Tag: riscuri

  • Cat de riscanta este Romania? Investitorii straini evalueaza sansele motiunii de cenzura

    Investitorii apreciaza ca motiunea de cenzura depusa luni de
    opozitie, asupra careia parlamentarii isi vor da votul saptamana
    viitoare, nu va reusi sa darame guvernul Boc, insa va esua doar la
    limita, astfel incat supravietuirea Guvernului nu va insemna si
    sustinere pentru programul de reforme, care va ramane probabil sub
    presiune. La perceptia de instabilitate contribuie si posibilitatea
    Guvernului de a impune legile de reforma si masurile de austeritate
    prin ordonante, fara apelul la vot parlamentar, practica ce nu
    poate fi sanctionata decat prin motiuni de neincredere.

    “Riscul ca masurile de reforma sa nu fie aplicate este foarte mare,
    din cauza opozitiei fata de guvern, iar aceasta ne face precauti”,
    declara Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital, citat de
    Reuters. “Intr-un sens mai larg, nu vad
    alternativa la ceea ce se intampla acum. Dar este vorba de o
    situatie care nu pare foarte stabila.”

    Liderul PSD, Victor Ponta, declarase luna trecuta pentru aceeasi
    agentie de presa ca va incerca sa reduca TVA si sa desfiinteze
    sistemul cotei unice – masuri pe care BNP Paribas le-a calificat
    drept “o strategie economica nerealista” care va ingreuna alinierea
    la programul convenit cu FMI.

    “Guvernul face ce poate, dar fiecare masura adoptata intampina o
    rezistenta inversunata. Riscul permanent ca Guvernul sa cada
    intretine o perceptie de instabilitate mare”, adauga Nicolae
    Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania.

    Analistii citati de Reuters acuza si refuzul statului de a vinde
    obligatiuni la o dobanda mai mare de 7%, desi perceptia de risc
    este mai mare, si masurile probabile ale BNR de a limita
    fluctuatiile leului sunt “alte motive de ingrijorare” pentru
    traderi, sustine Reuters.

    CUM MASURAM RISCUL

    Este stiut ca de cateva luni incoace, analistii bancilor straine
    pledeaza sustinut ca Finantele sa accepte sa vanda titluri de stat
    cu o dobanda mai mare decat plafonul impus de 7%, motivand ca ar fi
    crescut riscurile asociate de investitori cu Romania. Cat despre
    controlul asupra leului, presiunile au venit sub forma a numeroase
    comentarii care au cerut in ultima vreme ca BNR sa lase leul sa se
    deprecieze, pentru a avantaja exporturile, cu motivul ca riscul
    implicat pentru companiile si populatia care au credite in valuta
    ar fi mai putin important decat castigurile din competitivitatea la
    export.

    Deocamdata, in clasamentul CMA Datavision al primelor 10 tari cu
    cea mai mare probabilitate de intrare in incapacitate de plata a
    datoriei publice externe, calculat in functie de cotatiile CDS
    (contracte de asigurare contra riscului de default), Romania nu mai
    figureaza de luna trecuta. Topul CMA Datavision, actualizat zilnic,
    este dominat de Venezuela, Grecia si Argentina, considerate cele
    mai riscante tari din lume.

    Presa romaneasca a publicat saptamana trecuta o stire despre topul
    CMA, preluand concluziile unui raport trimestrial al CMA, care
    consemna ca in trimestrul trecut, Romania a figurat in clasament.
    In octombrie insa, inclusiv pana in momentul de fata, Romania nu a
    mai figurat deloc in clasament.

    Conform datelor CMA (Credit Market Analysis este membra a CME
    Group, cea mai mare bursa de instrumente derivative), prima de risc
    pentru datoriile Romaniei, ceruta de investitorii in obligatiuni si
    alte titluri de stat, era la inceputul lui septembrie de 382,18
    puncte. Chiar si atunci, Romania era foarte departe de riscul
    calculat in iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si
    cand prima de risc era in jur de 410 puncte.

  • BNR vrea sa descurajeze acordarea de stimulente bancherilor pentru asumarea de riscuri

    BNR include in categoria acestor stimulente remuneratiile
    variabile, incluzand “beneficiile majorate de tipul pensiilor
    garantate pe o bază discreţionară de către o instituţie de credit
    unui angajat”. Banca Nationala isi rezerva dreptul sa impuna
    restrictii la folosirea stimulentelor sau le poate interzice cand
    considera necesar.

    Regulamentul interzice, de la 1 ianuarie 2011, acordarea
    remuneratiei variabile garantate (considerata a incuraja asumarea
    riscurilor), cu exceptia cazurilor cand se angajeaza personal nou
    si doar limitată la primul an. Intre 40% si 60% din remuneratia
    variabila va fi amanata cel putin 3-5 ani, in functie de
    activitatea angajatului si de riscul ei. Remuneraţia variabilă,
    inclusiv cea amanata, este plătită sau intră în drepturi doar dacă
    poate fi susţinută in raport cu situaţia financiară a instituţiei
    de credit.

    Daca banca are performanta financiara redusa sau negativa,
    remuneratia variabila totala va fi redusa, inclusiv prin taierea
    bonusurilor deja anuntate sau acordate.

    BNR interzice bancherilor sa foloseasca strategii personale de
    acoperire împotriva riscurilor sau poliţă de asigurare legată de
    remuneraţie şi de răspundere, pentru a submina efectele de aliniere
    la risc încorporate în contractul de remunerare.

