Tag: fondator
-
Nikolay Storonsky, fondatorul startupului fintech Revolut, testează limitele sectorului financiar: Viitorul retailului financiar este o cursă în care învingătorul ia tot
“Aşa a fost mereu, ‘trebuie să fim conformi’. Dar cât de conformi? Asta-i altceva, nu?”, a declarat Storonsky într-un interviu din biroul său din Canary Wharf, hubul financiar al Londrei de unde conduce compania fintech cu cel mai rapid ritm de creştere din Europa.Revolut, evaluat la 1,7 miliarde de dolari în cea mai recentă strângere de fonduri şi cunoscut pentru serviciile sale bancare de consum, s-a extins rapid ca o aplicaţie care concentrează banii de călătorit. În prezent, fintech-ul are şi planuri în servicii complexe, cum sunt împrumuturile personale. Susţinut de investitori precum miliardarul ruso-israelian Yuri Milner, startupul s-a dezvoltat mai repede decât rivalii Monzo şi Starling, ajungând astfel să aibă de trei ori mai mulţi utilizatori decât cei doi creditori la un loc. -
Nikolay Storonsky, fondatorul startupului fintech Revolut, testează limitele sectorului financiar: Viitorul retailului financiar este o cursă în care învingătorul ia tot
“Aşa a fost mereu, ‘trebuie să fim conformi’. Dar cât de conformi? Asta-i altceva, nu?”, a declarat Storonsky într-un interviu din biroul său din Canary Wharf, hubul financiar al Londrei de unde conduce compania fintech cu cel mai rapid ritm de creştere din Europa.Revolut, evaluat la 1,7 miliarde de dolari în cea mai recentă strângere de fonduri şi cunoscut pentru serviciile sale bancare de consum, s-a extins rapid ca o aplicaţie care concentrează banii de călătorit. În prezent, fintech-ul are şi planuri în servicii complexe, cum sunt împrumuturile personale. Susţinut de investitori precum miliardarul ruso-israelian Yuri Milner, startupul s-a dezvoltat mai repede decât rivalii Monzo şi Starling, ajungând astfel să aibă de trei ori mai mulţi utilizatori decât cei doi creditori la un loc. -
Povestea omului ce a construit afacerea care ne face cunoscuţi în toată lumea. Ar putea fi evaluată la 7 mld. dolari
Business Magazin a plecat oficial în căutarea unicornului românesc în mai 2016. Vorbeam atunci de potenţialii unicorni precum Bitdefender, eMAG, Vector Watch, Axosuits sau CodaFootprint. Toate dintre aceste companii aveau pedigriul necesar pentru a ajunge în acest select club mondial, însă niciuna dintre ele nu a avut onoarea de a primi această distincţie. Nu, primul unicorn românesc a apărut aproape de niciunde (deşi compania există din 2005), dintr-o dată şi pe neaşteptate, exact ca un unicorn adevărat. UiPath este primul unicorn românesc.
Dar ce e un unicorn şi ce e UiPath? Un unicorn este un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai mult de un miliard de dolari. Uber, Airbnb, Snapchat sau Xiaomi sunt cele mai îndemână exemple din clubul unicornilor. Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, 36 de ani, s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor.
Cine sunt românii care au clădit prima companie evaluată la un miliard? Daniel Dines a terminat Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1997, iar cu un an înainte a început să lucreze în cadrul companiei Crinsoft. După aproape cinci ani, s-a angajat ca inginer de dezvoltare software în cadrul gigantului american Microsoft. A petrecut o perioadă în SUA, apoi s-a gândit să se întoarcă în ţara natală şi să înfiinţeze o firmă; a pus astfel bazele unei companii de dezvoltare de software specializate în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing. La un interviu, când voia să recruteze angajaţi, în 2005, Daniel Dines l-a cunoscut pe Marius Tîrcă, care s-a angajat la companie pe vremea când era student la Politehnică. Precum şi alţi mari antreprenori americani, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturiseşte Dines.
Au lucrat opt ani la primul produs şi în 2013 au încheiat primul mare contract, un client din India, o companie de BPO (Business Processes Outsourcing). „A fost un moment astral când am descoperit primul client, o companie de BPO din India. Am trimis trei oameni acolo şi au înţeles că e piaţa enormă, fiind extrem de mulţi oameni care fac doar procese repetitive ce ar putea fi înlocuite de un program”, continuă antreprenorul.
Ce a urmat apoi este o creştere accelerată, explozivă, am putea spune. În 2014, compania avea o cifră de afaceri de 500.000 de dolari şi avea în jur de 10 angajaţi, potrivit declaraţiilor lui Vlad Ionescu, director de marketing în cadrul UiPath, pentru Ziarul Financiar. În 2018, UiPath are 590 de angajaţi în 14 ţări, peste 700 de clienţi, dintre care şi cinci companii din Top 10 Fortune (adică cinci dintre următoarele companii: Walmart, Berkshire Hathaway, Apple, Exxon Mobil, McKesson, UnitedHeath Group, CVS Health, General Motors, AT&T şi Ford Motor) şi o cifră de afaceri situată „între 50 şi 100 de milioane de dolari” şi, bineînţeles, o evaluare de 1,1 miliarde de dolari. „Ce s-a întâmplat în cazul nostru este oarecum unic. În enterprise software este foarte rar să vezi o asemenea creştere. Majoritatea companiilor care ajung la o asemenea evaluare vin din spaţiul destinat consumatorilor”, spune antreprenorul. Sigur, mai există companii româneşti care valorează mai mult sau la fel de mult, Banca Transilvania sau Dedeman sunt exemple la îndemână, dar nu se încadrează la categoria unicorn pentru că nu activează în domeniul tehnologic.
Daniel Dines este CEO-ul şi „faţa” UiPath. El este speaker la evenimente şi conferinţe, iar Marius Tîrcă, CTO-ul companiei, este tăcut şi se fereşte de lumina reflectoarelor.

Întrebaţi care este dinamica dintre cei doi fondatori, dacă avem de-a face cu un cuplu asemănător Steve Jobs – Steve Wozniak, Marius Tîrcă spune că „pentru mine ăsta este primul job. Ne-am cunoscut la interviul de angajare şi am lucrat mult timp împreună, în acelaşi birou”, spune Marius Tîrcă. Tot el adaugă că „noi suntem amândoi ingineri software la origini, dar în ultima vreme ne-am mai despărţit. Eu mă ocup mai mult de partea de tehnologie, de echipa tehnică, iar Daniel de partea de product management, ce «features» să adăugăm, cum să facem”. UiPath s-a dezvoltat la început din fonduri proprii, pe baza veniturilor obţinute din proiectele derulate de compania anterioară, iar în 2015 a reuşit să obţină o finanţare de 1,6 milioane de dolari de la trei fonduri de investiţii americane – Credo, Early Bird şi Seedcamp. Investiţia a fost folosită pentru dezvoltarea companiei – creşterea echipei (specialişti IT şi oameni de vânzări), extinderea în străinătate şi activităţi de marketing.
UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce recent a atras o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA, fondul care a investit în Facebook şi Atlasia, şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google. „Nu aveam neapărat nevoie de această finanţare, dar ea ne va accelera ritmul de creştere. Vrem să fim cei mai rapizi, cei mai agili din piaţă”, spune Dines; mărturiseşte şi că e mai greu să obţii o finanţare de 1 milion de dolari decât una de 153 de milioane de dolari. Îşi aduce aminte că negocierile pentru prima finanţare, de 1,6 milioane de dolari, au durat 14 luni, iar negocierile pentru cea mai recentă finanţare au ţinut doar două luni. Daniel Dines nu a dezvăluit cât la sută din companie a cedat pentru această finanţare, dar spune că încă se află la controlul companiei.
În 2017, portofoliul de clienţi al UiPath a crescut de la mai puţin de 100 la peste 700; printre noii clienţii ai firmei se numără BMW Group, Dairy Farm Group, Dentsu sau Huawei. Noua finanţare va fi folosită pentru a accelera evoluţia produsului, în particular în inovaţii care integrează machine learning (ML) şi alţi algoritmi de inteligenţă artificială (AI) în operaţiunile digitale ale clienţilor companiei.
Planurile pentru anul în curs sunt ambiţioase şi ritmul de creştere înregistrat în 2017 este aşteptat şi pentru 2018. „Cerul este limita. Pentru noi, dublarea (n.r. – cifrei de afaceri) este un eşec”, spune Daniel Dines încrezător.
RPA, un acronim de ţinut minte
UiPath dezvoltă roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii, demers cunoscut în industrie drept Robotic Process Automation (RPA). Astfel, software-ul dezvoltat de echipa UiPath este folosit astăzi de milioane de maşini din întreaga lume, instalat în diferite produse şi utilizat de companii pentru automatizarea activităţilor precum gestiunea documentelor, call center, industria sănătăţii, industria financiară, analiza de date, automatizarea proceselor sau instalarea de API-uri.
Start-up-ul este specializat în dezvoltarea de soluţii de robotică, în principal pentru piaţa de automatizare a proceselor interne ale unei companii, produsele şi soluţiile dezvoltate de UiPath adresându-se companiilor mari şi foarte mari care externalizează anumite procese către firme specializate – BPO (business process outsourcing) şi IT outsourcing. „Noi am plecat de la automatizarea proceselor de backoffice din partea de finance şi contabilitate. Dar în momentul de faţă am depăşit de mult bariera asta. Avem aplicaţii în HR, partea de middle office, claim manangement, contact centers. În viitor o să atingem toată gama de procese de business”, spune Marius Istrate, people operations leader la UiPath.
„Nu facem roboţi fizici, nu ne ocupă cu robotica, ci vrem să automatizăm munca umană”, a explicat Bogdan Nedelcov, senior product manager la UiPath, la începutul conferinţei de presă.

Cuvântul „robot” te poate duce cu gândul la Terminator sau la un film SF văzut recent, dar în acest caz un robot este un software care automatizează procesele de bază, urmând anumite reguli, astfel încât să nu mai fie nevoie de un om pentru asta sau de supravegherea unui angajat.
Un robot software utilizează un software pentru a gestiona aplicaţii software precum ERP-uri, aplicaţii de help desk şi aşa mai departe, în acelaşi mod în care l-ar utiliza o persoană. Un robot imită acţiunile unei persoane: poate apăsa butoane, poate face copy şi paste, poate lua date dintr-un document, căuta anumite informaţii într-un formular. Astfel, un robot poate grăbi acest proces cu până la 50%, potrivit Institute for Robotic Process Automation. Se estimează că un singur robot ar putea înlocui până la cinci angajaţi full time. De asemenea, un robot poate face o muncă repetitivă fără să greşească, spre deosebire de un om, care face în medie 10 erori într-un proces cu 100 de paşi.
