BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Armele folosite în războiul est-european pentru o nouă fabrică VW: autostradă bulgară spre Vidin, subvenţii sârbe mai mari decât ale oricui, „avantaje diverse“ şi 1.100 de hectare româneşti, un canal de comunicare direct între Croaţia şi giganţii auto germani

    ♦ Specialişti ai pieţei auto germane au descris decizia constructorului auto de a pune în aşteptare planurile pentru fabrica din Turcia ca pe un joc menit să-i protejeze  imaginea în contextul în care aceasta este deja pătată grav de scandalul Dieselgate, iar  politicile externe şi interne ale guvernului condus de Erdogan sunt aspru criticate în Occident.

    Anunţul VW că amână decizia finală pentru construirea unei fabrici de maşini în Turcia după ce armata turcă i-a atacat pe kurzii din Siria a provocat în Europa de Est un adevărat război al contraofertelor pentru atragerea celui mai mare fabricant auto din lume.

    Preşedinţia Serbiei a anunţat că a oferit pentru noua fabrică, de 1 miliard euro, mai mult decât oricare alt concurent, Bulgaria a promis, pe lângă subvenţii mai mari,  investiţii substanţiale în infrastructură – o autostradă spre Dunăre şi spre România -, Bucureştiul mizează pe „diferite avantaje“, iar Croaţia, ultimul intrat în cursă, ar avea o legătură directă la VW prin intermediul unui constructor local de maşini electrice.

    VW a indicat de mai multe ori că nu are planuri pentru alte locaţii, iar între timp ofensiva militară turcă din Siria s-a oprit. Însă speranţele în est, mai ales când sunt rostogolite pe scena politică, mor ultimele.

    Pentru o ţară est-europeană care vrea să producă bunuri cu valoare adăugată mare, a avea o uzină a unui mare constructor auto german este o adevărată mană cerească: prestigiu, locuri de muncă, calificare profesională, tehnologie, investiţii, atragerea de furnizori de componente. Iar guvernanţii, al căror rol în atragerea unor astfel de companii, prin subvenţii sau facilităţi cum ar fi construirea de infrastructură, nu poate fi contestat, îşi pot asuma creditul.

    Daimler şi-a construit o fabrică de motoare de 500 de milioane de euro în Polonia în doar un an şi vrea să-şi dubleze personalul de acolo la 1.000 de angajaţi. Mai nou, compania mamă a Mercedes s-a hotărât să-şi extindă operaţiunile de producţie poloneze la baterii pentru maşini electrice. Aceasta înseamnă şi mai multe locuri de muncă. Şi VW este prezent în Polonia, unde produce autoutilitare.

    Viitoarea fabrică VW ar reprezenta o investiţie la fel de importantă. Însă constructorul auto a anunţat miercuri, 23 octombrie, prin Euractiv că „urmărim evenimentele cu atenţie. Planurile pentru noua uzină sunt încă în aşteptare „ iar în prezent nu avem planuri pentru alte locaţii“.

    VW şi-a înfiinţat deja o firmă de producţie în Manisa, o provincie turcească de la Marea Egee unde ar fi urmat să fie construită uzina pentru care se războiesc statele est-europene. Firma Volkswagen Turkey Otomotiv Sanayi ve Ticaret a fost constituită cu un capital de 943,5 milioane de lire turceşti (164,5 milioane de dolari), potrivit Hurriyet Daily News. Compania are ca obiect de activitate proiectarea, producerea, asamblarea, vânzarea, importul şi exportul de automobile, camioane şi alte vehicule cu motor şi de transport şi de componente şi piese auto. Firma a fost înfiinţată deşi VW nu anunţase Turcia ca fiind alegerea sa finală.

    Specialişti ai pieţei auto germane au descris decizia constructorului auto de a pune în aşteptare planurile pentru fabrica din Turcia ca pe un joc menit să-i protejeze  imaginea în contextul în care aceasta este deja pătată grav de scandalul Dieselgate, iar  politicile externe şi interne ale guvernului condus de Erdogan sunt aspru criticate în Occident.