    Principiile de remunerare din regulament trebuie aplicate de banci
    “la nivel de grup, de instituţie-mamă şi de filială, incluzând cele
    înfiinţate în centre financiare offshore”. Regulamentul BNR
    aliniaza astfel legislatia din sistemul bancar romanesc cu
    directivele Comisiei Europene si reglementarile emise de Comitetul
    European pentru Supraveghere Bancara.

    BNR adapteaza, in premiera, si reglementarile pentru cazul cand o
    banca ar fi nevoita sa beneficieze de interventia statului,
    precizand ca in asemenea situatii, conducerea bancii respective nu
    are dreptul la remuneratie variabila si ca pot fi impuse limite la
    compensatia acordata managementului bancii.

    PENTRU CE SUNT PLATITI BANCHERII

    Daca bancherii sunt platiti in functie de performanta, la evaluarea
    performanţei individuale vor fi luate în considerare si criterii
    financiare, dar şi criterii nonfinanciare – “cunoştinţele acumulate
    si calificările obţinute, dezvoltarea personală, conformarea cu
    sistemele şi controalele instituţiei de credit, implicarea în
    strategiile de afaceri şi în politicile semnificative ale
    instituţiei de credit şi contribuţia la performanţa echipei”. Plata
    in functie de performanta nu va fi corelata “in mod excesiv” cu
    rezultatele financiare pe termen scurt.

    Conform regulamentului BNR, politica de remunerare a unei
    instituţii de credit trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor,
    iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat
    în mod corespunzător şi trebuie să fie transparent pentru
    angajaţi.

    De asemenea, personalul din sistemul de control intern şi, acolo
    unde este cazul, personalul departamentelor de resurse umane şi
    experţii externi trebuie să fie implicaţi în elaborarea politicilor
    de remunerare ale unei instituţii de credit. Cel putin o data pe
    an, politica de remunerare trebuie sa faca obiectul unei evaluări
    interne “centrale şi independente” care sa asigure ca nu se
    incurajeaza prin stimulente asumarea de riscuri peste nivelul
    riscurilor tolerate al instituţiei de credit.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.

  • Asigurarile rurale: „Aveti casa la Ghelboaia din deal? Va facem asigurare”

    Ceea ce inseamna ca asiguratorii au vandut circa 1.000 de polite
    pe zi, chiar daca acum o luna multi dintre ei amenintau ca ii vor
    “asalta” pe romani pentru a-i convinge de necesitatea unei astfel
    de polite. Reprezentantii PAID, societatea care emite politele, da
    vina pe perioada de concedii si mizeaza pe dublarea, din
    septembrie, a numarului de asigurari obligatorii pentru case
    vandute.

    “Este un inceput, chiar daca nu este prea grozav. Probabil
    perioada de concedii si-a spus cuvantul, atat din punctul de vedere
    al fortei de vanzare, cat si al proprietarilor, care nu au fost de
    gasit acasa”, a declarat pentru Gandul Marius Bulugea, director
    general PAID.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • În următoarele zile, vei primi o vizită. Cum să te pregăteşti pentru asigurători

    Unele companii de asigurări oferă în prezent drept bonus la
    poliţele fa-cultative asigurarea bunurilor din locuinţă.
    “Recomandarea noastră e ca românii să încheie asigurarea
    obligatorie pentru cele trei riscuri stabilite prin lege, dar să o
    completeze cu o asigurare facultativă. (…) O poliţă facultativă
    permite asigurarea locuinţelor la sume asigurate mai mari, care
    reflectă valoarea reală a acestora, şi pentru mai multe riscuri
    asigurate. De asemenea, pe o astfel de poliţă, clienţii pot
    beneficia şi de alte facilităţi, putând cuprinde în asigurare şi
    bunurile din locuinţă”, a declarat Radu Mustăţea, preşedintele
    directoratului Astra Asigurări. De exemplu, o asigurare facultativă
    pentru o casă evaluată la 100.000 euro ajunge la 130 euro pe
    an.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Securitatea SUA, amenintata de deficitul bugetar

    Datoria-record americana limiteaza “capacitatea de a sigura
    securitatea, gestiona probleme dificile, dar si asumarea rolului de
    lideri pe care (americanii) il merita”, a declarat secretarul de
    Stat, sustinand bugetul in fata reprezentantilor. “Cred cu tarie ca
    ar trebui sa abordam acest deficit si datoria Statelor Unite ca pe
    o tema de securitate nationala, si nu doar ca pe un subiect
    economic”, a subliniat ea.

    Proiectul de buget pentru 2011 al Casei Albe se concentreaza
    asupra unui deficit adus la 1.267 de miliarde de dolari,
    reprezentand 8,3 la suta din Produsul Intern Brut (PIB) american,
    fata de suma-record de 1.556 de miliarde de dolari (10,6 procente
    din PIB) prevazuta in exercitiul bugetar din 2010.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Fost oficial FMI: Romania poate intra in incapacitate de plata, in cativa ani

    Fondul ofera un sprijin financiar consistent tarilor europene
    confruntate cu probleme bugetare, care astfel “cumpara timp”, a
    afirmat Rogoff, prezent la Forumul Economic de la Davos.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • 500.000 de romani isi expun date si imagini personale pe Facebook

    Datele de pe Facebook, cea mai mare retea de socializare din
    lume, nu sunt protejate si pot fi folosite oricand de alte persoane
    in diferite scopuri, iar usurinta cu care oamenii publica pe net
    date private creste exponential riscurile la care se expun.

    Probleme pornesc chiar din interiorul companiei care
    administreaza Facebook, scrie MSNBC, citand declaratiile unui fost
    angajat: “Toate e-mailurile trimise de cei 350 de milioane de
    utilizatori pe Facebook raman stocate intr-o baza de date care
    poate fi accesata foarte usor”.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro