Tag: impozite

  • Si totusi, CAS nu scade

    Cotele de contributii la asigurarile sociale vor fi mentinute la
    31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de
    angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii
    deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca, iar
    cotele de contributii la asigurarile de sanatate raman si ele
    neschimbate, la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori.

    Inghetate vor ramane si pensiile din sistemul public, inclusiv
    pensia minima garantata, cu valoarea punctului de pensie la acelasi
    nivel de 732,8 lei. In schimb, conform premierului Emil Boc,
    salariile de baza din sectorul public vor fi majorate cu 15% din
    2011, raportat la nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de
    baza minim brut pe tara va creste de la 600 lei la 670 lei. Fondul
    de salarii, cifrat la 39 de miliarde de lei, va trebui sa ajunga
    pentru 1.290.000 de bugetari, adica atatia cat preconizeaza
    Guvernul ca vor fi la inceputul anului viitor, dupa ce
    restructurarile din 2010 se vor fi incheiat.

    Aceste masuri ar trebui sa mentina deficitul fiscal in 2011 in
    limita convenita cu FMI, respectiv 4,4% din PIB, in scadere de la
    6,8% din PIB in 2010. In mai multe randuri, reprezentantii FMI au
    cerut Guvernului sa nu modifice taxele si impozitele, considerand
    orice reducere importanta a fiscalitatii (cota unica sau CAS) drept
    periculoasa pentru buget.

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.

  • Revista presei economice din Romania

    Industria financiara locala, ajutata cu 650 de milioane de euro
    de patronii straini: in primele noua luni, bancile-mama au majorat
    capitalul social al sucursalelor din Romania cu
    peste 440 de milioane de euro, in crestere cu 60% fata de anul
    trecut, socoteste Gandul. Din ianuarie si pana in octombrie
    s-au cumparat aproape 99.000 de autoturisme, cu 22% mai putine
    comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut, tot Dacia ramanand
    cea mai vanduta marca.

    In Romania, cei trei mari operatori de telefonie mobila ar putea
    vinde la acelasi pret iPhone 4, noul gadget al Apple, asa cum se
    intampla deja in Franta, Grecia si Marea Britanie, insa in toate
    variantele, pretul va fi mai mic decat la magazinele online
    independente, scrie Evenimentul Zilei. Statul pregateste
    prime pentru cei care isi cumpara o masina electrica, deducerea
    cheltuielilor din impozitul pe profit si un ajutor financiar pentru
    cei care construiesc “benzinarii” pentru masinile ecologice.

    Cresterea cu 25% a impozitelor pe masinile de
    marfa
    , despre care scrie Adevarul, se va reflecta direct
    in preturile finale ale produselor transportate: impozitul pe
    camioane va creste la cele care transporta marfuri doar pe rute
    interne, ceea ce va mari si mai mult impactul asupra preturilor de
    consum. Comisia de munca din Camera Deputatilor a decis, la
    reexaminarea Legii pensiilor, ca varsta standard de pensionare sa
    fie de 60 de ani pentru femei si de 64 de ani pentru barbati.

    Considerata cea mai mare operatiune de sistematizare urbana din
    ultimii 20 de ani, drumul de legatura dintre zona Piata Victoriei si
    Calea Rahovei
    , modernizat si extins la trei benzi pe sens, va
    fi gata la sfarsitul anului 2012, preconizeaza Romania
    Libera
    , care mentioneaza si ca mai multe cladiri aflate pe
    lista monumentelor istorice urmeaza sa fie demolate. Delta Dunarii
    este mai ocupata in prag de iarna decat vara, vremea frumoasa
    permitand o ocupare de peste 40% a pensiunilor din zona.

    Pornita de la zero in urma cu zece ani, piata serviciilor medicale private – adica
    incasarile clinicilor si spitalelor private – se ridica anual la
    400 milioane de euro, adica circa 10% din cheltuielile totale de
    circa 4 miliarde de euro ale sistemului public de sanatate din
    Romania, a contabilizat Ziarul Financiar. Astazi este ultima
    zi cand detinatorii de drepturi de preferinta pot subscrie actiuni
    pentru a participa la majorarea de capital de la Banca
    Transilvania.

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).

  • Impozite duble pentru bucurestenii cu mai multe case si masini puternice, in 2011

    Taxele si impozitele raman neschimbate pentru bucurestenii care
    au doar o casa in proprietate, au inchiriat un loc de parcare sau
    detin un autoturism cu o capacitate a motorului de pana in 2000
    centimetri cubi.