În România, compania are centrul de cercetare-dezvoltare, precum şi echipele de implemenare, în timp ce sediul din India se axează în prezent pe partea de suport, iar în Marea Britanie şi SUA este localizată divizia de dezvoltare de business şi de vânzări. Compania are sedii în New York, Amsterdam, München, Paris, Madrid, Dubai, Singapore, Tokio, Hong Kong, Bucureşti, dar şi în Australia; şi nu se vor opri aici. În 2018 va mai apărea încă un centru de dezvoltare în România (nu în Capitală), unul în Bangalore, India, şi altul în Seattle, SUA. „Acum un an, niciunul dintre competitorii nostri nu era în Japonia. Când am văzut că merge businessul acolo am investit masiv, mult înaintea pieţei. Strategia noastră de business a fost este strategia lui Gingis Han: cucereşte lumea”, explică antreprenorul. În momentul de faţă, cei mai mulţi angajaţi, în număr de 250, se află în România, apoi urmează SUA şi India, cu peste 100 de angajaţi în fiecare ţară. „Pentru noi este foarte greu să găsim inginer de software în România la calitatea pe care o vrem noi. Ţinta noastră în România este să angajăm 1% dintre cei mai buni ingineri software. E foarte greu să ajungi la ei. De aceea este important să gândeşti global”, explică Dines.
„Acum, 42% dintre cele mai mari companii din lume au un proiect RPA în derulare şi intenţionează să extindă aceste proiecte, iar restul companiilor afirmă că vor demara un astfel de proiect în următoarele 12 luni. Nu mai este vorba de o tehnologie futuristică, ci de o tehnologie care este aici, acum. Ce altă dovadă mai bună că adopţia tehnologiei se extinde putem avea decât faptul că Blue Prism, compania care a inventat acest termen, RPA, este acum evaluată la aproximativ 1 miliard de euro?”, a declarat Vargha Moayed, leading partner al centrului de excelenţă dedicat RPA al EY, în cadrul unei conferinţe a ZF.
Proiectele RPA au început să devină uzuale în cadrul marilor companii pentru că „roboţilor le place să facă aceleaşi lucruri zi de zi, în timp ce oamenilor nu”, a adăugat Mike Robinson, senior sales consultant în cadrul Blue Prism, în cadrul aceluiaşi eveniment. „Proiectele de tip RPA au devenit a treia opţiune de externalizare a unor procese, pe lângă onshore şi offshore. Acum există şi o a treia variantă, de a aduce înapoi aceste activităţi, folosind o forţă de muncă digitală. Practic noi oferim un sistem de operare pentru forţa de muncă digitală”, a punctat Robinson.

„Noi nu înlocuim oamenii. Noi nu reducem joburile. Dacă ne gândim la ce face un om în fiecare zi, o să vedem că foarte multe activităţi sunt repetitive. Esenţa tehnologiei noastre este ca oamenii să colaboreze cu roboţii”, explică Daniel Dines.
În momentul de faţă, în companii lucrează mai mulţi oameni decât roboţi software. Totuşi, acest lucru se va schimba, este de părere Venu Kannan, chief solutions officer în cadrul companiei UiPath. „Noi credem că în 2018 – 2019 mai multe companii de top vor avea mai mulţi roboţi decât angajaţi pentru a realiza anumite activităţi de tip backoffice. Ce se va schimba? Astăzi un om cere unui robot să facă ceva, iar noi credem că peste 1-2 ani roboţii vor fi cei care vor începe să ceară oamenilor să execute anumite sarcini.”
Potrivit unui raport al EY, software-ul RPA se implementează destul de rapid şi costurile nu sunt mari, deoarece poate fi aplicat peste infrastructura IT existentă. „Costurile se reduc destul de rapid după implementare. Acesta a fost şi unul dintre avantajele programului. Poţi să vezi rapid un return of investment, vorbim de luni, nu de ani”, spune Marius Tîrcă, cofondator şi CTO al UiPath.
Piaţa roboţilor software ar urma să ajungă, conform estimărilor, la valoarea de 8,75 mld. de dolari pe an în 2024, conform Grand View Research. În prezent, piaţa de licenţe software RPA are o valoare de 250 mil. dolari, dar va ajunge la 3 mld. dolari în patru ani; în acelaşi timp, serviciile asociate vor genera o sumă de zece ori mai mare, conform estimărilor EY. „Acum, 80% din piaţă este deţinută de cele trei companii (n.r. – UiPath, Automation Anywhere şi Blue Prism)”, explică Daniel Dines. El adaugă că acesta este doar începutul, „acum am penetrat doar 10-20% din piaţa globală. În următorii doi-trei ani urmărim să ne listăm la bursă NASDAQ”.
Primul decacorn românesc?
Un decacorn este un start-up a cărui evaluare a ajuns să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spune Dines, care menţionează că elementele secrete care au transformat UiPath în primul unicorn românesc sunt echipa din spate, dar şi cultura companiei.
„Noi nu avem o supertehnologie. Sigur, avem o paletă largă de tehnologii, dar nu e acest lucru fundamentul. Noi am construit UiPath uitându-ne la Silicon Valley. Care este secretul construcţiei unei companii? Mulţi cred că este tehnologia. Pentru noi cultura a fost cel mai important lucru. Noi nu suntem manageri. În UiPath cultura este antimanager, antiboss, nimeni nu are voie să dea directive de sus, «Tu faci asta pentru că aşa vreau eu»”, spune Dines. El menţionează că această politică de conducere va continua şi în viitor şi este de părere că nu poţi gestiona 600 de oameni cu un stil de management autoritar şi că-i poţi face să meargă în aceeaşi direcţie „doar aplicând «no-boss strategy»”.