    Cu toate acestea, Bulgaria, care a stat iniţial alături de Turcia pe lista scurtă a VW, a reacţionat rapid dublându-şi oferta pentru subvenţii directe de la guvern de la 130 de milioane de euro la 260 de milioane de euro, potrivit fostului preşedinte bulgar Rossen Plevneliev, care acum este preşedintele grupului de lobby Automotive Cluster Bulgaria. Plevneliev este cunoscut pentru contactele influente pe care le are în politica şi industria din Germania. Sofia a promis, în plus, pentru VW investiţii mari în infrastructură, printre altele în construirea unei autostrăzi până la Vidin, unde Bulgaria are un port la Dunăre, notează Euractiv.

    Pe la Vidin Bulgaria este legată de România printr-un pod, însă de acolo accesul rutier în România se face pe drumuri cu doar o singură bandă de mers pe sensul de circulaţie. Guvernul bulgar a mai promis investiţii în legături comerciale din Sofia. Oferta îmbunătăţită a Bulgariei este cea mai detaliată dintre toate.

    În Serbia, la o conferinţă de presă cu ministrul german al economiei Peter Altmaier, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat că ţara sa a oferit VW mai mult decât ceilalţi candidaţi. „Am oferit mai mult decât toţi ceilalţi. Iar la orice dau ei, noi vom plusa“, a afirmat preşedintele. El a recunoscut însă că Serbia nu are avantajul Bulgariei şi României de a fi stat membru al UE şi nu are o piaţă mare ca Turcia (care nici ea nu face parte din Uniune). Însă Belgradul poate oferi subvenţii mai bune.

    În România, guvernul a anunţat că a contactat managementul VW şi că un reprezentant al Bucureştiului a fost în Germania pentru a prezenta oferta românească. România ar avea „diferite avantaje“, a spus premierul român Viorica Dăncilă, fără a da mai multe detalii. Un fost primar al Aradului, Gheorghe Falcă, a dat detalii despre o locaţie propusă pentru noua fabrică VW lângă oraşul din vestul ţării. Potrivit acestuia, autorităţile locale ar fi oferit un teren de 1.100 de hectare pentru investiţia germană.

    Croaţia şi-a anunţat public intenţia de a concura pentru atragerea VW după ce Altmaier a vizitat Zagrebul la începutul săptămânii trecute. ìPrincipalul nostru scop este de a recâştiga încrederea investitorilor germani şi de a-i asigura că aici avem o atmosferă prietenoasă cu investiţiile, una dintre cele mai competitive legislaţii şi multe avantaje comparative, cum ar fi forţă de muncă bine pregătită şi o poziţie geostrategică“, a declarat ministrul croat al economiei Darko Horvat.

    Între timp, Mate Rimac, dezvoltător de maşini electrice în Croaţia, la a cărui fabrică Rimac Automobili unul din proprietari este Porsche, membru al grupului VW, a dezvăluit că a luat parte la o întâlnire între oficiali guvernamentali de top croaţi şi manageri de la Porsche şi Hyundai în iunie. ìAcolo am deschis canalul de comunicare între guvern şi jucătorii mari din industria auto. Am prezentat măsuri foarte concrete pe care le poate lua Croaţia pentru a fi atractivă pentru astfel de investiţii“, a spus Rimac într-un interviu. Un zvon spune că VW ar fi ales Turcia pentru noua fabrică la sugestia Qatarului, al doilea cel mai mare investitor individual al grupului, cu o cotă de 14%, după Porsche Automobil Holding, care are o participaţie de 31% la capital. Între timp, premierul ceh Andrej Babis speră că ţara sa poate convinge Toyota să-şi extindă investiţiile de acolo pentru a produce maşini pe hidrogen la fabrica din Kolin. ìNu veţi găsi în Europa un loc mai bun pentru producţia de maşini“, le-a transmis Babis japonezilor. Kolin este una dintre cele mai sofisticate fabrici auto din Europa.

