Tag: Media

  • Cum a ajuns “imperiul” lui Vintu pe mainile unui IT-ist de 31 de ani

    “Compania Asesoft vine in intampinarea nevoii Realitatea TV de
    retehnologizare in vederea trecerii la emisia HD”, potrivit
    oficialilor companiei, odata cu acest pas, asteptarile pentru
    Realitatea Media fiind sa inregistreze o rata de 35% a
    profitului.


    Profitul este de altfel obiectivul principal al
    antreprenorului care va fi responsabil de managementul Realitatea
    TV, The Money Channel, Realitatea FM, Radio Guerilla si alte cateva
    posturi, “o buna parte din profiturile Realitatea Media urmand sa
    revina Asesoft”, dupa spusele lui Ghita. Actionariatul companiei
    din grupul lui Vintu va ramane insa neschimbat, anume Bluelink
    Comunicazione (Cyprus) Limited – 66,5% (al carei unic asociat este
    Vitalie Dobinda), PSV Company SA – 18,7%, Federaţia Sindicatelor
    Libere şi Independente “Petrom” – 13,4%, Global Video Media SRL –
    1,2%, Luca Liviu, Toroipan Gheorghe Cristian şi Luha Eugen Gheorghe
    – cu câte 0,000000345%.




    Sebastian Ghita (31 de ani) a intrat in business la o varsta
    foarte frageda, cand inca era la liceu, ocupandu-se in prima faza
    de productia de carti de vizita pentru manageri din diverse
    companii ploiestene. Astazi, Asesoft estimeaza un business de
    aproximativ 185 mil. euro in online si in magazine clasice pe
    IT&C si electrocasnice pentru acest an, in crestere fata de
    afacerile de 133 de milioane de euro din anul trecut. In schimb,
    Realitatea Media a inregistrat in 2009 o cifra de afaceri de 29,4
    de milioane de euro, dar pierderile companiei au depasit 38 de
    milioane de euro.


    Afacerea Asesoft a inceput cu contracte cu statul, idee
    inspirata din anunturile pe care antreprenorul le gasea in
    Monitorul Oficial in vederea licitatiilor, la care a inceput sa si
    participe, chiar daca in prima faza le pierdea. De altfel, prima
    licitatie a castigat-o dupa aproape un an, pentru furnizarea unor
    calculatoare, iar experienta acumulata in urma participarii la
    licitatii a inceput sa-i aduca apoi tot mai multe contracte.

    De-a lungul timpului, Sebastian Ghita a decis sa imparta liniile
    de business in companii separate, conduse fiecare de cate un
    director (toti managerii sai au fost alesi din randul fostilor
    colegi de liceu). Astazi, sub umbrela Asesoft exista cinci
    companii, dintre care de departe cea mai mare este cea de
    distributie condusa pana anul trecut de Iulian Stanciu.

    In ultima perioada, antreprenorul a fost implicat in mai multe
    tranzactii pe piata locala, printre care achizitia pachetului
    majoritar de actiuni al magazinului de comert online eMAG, prin
    Asesoft Distribution. afacerea de distributie care are cea mai mare
    pondere in business-ul lui Ghita, dar si al lantului de
    electroretail Flanco. Sebastian Ghita detine alaturi de alti trei
    investitori si compania Corni Eolian care dezvolta un proiect de 70
    MW in judetul Galati. Investitia pe care Ghita o va realiza la
    Galati se numara printre primele 20 de proiecte eoliene ca
    dimensiune din Romania care au semnat deja un contract de racordare
    la reteaua de energie, potrivit datelor Transelectrica, pe lista
    celor 20 aflandu-se grupuri energetice mari cum ar fi CEZ (Cehia),
    Enel (Italia), RWE (Germania), Energias de Portugal sau Verbund
    (Austria).

    In plus, Ghita mai detine participatii si la Teamnet
    International (solutii IT pentru firme), Asesoft International
    (integrator IT), Asesoft Net si Asesoft Smart.

  • De ce nu va intrebati de ce?

