fie vanduta prin astfel de
    aparate.

    Ca sa nu mai vorbim de faptul ca exista in California un automat
    cu marijuana, iar in Miami unul care vinde masini de lux.

  • 8 din 10 femei din Romania au cumparat cel putin un produs Avon

    Compania este prezenta in Topul Fortune 500, clasamentul celor
    mai mari companii publice americane dupa cifra de afaceri, fiind
    listata si la Bursa din New York. La nivel global, Avon proceseaza
    1,6 miliarde de comenzi pe an, vanzand, de exemplu, un ruj la
    fiecare 3 secunde. Potrivit studiilor, 2 din 5 femei din lume
    folosesc produsele companiei cel putin o data pe an.
    Sase categorii de produse (ingrijirea tenului, parfumuri, machiaj,
    ingrijirea parului, ingrijire personala si bijuterii si accesorii)
    sunt desvoltate in Laboratorul de Cercetare si Dezvoltare din
    Suffern, New York. Construit de insusi fondatorul AVON, David
    McConnell, in urma cu 114 ani, laboratorul are acum peste 300 de
    cercetatori si specialisti in dezvoltarea de produse noi. In
    fiecare an, aproape 1000 de produse sunt create aici; Avon a fost
    prima companie de cosmetice care a stopat testarea pe animale, in
    1989.

    Compania a fost gandita inca de la inceput ca o companie bazata
    pe vanzari directe, prin intermediul reprezentantilor sai, care
    promovau produsele companiei “din usa in usa” (sistem door to
    door). De-a lungul istoriei sale de 125 de ani, Avon este brandul
    care a jucat poate cel mai important rol in oferirea independentei
    financiare pentru femeile din intreaga lume, intr-o perioada in
    care acestea nu aveau nici o alta oportunitate de castig, iar
    societatea le valoriza numai pentru atributiile lor casnice.
    Astazi, reteaua are peste 6 milioane de reprezentanti.
    La nivel local, compania este lider de vanzari pe piata de
    cosmetice de 8 ani, iar echipa are 120.000 de reprezentanti.

  • Cum face Steaua bani din culorile ros-albastre. Se vand berea, cola si sampania?

    Un suporter pasionat are toate sansele sa-si usureze zdravan
    cardul sau portofelul daca intra intr-un magazin de prezentare al
    echipei de fotbal preferate. Slabiciune care se vede cu ochiul
    liber in bugetele cluburilor. Cele cinci echipe din UEFA care au
    inregistrat anul trecut cele mai mari incasari – Real Madrid, FC
    Barcelona, Manchester United, Bayern München si Arsenal –
    realizeaza cam jumatate din cifrele de afaceri din contracte de
    publicitate, sponsorizari si valorificarea imaginii comerciale a
    cluburilor. Altfel spus, sute de milioane de euro sunt cheltuiti in
    fiecare an pe tot felul de produse branduite in culorile echipelor
    de fotbal – de la tricouri, calendare, suveniruri si pana la
    magneti de frigider. Practica nu este straina nici cluburilor
    romanesti de fotbal, dar Steaua este prima echipa care a scos pe
    piata si bunuri de larg consum.


    Unul din principalele avantaje ale berii, vinului si ciocolatei
    Steaua – fata de celelalte produse vandute sub aceeasi umbrela –
    este ca si-au gasit loc in hipermarketuri si supermarketuri. In
    total, “vizam 12.500 de puncte de vanzare din toata tara”, spune
    directorul de marketing al clubului Steaua, Bobby Durbac, care
    precizeaza ca doreste ca produsele sa se gaseasca deopotriva in
    comertul modern, cat si in cel traditional. Berea si vinul Steaua
    se vand deja in Cora, Gmarket si Auchan (fiind in curs de listare
    si in alte retele) si in 4.000 de magazine traditionale. Cati
    clienti si-ar putea gasi aceste produse? Numarul stelistilor
    ajunge, conform estimarilor lui Durbac, la 3,5-4 milioane, in
    conditiile in care 44% din totalul suporterilor din Romania sunt
    fani ai echipei din Ghencea, conform unui sondaj realizat de
    Institutul National de Statistica. Cum berea si vinul Steaua,
    ciocolata si vinul spumant cu acelasi nume au iesit pe rafturi doar
    de cateva luni si nici nu au fost acoperite inca toate punctele de
    vanzare, nu sunt disponibile cifre graitoare referitoare la
    vanzari. In decembrie s-au vandut peste 100.000 de doze de bere
    Steaua si 214 sticle de vin spumant din cele 300 in editie
    limitata.