     

     

  • Inacţiunea Vestului lasă loc pentru influenţa Rusiei şi a Chinei: Serbia semnează un acord comercial istoric şi se apropie de Kremlin

     Serbia semnează un pact comercial istoric cu varianta Rusiei de „Uniune”, apropiindu-se astfel din punct de vedere economic şi de Kremlinul lui Vladimir Putin, în contextul în care Uniunea Europeană plănuia să accepte aderarea Serbiei în următorii ani, după mai bine de 10 ani de încercări din partea sârbilor.

    Potrivit Bloomberg, acordul semnat de Serbia cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), a ridicat imediat îngrijorări printre oficialii Uniunii Europene care timp de ani de zile s-a apropiat de cea mai volatilă regiune, atrăgând-o din ce în ce mai aproape de blocul european, abţinându-se totuşi de la a acorda statutul de ţară membră.

    În acelaşi timp, politica preşedintelui sârb Aleksandar Vucic este de a conduce ţara de 7 milioane de locuitori înspre Uniunea Europeană, în timp ce păstrează legături puternice cu aliatul său Vladimir Putin, care a ajutat la crearea UEE în 2015.

    Deşi acordul nu ajută prea mult din punct de vedere economic – comerţul Serbiei cu Uniunea Europeană în eclipsează pe cel cu UEE – reaminteşte faptul că inacţiunea Vestului lasă uşa deschisă pentru influenţa ruşilor şi a chinezilor.

    Cele cinci ţări care facparte din Uniunea Economică Eurasiatică sunt Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kyrgyzstan. Acestea au acorduri de comerţ liber cu China, Vietnam, Iran şi Singapore.

     

  • Noile malluri devin atracţii turistice pentru ţările vecine. „Sunt organizate deplasări ale turiştilor lor în weekend“. La Iaşi vin la mall clienţi din Republica Moldova, la Timişoara din Serbia

    Deschiderea unor noi malluri în oraşe amplasate în proxi­mi­tatea graniţei atrage clienţi atât din oraş şi îm­pre­jurimi, cât şi din ţările vecine, aceştia venind pentru a achiziţiona din magazine produse care nu sunt disponibile în magazinele din ţările lor.

    „Centrele reprezintă un punct de atracţie pentru turişti. În Iaşi, locuitorii din Republica Moldova constituie un număr important în traficul din cadrul proiectului, iar unele ţări, cum ar fi Serbia, organizează deplasări ale turiştilor lor în weekend la mallul din Timişoara“, a declarat Oana Diaconescu, head of leasing pentru Iulius Town, în cadrul conferinţei ZF Malluri & centre comerciale ’19.

    Iulius Town din Timişoara este, practic, o replicare a modelului pe care Iulian Dascălu l-a implementat iniţial în Iaşi, în ansamblul Palas, un mix de birouri, mall şi parc transformat într-o atracţie pentru locuitorii Moldovei. La sfârşitul lunii august a fost inaugurată oficial prima fază din proiectul imobiliar Iulius Town din Timişoara, o investiţie realizată în parteneriat cu fondul de investiţii Atterbury Europe. Etapa care şi-a deschis porţile cuprinde 120.000 de metri pătraţi de spaţii pentru cumpărături – incluzând Iulius Mall -în 450 de magazine, un centru de fitness, săli de evenimente, dar şi 100.000 de metri pătraţi de spaţii office şi 41.000 de metri pătraţi de spaţii verzi. Ultima clădire, UBC 0, care va fi şi cea mai înaltă din România, este estimat că se va livra în 2020.

    „Avem rezultate spectaculoase la doar o lună de la inaugurarea proiectului Iulius Town. Sunt magazine care au înregistrat vânzări cu 70% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, traficul este cu 15% mai mare faţă de septembrie 2018, iar per total, în cadrul centrului comercial, ne aşteptăm la o creştere a traficului de vizitatori de la 16 milioane la 20 milioane pe an“, a subliniat Oana Diaconescu.

    În cele trei clădiri de birouri din cadrul Iulius Town lucrează 5.000 de angajaţi, la care se adaugă 3.000 în partea de retail, şi odată cu lansarea celei de-a patra clădiri de birouri vom atinge 16.000 de persoane.