    De la anul, bucurestenii care detin in proprietate doua case ar
    putea plati un impozit majorat cu 65% fata de cel datorat pentru o
    singura proprietate. In acest an, supraimpozitarea pentru cei care
    au in proprietate o a doua locuinta este de 15%. Pentru a treia
    proprietate, impozitul se va majora cu 150% fata de cel platit
    pentru o singura proprietate, ceea ce va insemna o majorare de 50%
    fata de cel platit in 2010. Bucurestenii cu patru sau mai multe
    locuinte vor plati un impozit majorat cu 300% fata de cel pentru o
    singura casa. In 2010, pentru aceasta categorie de proprietari,
    supraimpozitarea este cuprinsa intre 75 si 100%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pretul scaderii cotei unice: Guvernul vrea impozitarea pensiilor si scaderea indemnizatiilor pentru mame

    Guvernul va negocia cu oficialii FMI, a caror vizita oficiala
    incepe astazi, o eventuala scadere a contributiilor sociale platite
    pentru fiecare angajat in parte, dar si posibilitatea de a micsora
    cota unica de la 16% la 12%. Pe lista cu lucruri pe care Executivul
    ar vrea sa le taie se afla insa si indemnizatiile acordate mamelor,
    dar si pensiile, prin impozitare.

    Micsorarea contributiilor sociale aplicate salariilor de la 44% la
    41%, in total, ar urma sa fie aplicata partii platite de catre
    angajatori. Salariatii ar putea avea si ei de castigat insa daca se
    va scadea nivelul cotei unice cu 4%, dupa cum au declarat recent
    surse din PDL.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Revista presei economice din Romania

    Paradoxul preturilor in Romania: creste
    productia de grau, se scumpeste si painea, remarca Gandul:
    anul acesta vom exporta circa doua milioane de tone de grau, in
    valoare de peste 420 milioane de euro, insa productia buna nu va
    tine pe loc pretul painii, spun producatorii. Urmatoarea generatie
    a modelului Logan va fi proiectata integral in Romania, de catre
    inginerii din cadrul Renault Technologie Roumanie, si va costa mai
    putin, anunta compania.

    Observatorul preturilor (un portal web pe care
    vor aparea, saptamanal, preturile din intreaga tara, in principal
    la produsele de baza) a fost aprobat spre finantare si va avea
    parte de fonduri in suma de 2 milioane de euro, a anuntat ministrul
    Economiei, Ion Ariton, citat de Evenimentul Zilei. Mihai
    Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, nu incurajeaza amnistia
    fiscala ca solutie de a colecta bani la buget, in schimb da vina pe
    impredictibiliatea fiscala pentru reticenta investitorilor
    straini.

    Aproximativ 8% din angajati sunt hartuiti psihologic de sefi, iar alti 41% au
    sefi care tipa sau care se poarta urat cu subalternii, sustine
    Adevarul; numarul celor care sunt terorizati la serviciu
    este mai mare, deoarece unor intervievati le-a fost teama sa spuna
    adevarul, sustin sociologii care au realizat cercetarea. Partidele
    politice se intrec in masuri economice pe care vor sa le propuna
    FMI, dar oficialii din Finante spun ca tintele de deficit bugetar
    nu sunt negociabile.

    In loc sa scada, dobanzile cresc: creditele noi acordate
    populatiei in moneda nationala pe o perioada intre unul si cinci
    ani au avut in luna august dobanzi cu pana la 5% mai mari decat in
    luna precedenta, arata datele BNR, preluate de Romania
    Libera
    . Guvernul bulgar are vesti proaste pentru romanii
    care-si cumpara masini mai ieftine decat taxa de inmatriculare:
    tarifele pentru autoturismele vechi si poluante vor creste din
    2012.

    Potrivit Ziarului Financiar, comerciantii apreciaza ca
    intentia Guvernului de a impozita cupoanele acordate gratuit de catre
    firme si magazine persoanelor fizice va restrange si mai mult
    comertul, iar analistii financiar se intreaba cum va fi colectat
    acest impozit, care ar trebui platit de beneficiar, adica de cel
    care primeste un cupon. Romania ocupa, cu sapte firme, locul patru
    intr-un top care reuneste cele mai dinamice 50 de companii de
    tehnologie din Europa Centrala, clasament realizat de
    Deloitte.