    “Cu siguranta vor urma si alte astfel de produse anul acesta”,
    spune Durbac, fara a oferi detalii suplimentare. De curand, clubul
    a anuntat lansarea, in luna aprilie, in parteneriat cu Raiffeisen
    Bank, a unui card de debit pentru suporteri. 0,5% din tranzactiile
    la comercianti cu acest tip de card vor fi donate de banca catre
    Centrul de Copii si Juniori din cadrul clubului sportiv
    Steaua.Valorificarea imaginii clubului a capatat o importanta tot
    mai mare in strategia Stelei, dovada si ca in urma cu trei ani
    clubul avea un singur magazin de prezentare la stadion si unul
    online. De la inceputul anului trecut a mai fost deschis un spatiu
    in magazinul Unirea din Capitala, in urma unei investitii de 80.000
    de euro, “care pana la finalul anului s-a si amortizat”, precizeaza
    Durbac. In plus, suporterii pot comanda acum produsele si
    telefonic, iar clubul are si o retea de 20 de magazine
    partenere.

    Tricourile, fularele si canile sunt cele mai cautate de
    suporteri, vanzarile din sezonul 2009-2010 fiind cu 22% mai mari
    decat in cel anterior. In 2008-2009 vanzarile de produse branduite
    ale clubului au fost in crestere cu 54%, insa Durbac precizeaza ca
    evolutia acestor cifre se leaga strans de “conditiile
    macroeconomice si, in egala masura, de performantele clubului”.
    Astfel incat, desi miza pentru acest an este mentinerea nivelului
    de vanzari la un nivel similar cu cel de anul trecut, insa cifrele
    ar putea fi mai mari, “in cazul in care echipa castiga un trofeu”,
    spune reprezentantul clubului.

  • Dan Sucu: “Miza nu mai este mobilierul clasic, ci produsele de completare si mobilierul de exterior”

    “Anul trecut, am crescut de doua ori pe segmentul de mobilier de
    exterior, iar anul acesta sper sa crestem de cinci ori”, a declarat
    Dan Sucu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”, organizat de
    BUSINESS Magazin. Acesta spune ca romanii au inceput sa-si petreaca
    tot mai mult timp acasa, drept pentru care fiecare zona a casei
    este mobilata corespunzator.

    De altfel, aceasta tendinta este confirmata si la nivel global,
    targurile de profil fiind pline de clienti si retaileri care vor sa
    exploreze acest segment.

    Chiar daca nu mai au suficient de multi bani pentru a schimba
    intreg mobilierul, Sucu spune ca romanii apeleaza la mici trucuri,
    care, in cele din urma, ajung sa schimbe infatisarea incaperilor.
    “Chiar daca nu iei mobila noua, poti sa cumperi un covor nou, sau
    sa pui un tapet pe un perete sau sa iei o veioza noua, ceea ce face
    camera sa arate ca noua”, spune Sucu.

    Dan Sucu a fost invitatul celui de-al zecelea eveniment din
    seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. “MEET THE
    CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza
    participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri de pe piata
    romaneasca.

  • Standul HTC la MWC 2011 – aglomeratie si multe produse noi

    Au fost prezentari ale oficialilor, umplute la maxim de
    marketing, singurul lucru bun a fost ca ne-au pus totusi la
    dispozitie un exemplar pentru comparatii fizice.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Cat costa si care e profitul Apple din vanzarea unui iPhone!