Compania a înregistrat anul trecut un ritm de creştere de peste 500% atât a cifrei de afaceri, a numărului de angajaţi, cât şi a numărului de clienţi; iar compania românescă (deşi Dines insistă că UiPath nu este o companie românească, ci una globală) are toate şansele să-şi continue traiectoria unei rachete abia lansate. După finanţarea de 30 de milioane de dolari de anul trecut, Dines a declarat pentru ZF că UiPath este ca o rachetă care a decolat şi tremură din toate încheieturile. „Încă nu şi-a dat jos niciuna din piese. Suntem precum Space X, încă nu s-au detaşat motoarele”, râde Dines.
„Planurile noastre sunt scalabile la nivelul 4 sau 5 x. Vom ajunge să avem până la finalul anului peste 1.500 de clienţi”, a declarat Alexandru Mihailciuc, global head of pre-sales la UiPath. Însă nimic nu a venit servit pe tavă pentru fondatorii UiPath. Cei doi au lucrat la dezvoltarea tehnologiei mai bine de opt ani până au găsit primul client. „Am avut multe «near death experience», când ne uitam în cont şi erau zero bani. La un moment dat, un client oarecare din lume ne-a pus un ordin de plată”, îşi aduce aminte Dines, care adaugă că au ajuns aici datorită norocului şi perseverenţei.
„Competitorii noştri din 2014-2015 îmi păreau giganţi. Nu credeam că-i puteam învinge. Fără să ne uităm la ei, am început să creştem folosind nişte principii. Şi am explodat. Trebuie să ai puţină nebunie în ceea ce faci”, spune antreprenorul. Daniel Dines spune că Marius Tîrcă a fost esenţial în dezvoltarea companiei, datorită abilităţii sale de a-l provoca; povesteşte că asociatul său „ridica un soi de «challenge», dezbateri, câteodată foarte aprinse, cu pasiune şi nimeni nu putea să impună o decizie, ci trebuia să-l convingi pe celălalt”. El spune că poate nu este cea mai bună metodă de a avansa o companie, dar că pentru ei a funcţionat.
Tot el adaugă că este foarte important să angajezi oameni mai deştepţi decât tine. „Aşa cum există un Federer în tenis, aşa există şi un Federer în software, în business, în sales, marketing. Sunt peste tot în lume. Jobul nostru e să-i găsim”, spune antreprenorul.
Viitorul muncii
Având în vedere că UiPath, dar şi alte companii, dezvoltă aceste tehnologii de RPA şi astfel se vor automatiza tot mai multe sarcini, va mai fi nevoie de angajaţi oameni? Cum va arăta piaţa muncii în 10-20 de ani? „E foarte complicat să prezici viitorul. O să apară foarte multe slujbe noi. Oamenii o să se mute tot mai mult de la a face lucruri repetitive la a face lucruri creative”, explică Dines, care atrage atenţia că este nevoie de o schimbare în educaţie, atât în România, dar şi la nivel mondial. „Sistemul de învăţământ global este greşit în momentul acesta pentru că nu pune accent pe creativitate. Sarcinile care nu presupun creativitate o să fie eliminate de software”, spune antreprenorul.
În acest moment procesele de backoffice dintr-o bancă se pot automatiza în măsură de 30%, dar în viitor, odată cu dezvoltarea tehnologiilor de machine learning, inteligenţă artificială anumite joburi vor fi îndeplinite exclusiv de roboţi, iar oamenii vor trece în slujbe care presupun creativitate sau se vor concentra pe interacţiunea cu clienţii. Deocamdată, potrivit fondatorilor UiPath, roboţii vor prelua slujbele oamenilor care se retrag la pensie. „În Japonia înlocuim bătrânii cu roboţii. Populaţia îmbătrâneşte foarte rapid. Nu găsesc oameni să-i înlocuiască pe cei care se retrag. Şi în România situaţia este similară, şi aici populaţia îmbătrâneşte, chiar dacă din alte cauze, în principal emigraţia”, spune Dines.
În postura de CEO al unei companii globale cu sedii în 14 ţări, Daniel Dines recunoaşte că nu stă mai mult de două săptămâni într-un loc şi că este o plăcere să se plimbe, să cunoască oameni inteligenţi din toată lumea. „E o plăcere să fac ceea ce fac acum. Pot să lucrez 24/7. Energia vine din succes, din întâlniri cu oameni. Este un mare joc care este extraordinar de interesant”, povesteşte antreprenorul.
Cei doi români spun că acum nu este momentul să se gândească la un exit. „Avem foarte multe de făcut şi abia acum experienţa este cu adevărat recompensatoare. Acum putem face lucruri pe care le vrem. Până acum am făcut şi lucruri pe care nu voiam să le fac, dar era nevoie. Acum avem oportunitatea să luăm oameni inteligenţi, să ne extindem global”, încheie Daniel Dines.
-
Start-up londonez, fondator român
Platforma Hackajob, cofondată de Răzvan Creangă, se adresează companiilor care angajează oameni tehnici, din orice disciplină tehnologică, de la programare, până la infrastructură şi data science. „Ajutăm clienţii noştri cu specializări ca CTO (chief technology officer), head of engineering, dar şi cu specialişti începători, cum este poziţia de junior software engineer”, explică antreprenorul.
Răzvan Creangă a pus bazele platformei Hackajob în 2014, împreună cu Marck Chaffey, colegul său din facultate. Ideea proiectului s-a născut după colaborarea cu o agenţie de recrutare, în acelaşi an, pentru a-i ajuta să îşi contureze şi implementeze strategia digitală.
„Pe parcursul colaborării, am observat cum oamenii nontehnici recrutau şi evaluau oameni tehnici, ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare. Această situaţie, împreună cu experienţa anterioară în tehnologie, m-a făcut să mă gândesc la o platformă care poate promova oamenii tehnici bazat pe meritocraţie”, descrie el raţiunea din spatele proiectului.Răzvan Creangă spune că Hackajob ajută la îmbunătăţirea diversităţii din companie datorită faptului că prioritizează rezultatele exerciţiilor de programare în faţa factorilor socioeconomici, reduce timpul găsirii unui angajat, dar şi costul unui astfel de proces; este însă şi de ajutor când vine vorba despre brandingul angajatorilor.
La momentul actual, sunt prezenţi pe pieţele din Marea Britanie, Germania, Franţa şi Olanda. Numărul candidaţilor înregistraţi a ajuns la 75.000, iar peste 100.000 sunt, potrivit antreprenorului, interesaţi de conţinutul Hackajob, dublu faţă de anul trecut. Lucrează cu peste 1.500 de clienţi, printre care Apple, KPMG şi Vodafone.
„Din septembrie 2016 şi până în prezent am crescut de 51 de ori la nivel de venit lunar”, descrie Răzvan Creangă rezultatele înregistrate. Au aproximativ 100 de angajaţi, dintre care majoritatea sunt în Londra, dar şi în România (în Iaşi), Franţa, Germania şi Olanda.
„Principalul rezultat pozitiv la nivel strategic este că am reuşit să creăm cel mai mare marketplace privat pentru specialiştii în tehnologie din Europa.Spre exemplu, la nivel de Londra, penetrarea pieţei este de 33% pe partea de candidat”, descrie antreprenorul una dintre reuşite.
Hackajob a atras anul trecut o investiţie de 7 milioane de dolari, valoarea investiţiilor totale ajungând la 10 milioane de dolari. „Noi, ca fondatori, nu am investit nimic din punct de vedere financiar, ci doar timpul nostru”, spune Creangă. Chiar dinainte de momentul lansării, au primit însă o investiţie de tip angel de 15.000 de euro din partea investitorului Dragoş Nicolaescu, business angel în România pe care Creangă îl cunoştea dintr-o altă afacere dintre ale sale, din sfera printării 3D.Investiţia a fost direcţionată înspre dezvoltarea platformei, prin crearea instrumentelor de marketing, vânzări şi bugetare. „Cred că în această fază, a primei investiţii, un antreprenor trebuie să se concenteze pe lansarea unui MVP (Minimum Viable Product – n.red.) şi apoi pe conducerea unui proces bazat pe experimente pentru a-şi îmbunătăţi produsul bazat pe feedbackul clientului.”
Răzvan Creangă spune că primul pas făcut de ei – pe care îl recomandă, de altfel, şi antreprenorilor români care vor să construiască un business global – a fost identificarea tipului de finanţare potrivită pentru creşterea start-up-ului lor. „Ecosistemul de finanţare era în 2014 foarte ofertant, asemenea situaţiei din prezent, şi am avut de ales dintre mai multe tipuri de investiţii, din partea investitorilor de tip business angel, venture capital şi finanţare bancară.”
Următorul pas constă în prezentarea rezultatelor propriului start-up într-o prezentare concentrată pe indicatorii cheie ai afacerii. „În opinia mea, abilităţile fondatorilor unui start-up de a trimite mesajele prin storytelling sunt esenţiale în acest demers. Astfel, antreprenorii trebuie să capteze atenţia investitorilor de la început şi să încheie cu impact, ca în orice poveste captivantă: problema, soluţia, rezultate, planuri de viitor”, crede Răzvan Creangă.
În rândul investitorilor se numără şi Techstars, London Co-Investment Fund, Downing Ventures, Axa Venture Partners, Ahmed Medhat (specialistul care a pus bazele biroului de data science al Facebook în Londra). Creangă spune că a ales înfiinţarea companiei în Anglia fiindcă locuieşte acolo de nouă ani, încă din perioada studiilor, dar şi pentru că ecosistemul de start-up-uri este dezvoltat. Răzvan Creangă are 27 de ani şi a obţinut la Londra o licenţă în Informatică (în cadrul City University of London), dar a absolvit şi un program de masterat în Marketing Internaţional (King’s College London); şi-a completat pregătirea teoretică prin studii de Machine Learning la UCL Academy.
Potrivit lui, tinerii antreprenori trebuie să ştie câteva aspecte esenţiale despre mediul de afaceri londonez, printre care faptul că volumul de talente este mai mare: spre exemplu, sunt peste 250.000 de dezvoltatori în Londra vs. 40.000 în Bucureşti. Totodată, accesul la talente noi reprezintă un avantaj pentru antreprenori: rata de creare de talent nou este mai mare în Londra prin existenţa unor şcoli specializate, ca UCL Machine Learning Academy, General Assembly sau alte organizaţii ca New Antrepreneurs Foundation pentru talent antreprenorial, nu neapărat în domeniul tehnologiei.