    Fondul de investiţii NEPI-Rockcastle urmează să deschidă spre finalul anului Festival Mall din Sibiu, primul centru comercial de acest tip dintr-unul din cele mai vizitate oraşe din România.

    „Evenimentele care au loc într-un oraş şi atractivitatea acestuia atrag clienţi. Există o diferenţiere între turistul român şi cel din afară. Străinii vin în România să viziteze obiectivele turistice, pe când românii caută mai întâi mallurile şi apoi obiectivele turistice. Este o diferenţă uriaşă din punctul de vedere al mentalităţii“, a declarat Iuliu Bartha, Asset Manager la NEPI Rockcastle, la conferinţa ZF Malluri & centre comerciale ’19.

    Viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă, va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull&Bear etc.) şi New Yorker. În plus, în cadrul Festival va fi deschis cel de-al treilea restaurant Burger King din România (fără a lua în calcul restaurantul din aeroportul Otopeni).

    Majoritatea marilor oraşe vest-euro­pene au o componentă puternică de turism de shopping datorită magazinelor de mari dimensiuni. De partea cealaltă, în România abia în ultimii zece ani astfel de centre au cunoscut o dezvoltare puternică, iar în afară de Bucureşti Iaşiul a reprezentat un punct de atracţie pentru cei din ţările învecinate, precum Rep. Moldova – care nu are un retail nici pe departe la fel de dezvoltat.

    Pe de altă parte, în cazul Capitalei, turiştii străini caută mixuri de retail aşa cum sunt în Viena sau Budapesta.

    „Turiştii străini vor să revitalizăm centrele oraşelor, să facem mixuri de retail prin legislaţie“, a spus Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction Services Retail Agency, CBRE România la conferinţa ZF Malluri&Centre Comerciale ’19.

    Spre exemplu, în Bucureşti retailul stradal este reprezentat în mare parte de supermarketuri, farmacii, bănci şi case de pariuri şi mai puţin de magazine, în timp ce cafenelele şi restaurantele sunt concentrate în anumite zone.

    „Fiecare spaţiu are un alt proprietar şi fiecare vrea să-şi maximizeze veniturile, se uită spre case de pariuri, pentru că pe high street se poate dezvolta orice. Pe Magheru nu mai e nimic. Zona de food susţinută de studenţii de la ASE. Nu se întâmplă să ai un mix pe care poţi să construieşti ceva. Sunt proprietarii care au mai mute spaţii, dar nu sunt în acelaşi loc şi sunt ambiţioşi pe chirii, iar suprafaţa potrivită e importantă pentru chiriaşi. Contează controlul pe spaţiile stradale“, a subliniat Carmen Ravon.

  • Aproape o tonă de canabis, în microbuzul unui sârb, la Giurgiu. Drogurile valorează 9 milioane euro

    Aproape o tonă de canabis, care valorează aproximativ nouă milioane de euro pe piaţa neagră, a fost descoperită, duminică, de poliţiştii de frontieră de la Giurgiu în interiorul unui microbuz condus de un cetăţean sârb în vârstă de 32 de ani, care voia să intre în România, anunţă DIICOT.

    Duminică, în jurul orei 00.30, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, s-a prezentat ca să intre în România un cetăţean sârb, în vârstă de 32 de ani, la volanul unui microbuz, înmatriculat în Serbia.

    Poliţiştii de frontieră i-au controlat microbuzul şi au descoperit, în interior, mai mulţi saci de rafie, de culoare albă, iar în interiorul fiecărui sac erau mai multe pachete ambalate în folie de staniol, ce cântăreau, în total, aproximativ 750 kilograme de canabis.

    Cercetările sunt făcute în acest dosar de procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Giurgiu, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul S.C.C.O. Giurgiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic internaţional de droguri de risc, respectiv introducerea în ţară de droguri de risc, fără drept.

    Dacă ar fi fost comercializate pe piaţa neagră, drogurile ar valora aproximativ 9.000.000 euro.

    Sursa: mediafax.ro

  • Dăncilă, aşteptată la deschiderea anului universitar de câţiva protestatari cu pancarte: „Ghiţă e în Serbia, nu la Ploieşti”

    Mai mulţi protestatari s-au adunat la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, unde premierul Viorica Dăncilă participă la deschiderea noului an universitar.

    „Nu ne mai alungaţi tinerii din ţară” sau „Ghiţă e în Serbia, nu la Ploieşti”, au scris aceştia pe pancarte.

    De asemenea, la intrarea premierului în Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti o persoană din rândul protestatarilor a huiduit.

    Premierul Viorica Dăncilă participă marţi la deschiderea noului an universitar de la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • O comoară nepreţuită zace încă neatinsă pe teritoriul unei foste fantome a comunismului

    „Ar fi o minune dacă ar putea ajunge la rezervele de litiu. Aceasta este cea mai slab dezvoltată regiune a Serbiei şi ne aflăm într-un punct mort”, a declarat un locuitor din regiunea pe care o cercetează de geologii, scrie Bloomberg.

    Vânătoarea globală de litiu se intensifică pe măsură ce tot mai multe companii caută să reducă utilizarea de combustibili fosili pentru alimentarea tehnologiilor utilizate. Potrivit Bloomberg NEF, organizaţie de cercetare deţinută de publicaţia americană Bloomberg, cererea pentru litiu, care va alimenta producţia de baterii la scară largă va creşte de opt ori în următorii 11 ani.

    Reprezentaţii Serbiei susţin că depozitele de litiu pe care ţara le posedă sunt cele mai mari din întreaga Europă, iar cererea pentru aceşti acumulatori, care aduc la viaţa tot ce înseamnă tehnologie, de la iPhone la Tesla, i-ar putea atrage pe cei de la Rio Tinto (cel mai mare grup minier din lume – n.r.) în această ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânăra care a trecut de la auditul financiar la o firmă românească din construcţii: „E necesar să ne schimbăm pentru a ţine pasul cu businessul”

    După mai bine de 10 ani în domeniul auditului financiar, Ioana Birta a ales să se alăture Grupului TeraPlast.  „Acesta a fost un moment cheie deoarece am trecut de la audit, ca industrie, în mediul antreprenorial”, spune ea.

    Consideră că succesul are o semnificaţie diferită pentru fiecare: „Parcursul profesional pe care l-am avut şi poziţia pe care o ocup în prezent îmi aduc o satisfacţie deosebită. Este important să lucrez într-un climat unde calităţile mele, dar şi ale celor din jur sunt puse în valoare. Sunt cel mai implicată atunci când învăţ lucruri noi, când pot avea un impact pozitiv asupra sistemelor şi pot să las lucrurile mai bune decât le-am găsit şi implicit am posibilitatea de a mă dezvolta în acest proces”, spune directorul financiar.

    Pe lângă funcţia de CFO, Ioana Birta este şi administrator executiv al TeraSteel Serbia. Ea este membru al ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), organizaţie globală de experţi contabili. Grupul TeraPlast a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 172 de milioane de euro, în creştere de 91% faţă de 2017, şi o EBITDA de aproximativ 14 milioane de euro, cu 55% mai mult faţă de 2017. De asemenea, şi-a consolidat poziţia pe piaţa din regiune, devenind un exportator important în Europa Centrală şi de Est.

  • Ce s-a întâmplat în Serbia în urma unor crime similare cu cele din Caracal. Noi amendamente la Codul Penal, în memoria Tijanei Juric, o fată de 15 ani, răpită şi ucisă

    Legea Tijana prevede închisoare pe viaţă, fără drept de eliberare condiţionată, pentru violarea şi uciderea minorilor. Iniţial, o persoană care comitea astfel de infracţiuni putea fi condamnată la închisoare pentru o perioadă de 30-40 de ani.

    Amendamentul la Codul Penal a fost numit Legea Tijana, în memoria Tijanei Juric, o fată în vârstă de 15 ani care a fost răpită şi ucisă în anul 2014 în zona Sombor din nordul Serbiei, eveniment care a generat un val de revoltă în rândul cetăţenilor sârbi, conform Euronews.

    Tijana Juric a fost răpită în noaptea dintre 25 şi 26 iulie 2014 de către Dragan Djuric, un bărbat în vârstă de 34 de ani care locuia în cartierul Surcin din Belgrad. După 12 zile, cadavrul fetei a fost găsit îngropat în zona Sombor din nordul Serbiei. La scurt timp după, alte două fete au fost răpite, violate şi ucise- Ivana Podrascic, în vârstă de 14 ani şi Dragana Ciric, în vârstă de 18 ani, relatează publicaţia Balkan Insight.

    Legea a fost adoptată în urma unei campanii de mai mulţi ani desfăşurate de tatăl fetei, Igor Juric.

    O altă prevedere a Legii Tijana este că autorităţile trebuie să înceapă căutările unui minor declarat dispărut în momentul în care părinţii anunţă dispariţia, nu după 48 de ore, cum a fost în cazul Tijanei Juric şi a altor minori daţi dispăruţi până în acel moment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul care coordonează toate benzinăriile OMV Petrom: „Sunt de părere că învăţăm pe tot parcursul vieţii noastre, atât personale, cât şi profesionale”

    Daniel Ion a preluat în aprilie anul acesta conducerea departamentului de retail al OMV Petrom, rol din care coordonează o echipă formată din 87 de persoane, cu responsabilităţi care se extind însă peste 7.000 de oameni, angajaţi ai celor peste 550 de staţii OMV şi Petrom.
    Anterior, a fost director product supply & strategic pricing East în cadrul companiei.  „Aici, am revizuit strategia de supply produse finite pentru România, Bulgaria, Serbia şi Moldova şi feedstock (materie brută n.red.) pentru rafinărie, am coordonat exporturile de produse petroliere, peste 80 de vapoare plecând în fiecare an din portul Constanţa, am revizuit strategia de export produse petroliere şi petrochimice obţinând îmbunătăţiri ale preţurilor de export ce au contribuit la creşterea rezultatelor rafinăriei”, explică el.

    În rolul actual, Daniel Ion gestionează activitatea de retail a OMV Petrom în staţiile de carburanţi din România, dezvoltă strategia de retail a companiei pentru businessul local şi analizează tendinţele din piaţa de consum în vederea propunerii de noi produse sau servicii. „În ultimii ani, piaţa de retail a crescut, la fel ca şi exigenţele consumatorilor, iar noi încercăm să satisfacem cerinţele acestora prin adaptarea continuă la dinamica pieţei”, spune el. 

    Din parcursul profesional al lui Daniel Ion nu au lipsit nici responsabilităţile care s-au extins peste graniţele României: atât în poziţia anterioară de director product supply & strategic pricing East, unde a coordonat strategia de aprovizionare produse pentru patru ţări: România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, cât şi ca manager regional în departamentul Carduri Petrom, unde a coordonat activitatea de vânzare de carduri de carburanţi în România, Bulgaria şi Serbia. „Sunt de părere că învăţăm pe tot parcursul vieţii noastre, atât personale, cât şi profesionale. Fiecare experienţă reprezintă un moment cheie, fiecare pas în carieră te îmbunătăţeşte, îţi lărgeşte orizonturile, capacitatea de decizie, viaţa ta şi pe a celor din jurul tău. De aceea, momentele cheie din cariera mea au fost de fiecare dată când am avut provocări noi, am cunoscut oameni şi am căpătat noi responsabilităţi.”

    Profilul lui Daniel Ion a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGER DE TOP, ediţia 2019.

  • Cine este tânăra de 27 de ani care conduce peste 21 de magazine din România

    Retailerul internaţional Sport Vision şi-a început activitatea în anul 1997 în Serbia. Pentru că pe piaţă existau deja monobranduri în anii ’90, concentrarea companiei private a fost retailul sportiv multibrand. Astfel, sub egida Sport Vision se află conceptele Sport Vision, Buzz şi Tike, care se regăsesc şi pe piaţa românească, iar în Serbia şi în celelalte ţări în care activează (Croaţia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, Albania, Muntenegru şi, mai nou, Slovenia) mai există Extra Sport şi Sport Reality. În România, primul concept Sport Vision a fost deschis în 2015, în City Park Constanţa.