    De exemplu, pentru modelul iPhone 3GS, vandut cu 500 de dolari,
    profitul Apple ajunge la 64% (321 dolari), potrivit unui studiu al
    ABDBI Institute.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Shopping de criza. Unde s-au inghesuit 250.000 de romani la cumparaturi

    In mallurile Iulius din Timisoara, Cluj si Iasi “250.000 de
    clienti au profitat din plin de cele mai mici preturi ale toamnei,
    reduse cu pana la 80% si de variata oferta de entertainment”, spun
    reprezentantii Iulius Group. Amatorii de cumparatori din cele trei
    orase din provincie si din localitatile din imprejurimi au
    cheltuit, intr-o singura noapte, peste trei milioane de euro,
    conform aceleiasi surse.

    Un calcul simplu arata insa ca cei mai multi dintre ei doar au
    admirat vitrinele si s-au bucurat de evenimentele special gandite
    de organizatori. In medie, fiecare din cei 250.000 de romani a
    cheltuit numai 12 euro in magazinele din cele trei centre
    comerciale.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Sunt romanii prea saraci sa-si cumpere ieftin?

    Daca ne uitam care sunt cele mai vandute produse electronice si
    electrocasnice in magazinele online, vom avea o surpriza. Printre
    cele mai bine vandute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAG
    gasim patru modele cu preturi care depasesc 250 de euro, printre
    care un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al treilea si
    acelasi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al cincelea, la
    preturi de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate,
    dat fiind ca un mobil costa in medie cateva zeci de euro,
    beneficiind de subventiile acordate de operatorii de telefonie
    mobila in magazinele GSM. Acelasi clasament in magazinul online
    PCFun.ro contine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro,
    dintre care pe locul al treilea un model HTC care costa 500 de
    euro. Pe pagina online a lantului de retail Domo, in top 5 al
    vanzarilor se afla trei modele Nokia, intre care un N97 la pretul
    de 600 de euro.

    Rezultatul este acelasi si in cazul laptopurilor sau al
    televizoarelor si al monitoarelor cu ecran plat, iar o cautare mai
    amanuntita va dezvalui probabil prezenta unor produse scumpe in
    topul dupa vanzari si in cazul altor categorii de produse. Oare a
    trecut criza?Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o
    anumita categorie, de asteptat ar fi ca intre cele mai bine vandute
    sa se gaseasca modelele din gama inferioara de pret, mai ales pe o
    piata sensibila la pret, care s-a diminuat chiar si la jumatate la
    anumite categorii de produse.

    “In medie, bonul de cumparaturi al unui roman este de
    aproximativ 45 de euro, in timp ce in alte tari din Europa Centrala
    si de Est vorbim de aproape 200 de euro”, apreciaza Iulian Stanciu,
    omul de afaceri de la carma eMAG, care mai detine actiuni in
    Asesoft si care a devenit recent actionarul majoritar, alaturi de
    Sebastian Ghita, al lantului de electroretail Flanco. Stanciu se
    refera la media cheltuielilor pe cap de locuitor intr-un an pentru
    produse electronice, electrocasnice si IT, indicator care a scazut
    in ultimii doi ani.

    In cazul particular al telefoanelor mobile, pozitionarea unor
    modele scumpe in topul vanzarilor poate fi explicat prin faptul ca
    “domeniul a ramas chiar si in criza unul cu tendinte bizare”,
    comenteaza Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie
    care opereaza o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro.
    Inainte de toate, produsele telecom au fost intre cele mai afectate
    de criza de-a lungul ultimului an, vanzarile ajungand in al doilea
    trimestru la 39 de milioane de euro, fata de 55 de milioane de euro
    in perioada similara din 2009 si 73 de milioane in acelasi interval
    din 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de
    piata Gfk.