La acestea se adaugă politicile de stimulare de investiţii în start-up-uri (cum ar fi The Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS), care oferă beneficii fiscale investitorilor care investesc în start-up-uri aflate în faza de early stage, şi The Enterprise Investment Scheme (EIS), un proiect care încurajează persoanele cu disponibilităţi financiare să investească în firme mici), consultanţă şi existenţa unei reţele de specialişti şi de antreprenori pentru orice nivel de dezvoltare a afacerii (comunităţi ca Scale-up Club, Techstars, plus cea mai mare reţea de antreprenori tech care au făcut exituri şi acum sunt angels şi pot oferi sfaturi relevante din experienţa proprie), cât şi evenimente şi spaţii de lucru pentru actualii şi viitorii antreprenori.
În ceea ce priveşte planurile lor, acestea vizează extinderea şi pe alte pieţe: „Ne propunem o creştere accelerată prin dublarea numărului de angajaţi în următorul an. Această extindere are loc în contextul investiţiilor noi în tehnologie şi datorită scalării prin internaţionalizare către noi pieţe externe”.
Şi numărul angajaţilor va creşte în continuare; la birourile din Iaşi şi-au propus să ajungă de la 20 de specialişti la aproximativ 50; încă 30 de specialişti se vor adăuga echipei din Marea Britanie. „Ca parte a strategiei de internaţionalizare, Hackajob va deschide birouri fizice în majoritatea huburilor de tehnologie şi antreprenoriat din toată lumea”, explică Răzvan Creangă strategia extinderii. Adaugă că vor construi scalarea internaţională a companiei pe baza a trei piloni: cerinţa existentă de la clienţii curenţi, potenţialul de atragere de noi clienţi şi evenimentele macroeconomice care influenţează contextul şi potenţialul investiţional.
„Problema principală în procesul de internaţionalizare a fost găsirea unei potriviri între produsul propriu şi piaţă (product market fit), astfel încât am pivotat de nenumărate ori, dar mereu am fost orientaţi către experimente. Am creat ipoteze pe care le-am testat în sprinturi şi, în urma rezultatelor şi în contextul unei bune comunicări cu utilizatorii noştri, am reuşit să creăm un produs potrivit pentru ambele părţi ale marketplace-ului.”
Răzvan Creangă spune că una dintre provocările aduse de procesul de internaţionalizare se leagă de păstrarea culturii companiei în echipele internaţionale nou create. „În opinia mea, soluţia este ca echipa internaţională să petrească timp în biroul-mamă, iar noul country manager să fie 100% aliniat cu misiunea, valorile şi viziunea companiei.”
Are şi câteva sfaturi pentru tinerii care vor să îşi construiască o afacere: „Să îşi găsească ikigai (concept japonez care se referă la fericirea de a fi mereu ocupat) şi de acolo să pornească. De asemenea, să fie o persoană orientată către date şi informaţii, să facă experimente şi să îşi îmbunătăţească ideea sau afacerea mereu şi să fie determinaţi să continue chiar şi atunci când întâmpină dificultăţi majore”. Adaugă că, referitor la internaţionalizare, este important „să îşi creeze un «playbook» cu ceea ce înseamnă extinderea într-un alt teritoriu care va cuprinde de la strategii noi de atragere de clienţi, până la schimbări de text pe platformă şi adaptare la produs”. -
Sari Brody, IKEA: Fondatorul IKEA spunea că doar atunci când dormi nu greşeşti
„Fondatorul IKEA a pornit această afacere având viziunea ca firma să deservească un grup mare de oameni. Viziunea lui nu a fost doar de a crea mobilă, ci de la început a vrut ca produsele să fie în casele majorităţii oamenilor.
Şi aceasta este o viziune pe termen lung. Iar apoi valorile noastre arată că trebuie să lucrăm împreună, şi să avem abilitatea de a face greşeli. Fondatorul IKEA a spus că doar atunci când dormi nu faci greşeli. De aceea venim cu toate ideile acestea foarte bune pentru că suntem încurajaţi să facem greşeli“, a spus în cadrul emisiunii Sari Brody, un manager care lucrează de peste 20 de ani în domeniul diversităţii şi incluziunii.
-
Raluca Prună, membru fondator alături de Dacian Cioloş, nemulţumită de ideile promovate: Mă despart categoric de PLUS
”În ultimele săptămâni am fost întrebată dacă sunt de acord cu cele susţinute de PLUS, prin Oana Bogdan. Evident că nu pot fi de acord. Mă despart categoric de PLUS, pe care nu îl înţeleg de ce intră captiv într-un subiect ales de Oana şi care nu e ceea ce trebuie rezolvat în România.
Problema României nu este renunţarea la proprietate, ci în primul rând repararea efectelor naţionalizării – neterminată la aproape 30 de ani de post comunism. Asta aş fi vrut să aud de la PLUS în materia proprietăţii, ca jurist şi ca votant”, a scris pe Facebook Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei în guvernul condus de Dacian Cioloş, liderul PLUS.Prună mai susţine că apelul la statistici din Occident unde din ce în ce mai mulţi oameni ar renunţa la proprietate este de neidentificat în vreo statistică.”Ţara pe care Oana Bogdan şi cu mine o cunoaştem bine, fals invocată ca exemplu de schimbare de paradigma asupra proprietăţii, este una în care procentul de proprietari a crescut mereu în ultimii ani. Peste 70% din belgieni sunt proprietari. E păcat că PLUS se lasă târât într-un asemenea subiect. E păcat de sutele de oameni care fac imaginea PLUS în moduri discrete şi profesioniste, de tot efortul celor care am făcut cu putinţă PLUS şi care nu ne putem regăsi în noua lui arhitectură. E păcat că oamenii noi în politica nu înseamnă în primul rând să ne ocupam fiecare de ceea ce ne pricepem să facem. Un program politic este o ofertă electorală. Şi e bine să fie clară, cu o viziune pe termen lung, cu argumente care să ţină şi cu soluţii credibile. Chestia cu Uber şi belgienii care ar justifica un fel de renunţare la proprietate în România, printr-o altă manieră de a locui un spaţiu, e atât de inexactă că nu poate fi considerată o oferta serioasă. Colocuirea este mai degrabă despre respectul celor care locuiesc împreună un spaţiu, nu despre renunţarea la proprietate. Ba mai mult, colocuirea presupune ca toţi să ne purtam ca nişte ‘buni proprietari’ cu spaţiul pe care îl locuim împreună”, a adăugat Raluca Prună. -
De ce a DISPĂRUT fondatorul Google din viaţa publică.Unde îşi petrece timpul acum unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă
In vreme ce nume cunoscute din lumea tehnologiei, precum Mark Zuckerberg sau Jack Dorsey au inceput sa apara tot mai des in lumina reflectoarelor, unul dintre fondatorii Google, Larry Page, pare sa fi ales alt drum.Page petrece tot mai mult timp departe de ochii lumii, scriu cei de la Bloomberg, in marea parte a timpului pe insula sa privata din Caraibe.Nai mult, in ciuda faptului ca Google a intrat de curand sub tirada lui Donald Trump, Page a preferat sa nu reactioneze, fapt rar intalnit in astfel de situatii.Conducerea Google a fost invitata sa participe la o audiere in fata Congresului, dar Page si Sergey Brin au refuzat; organizatorii au lasat doua scaune goale in semn de nemultumire fata de decizia celor doi.Presa scrie ca Page ar putea avea din nou probleme cu vocea, el facand publica, in 2013, o afectiune de care a suferiy in anii ’90.Desi este o persoana in general discreta, retragerea lui Larry Page din fruntea Google ar putea semnaliza o noua directie pentru gigantul din IT. -
Povestea TRAGICĂ a unei MILIARDARE.Chiar dacă a avut tot ce îşi putea dori, ea a murit singură, la 30 de ani, într-o locuinţă mizeră
Povestea ei a fost analizată în biografia neautorizată „Crazy Rich: Power, Scandal, and Tragedy Inside the Johnson & Johnson Dynasty”, iar publicaţia americană New York Post a extras câteva informaţii din cadrul acesteia.
Casey a crescut înconjurată de lux opulent. A urmat studii în cadrul celor mai bune şcoli private, a condus maşini extravagante; cu titlul de exemplu, la vârsta de 10 ani avea prima poşetă Chanel. Iar la 16 ani, chiar dacă nu aveau un permis de conducere, a primit prima maşină.Chiar şi aşa, copilăria şi adolescenţa sa au fost perioade nefericite, fiind mai degrabă ignorată de proprii părinţi.A declarat chiar că din acest motiv a început încă din adolescenţă să consume droguri.După toate standardele, viaţa ei a fost tragică până la finalul acesteia: a murit singură, la 30 de ani, într-o locuinţă mizeră.Era cunoscută ca o petrecăreaţă, dependentă de cocaină şi alcool şi povestea că a fost la dezintoxicare de mai multe ori decât îşi putea aminti. Casey avea tot ceea ce banii pot cumpăra şi ignora toate regulile în privinţa diabetului pe care îl avea. „Credea că este invincibilă”, observa un prieten. A făcut întotdeauna ceea ce a vrut; a ajuns în spital de câteva ori.În ultima parte a vieţii sale a avut o relaţie cu un fost star dintr-o emisiune de reality show, care părea mai interesat de câţi bani are Casey disponibili decât de persoana ei. Casey a şi adoptat un copil, dar a fost decăzută din drepturi după ce au apărut dovezi evidente că îl neglija. Mama ei, Sale, a preluat tutela copilului şi i-a tăiat şi propriei fiice accesul la bani.La finalul anului 2010, pe 29 decembrie, moştenitoarea imperiului Johnson & Johnson posta pe Tweeter: „Vise plăcute tuturor”. Patru zile mai târziu era descoperit cadavrul ei. Murise deja de câteva zile, ca urmare a unor complicaţii ale diabetului de care suferea din copilărie. -
EY România l-a desemnat pe Ovidiu Şandor, fondator Mulberry Development, Antreprenorul Anului 2018