    Sport Vision România, cu afaceri de 82,2 milioane lei în 2018, numără 21 de magazine, cu circa 250 de angajaţi; dar vrea ca până în 2022 să îşi dubleze numărul de magazine. „Mereu ne gândim încotro să ne mai extindem”, spune Dragana Krstic (27 de ani), general manager al Sport Vision România.

    Prin conceptele pe care le promovează, retailerul vrea să acopere toate segmentele de consumatori. Magazinele Sport Vision se adresează cu precădere familiilor şi tinerilor care practică sport, Buzz este mai mult pentru adolescenţi şi tineri adulţi, iar Tike este primul sneakers shop dedicat colecţionarilor şi pasionaţilor de sneakersi din România.

    Dragana Krstic apreciază că „România este o ţară foarte la curent de ceea ce se întâmplă pe alte pieţe şi urmăreşte foarte mult Vestul, comparativ cu celelalte ţări în care operăm”.

    Sport Vision are licenţe pentru producerea anumitor branduri cum sunt Champion, Lonsdale, Umbro, Slazenger, Sergio Tacchini şi altele, iar achiziţiile pentru restul produselor şi brandurilor sunt făcute de o echipă locală cu pregătire în domeniu care încearcă să urmărească trendurile locale. „Chiar dacă suntem un grup şi analizăm businessul şi din punct de vedere global, încercăm să fim destul de localizaţi când vine vorba de ce se caută pe piaţa locală. În Serbia avem o poziţionare bună, putem acoperi o plajă de clienţi mult mai mare şi ne-am concentrat pe partea de premium, high-end. Per total, brandurile mari, cum sunt Nike, Adidas, New Balance şi altele, oferă o diferenţiere prin produse.”

    Segmentarea clară a produselor este unul dintre aspectele pe care compania îl urmăreşte, dar pe de altă parte şi o piedică în activitatea businessului. „Segmentarea neclară nu ne afectează neapărat direct, cât indirect. Poate induce clientul în eroare când intră în magazine şi nu a mai văzut segmentarea respectivă. Dar lucrurile par să se îmbunătăţească în acest sens”, consideră Dragana Krstic.

    Când vine vorba de produsele Sport Vision, se încearcă să se facă separarea între tipuri de sport, adică ce vestimentaţie şi încălţăminte trebuie folosite pentru fiecare tip de sport în mod corespunzător. Sport Vision este din categoria sporting goods, însă, spune Dragana Krstic, şi în domeniul sporting goods încearcă să fie high-end prin gama de produse.

    Buzz este o treaptă mai sus – athletic specialty: „Cred că magazinul Buzz a adăugat acestui concept de athletic specialties un vibe puţin diferit de ce exista înainte, făcând clar diferenţa între segmentarea de produse. În plus, tot ce ţine de Buzz, toată comunicarea şi promovarea, se face doar în social media. Cred că folosirea marketingului pe social media şi digital în retailul sportiv a fost ceva nou pe care l-a adus Buzz în domeniul athletic specialty”.

    Dragana Krstic spune că magazinul Tike, singular în Bucureşti, este cel mai exclusivist. „Am creat o comunitate de sneakers heads pe plan local, care exista în afară, pentru ca iubitorii de sneakersi să vadă Tike ca pe locul în care se pot întâlni. Până acum nu a existat un loc unde să poţi petrece timpul, să bei o bere, o cafea, să te joci, să socializezi. De aceea am organizat seri de FIFA, baschet în magazin, battle MC, concursuri, concerte, lansări de produse, tombole şi altele”, spune ea. Cultura vestimentară în termeni largi, dar mai ales cultura vestimentară sportivă în contextul de faţă, are un impact asupra vânzărilor, nu atât direct, cât indirect. Dragana Krstic spune că este încă dificil pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul de trening, „pentru că şi în sport există mai multe domenii”, şi că unul dintre motive ar fi neimplicarea retailerilor în procesul de educaţie vestimentară.

