BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Avem suficienţi angajaţi la videochat ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Cutremur pe piaţa bancară. Şeful Raiffeisen Bank International: Raiffeisen îşi va reevalua operaţiunile din România. Ţări precum Cehia, Slovacia, Serbia şi Bulgaria sunt interesante

    „Care ţări sunt relevante pentru Raiffeisen în acest moment? Cehia, Slovacia, Serbia, Bulgaria sunt în mod particular interesante. Acest lucru nu înseamnă că nu vrem să creştem şi în alte ţări din regiune Europei Centrale şi de Est. Vom fi nevoiţi să reevaluăm România”, a spus Johann Strobl într-un interviu publicat în raportul pe 2018 al grupului.
     
    Cel mai probabil reevaluarea de care vorbeşte Strobl este legată de introducerea taxei pe activele băncilor prin OUG 114. Băncile au urma să plătească peste 5 miliarde de lei în contul acestei taxe.
     

  • Serbia a devenit dependentă de industria auto. Cu producţia Fiat în criză, economia are nevoie de un salvator

    Astfel, s-a ajuns ca peste 10% din exporturile Serbiei şi circa 14% din valoarea investiţiilor străine atrase de această ţară să reprezinte contribuţia industriei auto, no­tează FinancialObserver.eu. Sectorul asigură locuri de muncă pentru mai mult de 40.000 de persoane (2017).
     
    Singurul constructor de autoturisme din Serbia, şi unul dintre cei mai mari investitori de acolo, este Fiat, însă compania italiană este în retragere la nivel mondial. Producţia italienilor în Serbia este în criză. Fabrica lor de la Kragujevac asamblează modelul Fiat 500L, ale cărui vânzări sunt în declin. Datele companiei arată că producţia uzinei a scăzut anul trecut la 60.000 de unităţi, de la  80.000 în 2017 şi 83.630 în 2016, nivel ce reprezintă doar jumătate din capacitatea totală, se arată într-o analiză a SeeNews.
     

  • Afacerile TeraPlast au crecut cu peste 90% în 2018

    Rezultatele vin ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi business-uri, a dezvoltării gamei de produse şi a investiţiilor constante în liniile de producţie, proiecte care fac parte din strategia Grupului TeraPlast pe termen lung.
     
    Divizia Steel, formată din, TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi Depaco, a avut contribuţia principală la evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare ale Grupului. Astfel, vânzările Diviziei Steel au crescut în 2018 cu 181%  faţă de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeaşi perioadă, ajungand la 41,3 milioane de lei. 
     
    TeraSteel Serbia a fost inaugurată la sfârşitul anului 2017, fiind prima fabrică din străinătate inaugurată după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti. Pe lângă investiţia iniţială de peste 6,5 milioane euro în facilităţi de producţie şi capital de lucru, Grupul TeraPlast a investit în 2018 peste 1 milion de euro în linia de tablă cutată şi modulul de vată minerală în Serbia. Pe parcursul anului 2018, TeraSteel România şi TeraSteel Serbia, au înregistrat vânzări de peste 3,1 milioane de metri pătraţi de panouri termoizolante. 
     
    În acelaşi timp, Depaco, prin brandul Wetterbest, unul dintre principalii producători de sisteme pentru acoperişuri din industria locală, a vândut anul trecut peste 5 milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică. 
     
    Wetterbest face parte din Grupul TeraPlast din 2018. În prezent, este în curs de implementare a unei investiţii de 5,2 milioane de euro, prin schema de ajutor de stat, dintre care 3,3 milioane euro din resurse proprii. Proiectul presupune deschiderea unei unităţi de producţie într-o nouă locaţie cu  o producţie anuală cumulată de peste 10 milioane de metri pătraţi de ţiglă şi profile.
     
    Tot în 2018, Şcoala Wetterbest, a fost acreditată de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Autoritatea Naţională pentru Calificări, şi de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ceea ce înseamnă recunoaşterea cursului atât la nivel national, cât şi la nivelul Uniunii Europene.
    Divizia de Mase Plastice, care cuprinde liniile de business Instalaţii, Profile de tâmplărie, Granule, Producţia de uşi şi ferestre şi secţia de reciclare PVC rigid, a înregistrat în 2018 vânzări de 321,5 milioane de lei şi o valoare a indicatorului EBITDA de 24 milioane de lei. 
     