„Cred că mediul de afaceri trebuie să sărbătorească ce reuşim să facem în ciuda tuturor dificultăţilor, sunt seri speciale, pentru că rar în business cineva te bate pe umăr că ai făcut o treabă bună. Când oameni din străinătate mă întreabă de România, oameni care aud de dificultăţi, îmi place să descriu lucrurile cum că am avea zona economică două sfere: cea de stat şi cea privată unde vorbim de firme private care fac afaceri cu alte firme private sau cu consumatorul final. Acea sferă care a împins în ultimii 20 de ani această ţară înainte”, a spus Ovidiu Şandor, fondator Mulberry Development.EY România a organizat joi seară Gala EY Entrepreneur of The Year 2018 Romania, în cadrul căreia a premiat cele mai bune companii antreprenoriale din România.„Am reuşit să aducem împreună peste 10.000 de oameni şi afaceri de peste 600 de milioane de euro prin acest eveniment. Ediţia a dus firme mari cu branduri regionale în contextul în care am văzut achiziţii, contracte externe semnificative, contracte green-field. (…) Din cei 43 de candidaţi intraţi în competiţie, am avut un premiu dedicat antreprenorilor din tehnologie. Aşteptăm încă un unicorn.”, a spus Bogdan Ion (foto dreapta), country manager EY România, în cadrul evenimentului.Locul doi la categoria de Antreprenorul Anului a fost câştigat de businessul Medlife.„În urmă cu două decenii am vrut să dau semenilor mei o alternativă la serviciile medicale româneşti. În scurt timp, cei doi băieţi ai mei mi-au dat posibilitatea ca visul să devină realitate”, a spus Mihaela Marcu, mama antreprenorului Mihai Marcu, fondator al Medlife.Locul trei în această categorie a fost câştigat de businessul Cris-Tim, fondat de anteprenorul Radu Timiş.„Mă bucur că sunt în temă aici şi sunt foarte mulţi antreprenori de valoare, oameni care au succes. Şi sunt convins că trebuie să avem încredere în noi că putem face lucruri valoroase, că ne schimbăm noi şi schimbăm totul în jurul nostru. Acum câţiva ani am schimbat paradigma din alimente nesănătoase în cele sănătoase. Că vorbim de mezeluri, că vorbim de lactate, acum trebuie să fie produse sănătoase. (…) Credem că după ce nu vom mai fi noi, se va mai vorbi mult timp de Cris-Tim”, spune Radu Timiş.O categorie nouă introdusă anul acesta a fost cea de Antreprenorul Anului în Tehnologie, iar locul 1 a fost câştigat de Mondly.„Ne propunem să fim mai buni, suntem motivaţi de inovaţii şi de a crea lucruri care nu există. Ce vom face mâine? Cum vom face învăţarea mai interesantă şi asta e un lucru care aduce plus valoarea care ne-a pus în poziţia asta”, spune Alexandru Iliescu, fondator Mondly.Compania Fortech a câştigat locul doi la categoria Emerging Entrepreneur Of The Year, pe segmentul de tehnologie.„E o surpriză pentru mine. Vreau să mulţumesc familiei pentru înţelegerea faţă de nopţile în care am fost plecat, zilele în care am plecat în SUA, Germania, Elveţia. (…) Dorim să creştem internaţional cu o echipă solidă”, spune Călin Văduva, fondator Fortech.Locul trei la această categorie a fost câştigat de Liviu Apolozan, CEO DocProcess.“Mulţumesc celor peste 3.200 de clienţi care au avut încredere în noi şi echipei DocProcess care este implicată în concepţie, strategie şi implementare. Suntem în faţa unei provocări demografice extraordinare şi trebuie să găsim soluţii pentru deficitul de forţă de muncă. Pentru a face faţă, noi am făcut o investiţie în afara graniţelor ţării, iar pentru clienţii noştri am creat mijloace de automatizare, robotizare, AI, care să îi ajute să fie operaţionali în aceste condiţii. Schimbarea tehnologică este un mare şoc şi până nu de mult, era greu să faci o transformare digitală dacă nu erai o companie de câteva zeci, sute de milioane şi atunci ne-am gândit noi să oferim sprijin şi firmelor mai mici. Din punct de vedere legal lucrurile se schimbă repede, standardele de lucru urmează şi ele, iar noi oferim soluţii pentru a le respecta.”, spune Liviu Apolozan, fondator DocProcess.EY România a mai acordat un premiu şi pentru afacerile de familie, iar acesta a fost primit de familia Boromiz pentru businessul Boromir.„Nu am pregătit un speech. Mă simt ca şi când vând pepeni la grădinari, pentru că toţi sunteţi în afaceri şi ştiţi ce înseamnă afacerile. Mă simt bine, mă simt pe culmea unui munte şi împreună cu voi ne pregătim pentru următorul vârf şi următoarele provocări”, a spus Constantin Boromiz, fondator al Boromir.Juriul pentru premiile EY Entrepreneur of The Year a fost format din Cristi Covaciu, fondator IPEC, preşedintele juriului şi câştgător al ediţiei 2017, Doina Popescu, Managing Partner, Forevest Capital Partners, Daniel Dines, CEO UiPath, Marius Ştefan, CEO Autonom şi Vasile Armenean, fondator Betty Ice. -
Peste 180 milioane de dolari sunt blocaţi după ce fondatorul celui mai mare exchange de criptomonede din Canada a decedat
Cel mai mare exchange de criptomonede din Canada nu mai are acces la milioane de dolari în monedă digitală după ce fondatorul a murit subit, potrivit BBC.
Quadriga a aplicat pentru protecţie în faţa creditorilor şi estimează că nu va mai putea accesa circa 180 milioane dolari sub formă de monede digitale.
Exchange-ul Quadriga nu a reuşit să îşi acceseze rezervele de criptomonede de când Gerald Cotten, fondatorul platformei, a murit în luna decembrie.
Cotten, care avea 30 de ani, era singurul ce deţinea cheile necesare pentru a accesa fondurile şi monedele.
În faţa Curţii Supreme din Noua Scoţie, văduva Jennifer Robertson a declarat că laptopul utilizat de Cotten pentru a gestiona businessul este criptat, iar ea nu ştie parola sau cheia de acces.
„În ciuda căutărilor repetate, nu am reuşit să găsesc codurile scrise nicăieri”, spune Jennifer Robertson.