    „Consider că este şi responsabilitatea retailerului sportiv să educe piaţa locală unde activează, pentru ca oricine să poată face diferenţe între fiecare dintre domeniile sportive. Dacă nu urmărim cu toţii aceeaşi segmentare, care în mare parte este impusă de branduri, nu de produse, atunci se pot crea confuzii în mintea cumpărătorului şi îi poate fi mai greu să ştie ce caută şi, mai ales, unde poate găsi acele lucruri. Încă este greu pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul pentru trening. Se vede şi pe stradă. De asemenea, comparativ cu Serbia şi Croaţia, pe stradă toată lumea poartă sneakerşi, pantofi sport. Rareori e cineva încălţat cu un pantof elegant”, observă ea.

    Piaţa şi în general dezvoltarea aceasta foarte rapidă necesită flexibilitate din partea retailerilor. „Nu putem să stăm pe loc cu un concept, trebuie să aducem mereu ceva nou. Concentrarea noastră va fi pe digitalizare. Am încercat să o introducem în toate segmentele domeniului nostru de activitate”, spune Dragana Krstic.

    Sport Vision a avut în fiecare an creşteri substanţiale, şi ca număr de magazine existente, dar şi ca cifră de afaceri, având şi deschideri noi. „Am avut magazine care au înregistrat creşteri de peste 20% an de an”, spune managerul general.

    În 2015, Sport Vision a deschis primul magazin în România, în City Park Constanţa, filiala înregistrând la final de an afaceri de 6,8 milioane de lei şi 26 de angajaţi. În 2016, afacerile crescuseră de aproape trei ori, pierderea se adâncise de două ori, iar numărul de angajaţi ajunsese la 117. Un an mai târziu, afacerile se majorau cu 96%, pierderea cu 37%, iar numărul de angajaţi creştea până la 165. În 2018, afacerile companiei au fost mai mari cu 59%, pierderea s-a diminuat cu 11%, iar numărul mediu de angajaţi a ajuns la 232, în contextul în care anul trecut au fost deschise trei magazine noi.

    „În 2018 am deschis trei magazine noi, două Sport Vision în Iulius Mall Timişoara şi un Tike în Bucureşti, dar în total am avut nouă proiecte cu cele cinci relocări şi organizări”, povesteşte Dragana Krstic. Pentru 2019 au în vedere deschiderea a încă patru unităţi noi, două Sport Vision şi două Buzz, în Craiova, Sibiu şi Oradea, astfel că vor ajunge la 27 de magazine în toată ţara şi încă minimum 50 de angajaţi. „Cifra de investiţii este una destul de serioasă, spune Dragana Krstic, care nu exclude posibilitatea deschiderii a încă cel mult două magazine pe lângă cele patru.

    Dragana Krstic spune că au în plan ca până în 2022 să ajungă la un număr dublu de magazine, deci un număr dublu de angajaţi. Pentru extindere, compania apelează la surse proprii de finanţare, dar şi la credite bancare: „Nu ne-am gândit să apelăm la piaţa de capital până în momentul de faţă”.

    Amortizarea costurilor se face între un an şi jumătate şi patru ani şi depinde de investiţie – care implică aspectele dimensiune, locaţie, mobilier etc. – pentru că fiecare magazin diferă. „Deschidem magazine care sunt mai dificil de amenajat, dar încercăm să ne concentrăm pe magazine care au un return of investment mult mai rapid. Avem magazine doar în malluri şi un singur Tike în Bucureşti, dar este gândit în aşa fel încât să fie pe stradă, nu într-un centru comercial.”

    Ca dificultăţi întâlnite în piaţă, forţa de muncă este cea mai mare problemă pentru retailerii de articole de îmbrăcăminte, fiind din ce în ce mai scăzută, chiar şi în contextul unui pachet salarial peste medie: „Cred că cei mai mulţi antreprenori au problema asta. Fluctuaţia este mare pentru că şi domeniul este de aşa natură”. Pe de altă parte, ea mai spune că România este ţara cu foarte multe reglementări şi legi în privinţa construcţiilor. „Procesele durează mai mult şi este poate mai costisitor decât în alte ţări în care suntem”, conchide Dragana Krstic.