    TeraPlast SA şi TeraGlass beneficiază, de asemenea, de ajutor de stat, fiind demarate investiţii în valoare totală de 9,7 milioane de euro, ce vizează creşterea capacităţii de producţie pentru produsele existene, diversificarea portofoliului şi înfiinţarea de noi locuri de munca.
    În 2018, TeraPlast SA a produs peste 13.700 de km de ţeavă, peste 6.900 de km de profile de tâmplărie PVC. 
     
    În ceea ce priveşte TeraGlass, compania care deţine portofoliul de produse pentru tâmplărie termoizolantă al Grupului TeraPlast, producţia a fost de peste 123.000 de uşi şi ferestre, cu utilizarea capacităţii de producţie la 90%. 
     
    Pentru 2019, Grupul TeraPlast are în vedere creşterea cotelor de piaţă şi a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacitatilor de productie, optimizarea portofoliului de produse si extinderea retelei de distributie. 
     
    Cu o tradiţie de peste 120 de ani, Grupul TeraPlast este în prezent cel mai mare producător de materiale de construcţii, cu capital românesc. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe şase linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Fereste & Uşi şi Ţiglă Metalică (prin brandul Wetterbest). Grupul TeraPlast a deschis în octombrie 2017 TeraSteel Serbia, prima fabrică aflată integral în proprietatea unei firme româneşti, inaugurată după 1990. 
     
    Începând cu 2 iulie 2008, cea mai mare companie din Grup – TeraPlast SA – este listată la Bursa de Valori Bucureşti, sub simbolul TRP.

  • Vladimir Putin, la un pas de MOARTE. Planul criminal, dejucat in ultimul moment

    Armin Alibašić, în vârstă de 21 de ani, suspectat de apartenenţă la gruparea teroristă ISIS a fost arestat miercuri lângă oraşul Novi Pazar, cu câteva ore înainte ca liderul rus să ajungă în Serbia în cadrul unei vizite oficiale.

    În momentul arestării, tânărul suspectat de pregătirea unui atentat asupra preşedintelui rus, avea asupra sa un rucsac, în care a fost găsită o armă cu lunetă.
     
    La percheziţii în apartamentul său au fost găsite un întreg arsenal precum şi componente de fabricare a bombelor artizanale, potrivit mai multor surse din presa sârbă. În plus, în locuinţa sa au fost găsite steagul grupării teroriste ”Stat Islamic” precum şi materiale de propagandă, scrie stirileprotv.ro
     
    ”Nu excludem faptul că Alibašić intenţiona să detoneze o bombă la sosirea lui Putin” a declarat un oficial sârb sub protecţia anonimatului, relatează The Moscow Times.
     

  • Stefan Vanoverbeke, CEO / Ikea România, Serbia, Slovenia, Croaţia: “Ascultă-i pe ceilalţi şi aminteşte-ţi că nu deţii adevărul absolut, fii deschis şi rămâi curios şi pasionat în activitatea ta, rămâi fidel valorilor tale.”

    Carte de vizită
    ¶ Are o diplomă de licenţă în inginerie civilă şi o diplomă de master în ştiinţe sociale obţinute în cadrul Universităţii Catolice din Leuven (Belgia)
    ¶ Lucrează în cadrul companiei suedeze din anul 2000, fiind ales în funcţia de conducere a subsidiarei locale în urmă cu trei ani
    ¶ Anul trecut, Ikea România a avut venituri de 586 milioane de lei,
    24,2 milioane de lei profit şi 691 de angajaţi, ocupând locul al treilea în topul celor mai mari jucători din industria mobilei 

  • Marius Meleşteu, general manager / Strauss south central europe, Strauss Group: “Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre”

    Carte de vizită
    ¶ Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de cinci ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia)
    ¶ Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, unul din marii producători de gumă de mestecat, în România, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii, până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru
    ¶ A absolvit Universitatea Politehnica (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud
    ¶ Este pasionat de sport – face fitness zilnic, mountain biking, schi – dar şi de fotografie
    ¶ Cel mai mult apreciază consistenţa, concentrarea şi fairplay-ul, deopotrivă în sport şi în afaceri
    ¶ Strauss România a avut anul trecut afaceri de
    255 milioane de lei

  • În sfârşit Canalul Bega va fi reabilitat: Plimbări cu vaporaşul pe Bega din Timişoara până în Serbia

    Proiectul are o valoare de aproape 14 milioane de euro, dintre care 11,7 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar în cadrul acestuia se vor efectua lucrările necesare astfel încât să se poată relua circulaţia cu vaporaşul din Timişoara până în Serbia, la fel ca în urmă cu zeci de ani.
     
    Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a afirmat că la finalul acestui proiect transfrontalier România – Serbia, zona Banatului se va dezvolta din punct de vedere turistic.
     
    “Cred că acest proiect este important pentru întreg Banatul istoric, pentru că este un proiect care leagă judeţul Timiş de regiunea Voivodina, din Serbia, un proiect care va deschide o nouă cale de comunicare, un nou parteneriat.
     
    Sper că implementarea acestui proiect va duce la o dezvoltare economică a întregii zone, aici discutăm şi de posibilităţile de dezvoltare turistică, ţinând cont că în cadrul proiectului, partenerii noştri din Serbia vor continua cu pista de biciclete de la graniţă, vom deschide un nou punct de trecere a frontierei şi pentru pistă, şi pentru canalul Bega. Cred că anul 2021 va coincide cu finalizarea acestui proiect şi reluarea circulaţiei pe canalul Bega”, a afirmat Călin Dobra.
     

  • Când comentaţi apartenenţa României la UE, uitaţi-vă la Serbia

    Când m-am „liberat”, cum se zicea, auzind poveştile lor, m-am dus să-mi cumpăr blugi de la Timişoara. De la Galaţi la Timişoara e drum lung, dar când ai 19 ani, nu e greu să fii prost. Atunci am pierdut primii mei bani, şi ultimii, la jocurile de noroc, la alba neagra. Dar m-am ales cu o pereche de blugi mişto, aduşi din Serbia, Levis, marca mea preferată de blugi şi azi.
     
    Serbia era atunci pentru noi o oază. Noi nu ştiam ce este libertatea, doar bănuiam, nu ştiam ce este „a alege” sau „a nu alege”, măcar între perechi de blugi. Dar sârbii, comunişti şi ei, puteau pleca „afară”, spre deosebire de noi care eram închişi aici. În mod normal, judecând situaţia de acum 30 de ani, fostele ţări ale Iugoslaviei ar fi trebuit să fie cele mai prospere din Balcani.
     
    Serbia ar fi trebuit să fie fanionul Balcanilor. Nu am date – nu le găsesc pe nicăieri – dar, probabil, Iugoslavia a fost una dintre ţările care a mers mai bine, în sistemul socialist, graţie, tocmai, a puţinei libertăţi pe care a lăsat-o oamenilor – de a călători, de a face o bişniţă mică cu blugi americani.

    Istoria nu a iertat Iugoslavia. Neştiinţa oamenilor politici de a cântări înseamnă o dramă pentru un popor.

    Acum două zile a fost publicat Eurobaromertul în este consemnat că încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut la sub 50%.

    România este una dintre cele mai sărace ţări din UE. Nu trebuie să te uiţi pe statistici, îi vezi pe oamenii bătrâni, curat îmbrăcaţi, cerşind în faţa magazinelor. Dureros. Dar în raport cu ce este săracă?

    În 2006, anul preaderării la UE, România era la 39% din PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) din media UE. În 2017 a ajuns la 63% – o creştere cu 61% a bunăstării.

    Serbia era, în 2006, la 32% din PIB/capita în PPS din media UE. În 2017 a ajuns la 37% – o creştere cu 15% a bunăstării.

    Atât a putut Serbia, în 17 ani. De ce?

    Pentru că Serbia nu este în UE. Nu are pieţe, nu are contracte, nu are încredere – nici ea în ea, nici alţii în ea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Preşedintele Comisiei Europene avertizează că un nou RĂZBOI ar putea izbucni în curând, în apropiere de România

    “Dacă o astfel de regiune europeană complexă are impresia că nu suntem serioşi în privinţa perspectivei europene, vom experimenta, mai devreme sau mai târziu, ce am văzut în regiunea balcanică în anii 1990”, a declarat Juncker, citat de cotidianul Blic din Serbia.

    Afirmaţiile preşedintelui Executivului UE au fost făcute în cadrul Parlamentului de la Viena.

    Juncker a făcut apel la Uniunea Europeană să nu dea impresia ţărilor balcanice că nu pot adera la Blocul comunitar.

    Doar două din fostele state iugoslave, Slovnia şi Croaţia, sunt în prezent membre UE, în timp ce negocierile cu Serbia şi Muntenegru au fost deja demarate.

    Bosnia şi Herţegovina sunt recunoscute de Uniunea Europeană ca fiind un “potenţial candidat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro