BusinessMagazin

Tag: boli

  • Reclame de epoca: cum se combateau tusea, chelia si sifilisul (GALERIE FOTO)

    Afisele ce promovau diverse solutii de vindecare a unor boli au
    inceput sa castige teren in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
    cand ilustratiile au putut fi realizate in mai multe culori, pentru
    a atrage cumparatorii, scrie publicatia The New York Times.

    Unele afise din perioada de inceput sufera de pacatul recursului la
    prea multe cuvinte, cum este cel pentru unguentul Green Balm,
    laudat drept cel mai bun care exista, dupa care urmeaza o insiruire
    lunga cu litere mici a tuturor bolilor pentru care este folositor.
    Un oarecare doctor Trikos, ce vindea lotiunea omonima ce trata
    iritatii ale pielii sau caderea parului, afirma: “M-am vindecat pe
    mine, mi-am vindecat prietenii si doresc sa-i vindec pe toti cei in
    suferinta”.


    Reclamele de altadata: cum se combateau tusea, chelia si
    sifilisul (GALERIE FOTO)

    Publicitatea prin afise si-a gasit adepti pe ambele maluri ale
    Atlanticului. Un doctor francez, Guillame Dupuytren, preocupat de
    problema cheliei, crease o pomada de intarire a parului care se
    vindea bine si la ani buni dupa moartea sa, iar un Prof. P.H. van
    der Weyde din SUA isi anunta prin afise inventia, Centura
    Electrogalvanica Nemteasca, utila in boli de ficat, stomac sau
    rinichi, neuitand sa previna cumparatorii de aparitia unor imitatii
    dupa inventia lui.

    Cu timpul, cuvintele au devenit mai putin importante, iar imaginile
    mai graitoare. Un afis din aceasta categorie este cel pentru
    Uricure, creat de artistul francez de origine italiana Leonetto
    Cappiello, considerat “parintele publicitatii moderne”, in care un
    batran in rochie si papuci danseaza fericit dupa ce medicamentul
    i-a reparat articulatiile. Altele nu promoveaza un medicament
    anume, ci sunt postere de “campanii sociale”, cum le-am spune
    astazi, care atrag atentia asupra nenorocirilor aduse de alcoolism,
    sifilis sau consumul de marijuana.

    Posterele expuse la muzeul din Philadelphia pana la 31 iulie provin
    din colectia lui William H. Helfand, fost director in cadrul
    companiei farmaceutice Merck.

  • Verdict oficial: Madalina Manole s-a sinucis

    “Nu exista niciun element care sa indice suspiciune ca nu a fost
    sinucidere. Madalina Manole nu avea nicio boala grava, respectiv
    cancer, care sa-i dea dureri mari asa cum s-a spus”, au spus
    sursele citate. Totodata, acestea au precizat ca lovitura la cap a
    fost provocata prin cadere.

    Medicii-legisti recolteaza probe pentru examenul toxicologic,
    care va dovedi daca, pe langa furadan, exista si alte substante
    ingerate. Rezultatele vor fi gata in 2-3 saptamani, au precizat
    sursele citate.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • De ce boli sufera romanii

    Bolile cardiovasculare sunt cele mai raspandite in Europa de
    Est, iar tratamentul impotriva colesterolului cred ca va deveni cel
    mai bine vandut dintre toate medicamentele aici”, este de parere
    Dennis Gillings, fondator si CEO al Quintiles, companie
    specializata in cercetare clinica, care a condus in Romania studii
    in care au fost implicati peste 10.000 de pacienti in ultimul
    deceniu. Pentru Quintiles, o companie cu venituri de peste 2
    miliarde de euro, cercetarea pentru tratamente impotriva
    afectiunilor cardiovasculare a antrenat in ultimii opt ani peste
    700.000 de pacienti la nivel international.

    Spre deosebire de alte arii terapeutice, studiile clinice pentru
    cardiovasculare implica foarte multi pacienti, chiar de peste
    10.000, de aceea costurile pot depasi 70 de milioane de euro. “Este
    nevoie de supraveghere indelungata a unui numar insemnat de
    pacienti, astfel incat sa fie studiate suficiente crize cardiace
    pentru a observa diferentele”, explica Gillings. El afirma ca spre
    deosebire de alte industrii, criza financiara nu a afectat decat
    foarte putin volumul de investitii in studii clinice. “Industria
    biotehnologica a fost afectata, intrucat sursa lor de finantare a
    studiilor este bursa, care a scazut mult, ceea ce le ingreuneaza
    posibilitatea strangerii de capital.



    Pe de alta parte, producatorii farmaceutici mari au continuat
    studiile in pofida crizei, fiindca sunt multe patente care urmeaza
    sa expire, iar presiunea aducerii de noi medicamente pe piata a
    crescut.” Iar tendinta se respecta si in Romania, unde grupul
    britanic GlaxoSmithKline, de exemplu, a alocat anul acesta 3 mil.
    euro pentru cercetarea clinica in Romania. “Lucrurile se indreapta
    intr-o directie buna, medicii isi respecta deadline-urile si au
    inceput sa invete ce inseamna managementul unui studiu, iar in
    functie de capacitatea cadrelor medicale de a respecta standardele
    unei cercetari ne vom orienta investitiile si in viitor in
    Romania”, a declarat Patrick Desbiens, directorul general al GSK la
    nivel local. In prezent, producatorul are 27 de studii clinice in
    derulare pe piata romaneasca, in diverse arii terapeutice:
    respirator, oncologie, boli infectioase, vaccinologie, boli
    metabolice.

    In zona oncologiei, de exemplu, care este o arie noua de cercetare
    pentru companie, GSK va lansa patru produse in urmatoarele 24 de
    luni. Majoritatea studiilor companiei sunt conduse prin intermediul
    echipei locale, intrucat se urmareste pastrarea contactului direct
    cu medicii investigatori. Insa in mod obisnuit, chiar daca
    producatorii detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul
    studiilor companiile specializate in coordonarea cercetarilor
    (Clinical Research Organizations) incep sa preia tot mai mult din
    volum. Cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare de
    medicamente ale companiilor farma se ridica la aproximativ 70 mld.
    euro, din care in jur de doua treimi sunt pentru studii aflate in
    faza clinica si o treime in faza pre-clinica. In general, in cadrul
    unui studiu clinic se cheltuiesc intre 2.000 si 5.500 de euro pe
    pacient, iar un studiu implica intre 100 si 20.000 de pacienti,
    potrivit lui Gillings.