  • Firmele trebuie sa se ocupe de business, nu de sute de plati la stat

    Nu nivelul taxelor este ridicat in Romania, ci numarul de taxe
    si contributii si plati aferente acestora, care determina firmele
    sa aloce mai mult timp pentru administrarea fiscala a afacerii
    decat pentru a se ocupa de businessul propriu-zis.

    Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania si
    presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca numarul mare de plati
    pentru contributii si taxe pe care trebuie sa le faca o companie,
    de peste 100, trebuie redus rapid pana la nivelul tarilor
    dezvoltate, la circa 20-30.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Propunerile PSD: 13 ministere, 3 trepte de impozitare

    Potrivit liderului PSD, aceasta structura de ministere
    “relativa” reprezinta de fapt “un mod de a organiza” proiectul de
    guvernare al PSD pe solutii, acestea fiind domeniile importante.
    PSD urmeaza sa anunte la 16 octombrie varianta proprie de program
    de guvernare pentru situatia in care ajunge la putere.

    De asemenea, PSD lucreaza pentru programul de guvernare la o
    varianta de taxare a veniturilor in trei trepte, veniturile lunare
    mai mici de 1.000 de lei urmand sa nu fie impozitate, iar cele de
    peste 12.000 lei urmand sa fie impozitate cu 35%.

  • Boc: impozitul minim a combatut “firmele care se ocupau numai cu smecherii”

    Intr-o interventie la TVR, premierul a estimat ca 80% dintre
    firmele care au fost desfiintate din cauza impozitului minim (a
    caror cifra este apreciata la circa 100.000 de catre patronate) “au
    disparut pe baza acestui criteriu: ca erau unii in activitate si au
    fost nevoiti sa opteze pentru alta solutie”.

    Impozitul minim, despre care inca la inceputul anului autoritatile
    au promis ca va fi destiintat din semestrul al doilea, dispare
    intr-adevar acum, de la 1 octombrie. Abia de la 1 ianuarie 2001
    insa, guvernul Boc il va inlocui cu impozitul forfetar. Noul
    ministru de finante, Gheorghe Ialomitianu, a admis ca eliminarea
    impozitului minim va avea impact de un miliard de lei in bugetul pe
    anul viitor, dar n-a venit cu nicio precizare inca despre noul
    impozit forfetar, declaratiile de pana acum lasand de inteles ca
    decisiv va fi cuvantul FMI si al UE, la intalnirea cu respectivele
    misiuni de experti, din cursul lunii octombrie.

    “Toata lumea vorbeste de restaurante, de pensiuni, ca sunt
    domeniile cu gradul cel mai ridicat de evaziune fiscala. Vor fi
    identificate si acolo se va aplica tintit o forma sau alta de
    impozitare tintita si punctuala”, a comentat premierul.

    Tot in stadiul de proiect sunt si alte masuri din noul pachet
    anticriza anuntat de premierul Emil Boc, intre care scaderea
    plafonului de investitii pentru care firmele pot primi ajutor de la
    stat (in pondere de 50% din valoarea investitiei, pentru firmele
    care investesc minim 5 milioane de euro) si reglementarea
    posibilitatii ca executarea silita impotriva unei firme care are
    bani de primit de la stat sa fie suspendata.

    Premierul Emil Boc a explicat, de asemenea, cum intentioneaza
    Guvernul sa acorde sprijin tinerilor antreprenori de pana la 35 de
    ani pentru dezvoltarea de afaceri.

    “Pentru a porni o afacere, tinerii intreprinzatori primesc sprijin
    din partea statului, sub forma unor garantii de stat, pentru a
    putea lua credit de la banca, sa porneasca afacerea – e greu sa iei
    credit de la banca, dar daca iti da statul garantie, vei lua. In al
    doilea rand, beneficiezi de ajutor de stat, concret, reprezentand o
    valoare din planul de afaceri pe care il ai, pana la 10.000 de
    euro, pe care ii poti primi de baza planului de afaceri acceptat de
    catre o unitate finantatoare, sa-ti dezvolti propria afacere. Si,
    nu in ultimul rand, pentru o parte din angajati, nu vei plati
    contributiile de asigurari sociale. Vrem sa fructificam aceasta
    posibilitate a tinerilor de a dezvolta afaceri”, a afirmat Emil
    Boc.