    Totusi, mobilul este privit in continuare ca simbol al
    statutului social pentru mare parte a populatiei active, continua
    omul de afaceri explicatia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar si
    cel mai ieftin obiect care poate fi afisat in societate, prin
    comparatie cu o masina sau locuinta. Iar dincolo de categoria
    clientilor avizi de noile aparitii si dispusi sa sacrifice sume mai
    mari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru multi
    dintre consumatorii care nu si-au mai permis extravagante in ultima
    perioada, celularul a fost printre putinele achizitii mai la
    indemana.

    In ce priveste celelalte categorii de produse unde, cel putin in
    magazinele online, topul vanzarilor este presarat cu modele scumpe,
    o posibila explicatie ar fi data de sintagma binecunoscuta ca
    “suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine”. Intregul
    context economic din ultimii doi ani a impins consumatorii sa
    devina mai cumpatati si sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca
    o achizitie. Oamenii au ajuns sa cumpere mai putin si chiar sa
    amane anumite cumparaturi, mai ales din IT, piata care a coborat de
    la vanzari trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai
    69 de milioane de euro in al doilea trimestru din 2010, potrivit
    Gfk. Cei ce totusi au facut achizitii au fost dispusi sa
    cheltuiasca poate mai mult in virtutea lucrului care atunci cand
    are un pret mai ridicat este in multe cazuri si mai bun ori mai
    durabil.

  • De ce trebuie sa descopere producatorii ambalajele verzi

    “De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile
    din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de ce nu vede
    nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de
    ambalaje.” Profesorul Michael Braungart anticipa la inceput de
    octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia
    Europeana si liniile de responsabilitate pe care le traseaza pentru
    anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe
    care fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la
    termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care cade
    exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul
    atentiei.

    “Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre
    ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru stipuleaza
    ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie
    privind preventia”, spune Ionut Georgescu, directorul Directiei
    Deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile
    nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la consumator e imposibil sa
    vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de
    colectare selectiva si eficienta.Tendintele in materie, la nivel
    european si mondial, sunt clare in privinta a ceea ce se numeste
    “economia verde”. Producatorii devin constienti de faptul ca
    responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea
    obligatiilor si a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe
    piata, pe principiul “poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea
    unor tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de
    ambalaje din punct de vedere ecologic.

    Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu, nu ca
    scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o reactie de
    adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare
    de catre producatori ca raspuns la necesitatea de a diminua
    costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa
    uitam nicio clipa faptul ca de regula ceea ce a miscat cu adevarat
    lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la
    nivel european, cu repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul
    detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de
    ambalaj, raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul
    principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci
    aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un
    impact pozitiv asupra naturii.

    “In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata
    romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru simplul motiv ca
    nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care
    sa-l determine sa faca acest lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS
    Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In
    acest caz, putem sa ne amintim reactia pietei la eco-taxa pentru
    sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se
    demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident
    numai ca reactie la o cerinta legala.

    Popescu sustine ca ar conta mai mult in acest moment
    diferentierea produselor si costul ambalajului: “Pentru cost, in
    masura in care raportul ambalaje din materie prima virgina versus
    cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre
    cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.Iar primii
    pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si
    in tari in care managementul deseurilor e o reala preocupare pentru
    cetateni.

    “Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania
    stiu de multa vreme ca ambalajele sunt surse importante de avantaj
    concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute,
    directorul de strategie al Grapefruit, agentie specializata in
    strategii de branding, adaugand ca, la noi, doar o parte dintre
    producatori au invatat acest lucru, dar e “imbucurator” ca numarul
    celor care investesc in ambalaje bune din toate punctele de vedere
    creste. Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre
    imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de natura
    nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau
    reciclabil va fi combinat cu eficienta economica. Altfel spus, cand
    ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de
    vedere al costurilor pentru producatori, atunci ele vor avea o
    pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic
    este cu adevarat important pentru un numar mic de branduri, in
    general de nisa.