    Acum vreo doi-trei ani Romania era pe val. Crestere economica,
    salarii mari, credite pe toate drumurile, El Dorado imobiliar, chef
    de viata, vacante si in general consum. Mai ales pe datorie. Cum
    oare sa se intrebe cineva DE CE se faceau asa usor banii, atata
    vreme cat orice strategie aducea cresteri de “doua digituri”.
    Sigur, asta nu ar fi schimbat cu nimic cursul istoriei si venirea
    crizei, dar, macar, ne-ar fi permis sa ne cunoastem un pic mai bine
    in momentul in care ar fi venit tsunami-ul financiar, cum il alinta
    toata lumea.

    De vreo doi ani si ceva, in Romania a venit criza. Adusa de
    afara, ca o raceala puternica, care nu mai trecea cu niciun
    medicament, nici chiar cu panaceul universal al romanilor, celebrul
    placebo, folosit cu succes mai ales in ultimii 20 de ani, construit
    insa dupa aceeasi reteta valabila de 50 de ani. Din nou, nimeni nu
    se intreba DE CE ziaristii care prevesteau apocalipsa erau ignorati
    de atotstiutorii manageri sau (mai ales) guvernanti si DE CE s-a
    simtit atat de profund criza la noi (dincolo de niste explicatii
    banale si facile, precum “nici cei de afara nu au anticipat”, “a
    fost o surpriza”, “cea mai grea criza de dupa 1929”, “asa ceva nu
    ai cum sa prevezi, cu atat mai mult sa preintampini”). .

    Sigur, nici raspunsul la aceste intrebari nu ar fi schimbat,
    probabil, momentul cand Statele Unite, apoi Europa (si pe cale de
    consecinta si Romania, ca efect) si-ar fi revenit, dar, macar,
    ne-ar fi permis sa ne cunoastem un pic mai bine capacitatea de a
    administra banii – sau mai bine zis lipsa banilor – si nu ar fi
    trebuit sa platim dobanzile pe care le vom plati in anii ce vor
    veni. Pentru ca desi optimismul incepe usor-usor sa revina in lumea
    financiara – tot cu ajutorul presei
    mult-hulite-si-gasite-responsabile-pentru-dezastru – Romania se
    afunda pe zi ce trece in propria criza. De cate ori ati auzit in
    interpelarile parlamentare pusa intrebarea DE CE? De cate ori a
    justificat Guvernul DE CE a decis o masura sau alta, dincolo de
    cateva note de fundamentare, pentru care un middle manager dintr-o
    multinationala ar fi fost in cel mai bun caz penalizat cu 10% din
    salariu.

    Piata e libera, la fel si preturile. Declarativ, asta suna
    foarte bine si un astfel de argument nu poate fi combatut, mai ales
    pentru un popor pentru care visul libertatii american inseamna doar
    imbogatire, nu si falimente, doar lipsa constrangerilor
    (libertate), dar nu si respectarea normelor (disciplina).Stie
    vreunul dintre ministri – urmariti cu atentie declaratiile recente
    ale domnului Tabara – cum se formeaza in realitate preturile si DE
    CE sunt atat de mari/mici? Cu sau fara criza, lista DE CE-urilor
    creste pe zi ce trece si, in lipsa unor raspunsuri pertinente,
    risca sa creeze o nebuloasa pe care nici macar clarvazatoarea
    Carmen Hara sau caracatita Paul nu ar mai putea sa o desluseasca.
    DE CE nici macar primul-ministru nu a stiut de stimulente?

    DE CE nu stie nicio autoritate exact cati romani au doua sau mai
    multe case – daca tot se aproba si se respinge impozitul progresiv
    pe case -, desi cheltuielile publice pentru software si hardware
    sunt de zeci si sute de milioane de euro?

    DE CE nu stie nimeni cati angajati lucreaza in fiecare luna la
    stat si pe ce pozitii, pentru a nu mai arunca din burta procente de
    reducere a numarului de angajati sau a fondului de salarii
    alocate?
    DE CE trebuie acceptate conditiile FMI-ului pentru a primi un
    imprumut?
    DE CE nu e pedepsit niciun parlamentar care voteaza gresit (e
    adevarat ca o greseala recunoscuta e pe jumatate iertata, dar, pe
    cale de consecinta, ar trebui si pe jumatate pedepsita)?
    DE CE e un lucru bun/rau sa avem taxe mari? Sau DE CE e un lucru
    bun/rau sa avem taxe mici?
    DE CE e un lucru bun/rau sa avem deficit bugetar mare?
    Si, poate, mai important decat toate: DE CE atunci cand se intampla
    astfel de lucruri si nu exista raspunsuri la aceste intrebari,
    nimeni nu intreaba in continuare DE CE?

  • Vezi cine sunt cei mai mediatizati oameni din online-ul romanesc

    Potrivit analizei catitative realizate de MediaIQ, Marius Ghenea
    conduce topul oamenilor din onlineul romanesc cu 166 de mentiuni in
    sursele media din ultimele sase luni). Il urmeazA imediat Dragos
    Stanca, cu 136 de aparitii. Numarul mare de mentiuni inregistrate
    de acesta din urma este legat de scandalul provocat in jurul
    “stenogramele lui Sorin Ovidiu Vantu”. Aproximativ 30% din
    articolele in care se mentioneaza numele managerului F5X Media sunt
    corelate cu scandalul in care e implicat omul de afaceri si
    patronul trustului Realitatea Catavencu. Managerul eMag, Radu
    Apostolescu, detine cea de-a treia pozitie, cu 127 de aparitii,
    urmat de Orlando Nicoara, de la Media Pro Interactiv.

    MediaIQ a stabilita ceasta ierarhie pe baza numarului de
    mentionari (numarul de aparitii) in cele 780 de surse pe care le
    monitorizeaza in prezent, in ultimele sase luni. In calsament au
    mai fost inlcusi si antreprenori sau manageri care conduc afaceri
    in online-ul românesc, precum Sergiu Biris (Trilulilu), dar si
    bloggeri, precum Bobby Voicu sau Vali Petcu (zoso.ro). Criteriul
    folosit in ierarhizarea acestora a fost numarul de aparitii din
    presa româneasca.

    Estimarile Internet Advertising Board (IAB) România situeaza
    piata de online autohtona la o valoare de aproximativ 15 milioane
    de euro in 2009.

  • Presa straina scrie despre protestele functionarilor romani, care au paralizat administratia fiscala

    “Administratia fiscala romaneasca a fost paralizata joi de o
    greva fara preaviz a mai multor mii de functionari, care
    protesteaza fata de suprimarea stimulentelor lor, masura decisa in
    cadrul unui plan de austeritate si care se adauga unei scaderi deja
    anuntate cu 25 la suta a salariilor lor”, noteaza agentia France
    Press, care aminteste ca si taxa pe valoarea adaugata a crescut in
    Romania de la 19 la 24 la suta.Miscarea de protest s-a extins in
    restul tarii, activitatea administratiilor fiscale din mari orase,
    cum ar fi Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, fiind de asemenea
    paralizata joi, adauga agentia de stiri franceza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata de publicitate reia fuziunile: Scala JWT si Cohn&Jansen au intrat in acelasi grup

    “Asa cum se intampla de multe ori in viata, cea mai buna solutie
    e chiar sub ochii tai, trebuie doar sa stii sa o gasesti. Pe de o
    parte, Scala JWT are in portofoliu o serie de clienti
    internationali, iar JWT este una dintre cele mai puternice retele
    din lume, in timp ce Cohn&Jansen este o agentie locala solida,
    avand in portofoliu in special clienti locali”, spune Petra Hoyos,
    unul dintre actionarii de la Cohn&Jansen JWT.

    Decizia ambelor parti a fost explicata atat prin considerente
    strategice, de business, dar si tinand cont de aspecte privind
    istoricul recent sau afinitatile personale.

    Actionariatul noii agentii va fi format din aceiasi oameni care
    detineau companiile initial: Petra Hoyos, Andrei Cohn, Cristina
    Jansen si Peter Jansen. De asemenea, noua echipa manageriala va fi
    formata din Alina Tudose (managing director), Andrei Cohn (creative
    director), Demetra Garbasevschi (head of business development) si
    Georgeta Petrescu (chief financial officer).

    Noua companie are o cifra de afaceri de aproximativ 1,8 milioane
    de euro (suma provenind exclusiv din fee-urile de agentie) si circa
    50 de angajati.

    Compania are in portofoliu clienti precum: Avon, Bayer (OTC),
    Bunge (Floriol, Unisol), GarantiBank, Henkel (Perwoll online),
    Karamolegos Bakery, Kraft (Jacobs, Nova Brasilia), MegaImage,
    Nestle (KitKat), Nokia, Praktiker (online), Romania Libera, Valvis
    Holding.

  • Ziarul Financiar lanseaza serviciul ZF Exclusiv

    Noul serviciu poate fi accesat online la adresa zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/ si include stiri,
    analize, comentarii si interviuri publicate in exclusivitate.
    Astfel, in aceasta sectiune se regasesc declaratii ale oamenilor de
    afaceri, rezultate financiare ale companiilor sau estimari cu
    privire la tendintele din economia romaneasca si internationala,
    interviuri cu executivi, analize sau informatii referitoare la
    piata de capital.

    ZF Exclusiv se adreseaza companiilor si institutiilor, care vor
    avea astfel acces, prin intermediul unui abonament anual, la
    informatii care le pot influenta direct sau pot avea efecte
    imediate asupra pietelor pe care isi desfasoara activitatea. In
    acest context, pentru a oferi clientilor toate instrumentele
    necesare unei promovari mai eficiente a propriilor afaceri si a le
    permite o viteza mare de reactie la miscarile pietei, abonamentele
    includ si alte servicii care le sunt dedicate: comunicate de presa
    – care vor fi publicate pe platforma comunicate.mediafax.biz, rapoarte de
    monitorizare media – furnizate de catre Mediafax Monitorizare,
    liderul pietei de profil, si, in functie de tipul de abonament,
    spatiu publicitar pe zf.ro, site-ul economic cu cel mai mare numar de
    afisari (SATI, septembrie 2010).

    Ziarul Financiar este publicatia de business cu cel mai mare
    numar de abonamente de pe piata locala, cu o medie de 10.571 de
    abonamente pe editie, potrivit celor mai recente cifre de difuzare
    anuntate de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT), pentru
    perioada aprilie-iunie 2010. Totodata, Ziarul Financiar este
    cotidianul de afaceri cu cea mai mare audienta – 185.000 cititori,
    in medie, pe editie, conform celor mai recente date furnizate de
    Studiul National de Audienta, realizat de BRAT, in perioada iulie
    2009 – iulie 2010.

  • Ziarul Financiar, cel mai important cotidian de business, a ajuns la editia 3.000.

    In 1998, Produsul Intern Brut al Romaniei era de 30 mld. $, acum
    este de 170 mld. dolari (120 mld. euro). Exporturile nu reuseau sa
    depaseasca pragul de 8 mld. dolari ani la rand in acea perioada,
    acum sunt de peste 45 mld.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vezi aici cele mai mediatizate branduri romanesti (GALERIE FOTO)


    Diferentele dintre clasamentul celor mai puternice branduri
    romanesti, realizat recent de Unlock si revista Biz, si topul celor
    mai mediatizate branduri romanesti arata ca uneori, nu doar numarul
    de aparitii in presa, ci si vechimea sau renumele unui brand
    reprezinta criterii la fel de importante pentru a atrage
    clientii.

    Potrivit unei cercetari recente realizate de MediaIQ,
    clasamentul celor mai mediatizate branduri romanesti include nume
    cunoscute din domeniul financiar-bancar, auto, energie, media si
    industria bunurilor de larg consum. Monitorizarea MediaIQ a fost
    realizata in perioada 15 martie – 9 septembrie 2010 si a inclus 780
    de surse media (bloguri, agentii de presa, site-uri generaliste,
    dar si specializate, variantele online ale celor mai importante
    publicatii nationale si locale, dar si ale principalelor posturi de
    televiziune). Zonele de interes pe baza carora MediaIQ a facut
    monitorizarea includ domenii precum administratie, politica,
    imobiliare, finante, auto sau media.

  • Dolce si UPC aduc in Liga I 150 de milioane euro

    Pe 31 martie 2008, consortiul RCS – Antena 1 castiga drepturile
    TV pentru Liga I cu o suma-record de 85 de milioane de euro, plus
    TVA, pe trei sezoane. Cu tot cu TVA: peste 34 de milioane de euro
    pe an. O suma care atunci parea colosala a devenit din ce in ce mai
    spectaculoasa odata cu trecerea anilor si cu aparitia crizei
    economice. Multe cluburi au devenit dependente de o suma ce parea
    tot mai greu de sustinut. Urmeaza o noua licitatie, cel mai
    probabil spre primavara, cand se vor vinde drepturile pe inca trei
    ani, 2011-2014.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro