Aceasta, scrie The Guardian, creează fotografii inspirate de tablouri ale unor pictori ca Rembrandt sau Jan van Eyck. În fotografiile sale apar personaje îmbrăcate în costume de epocă, numai că, în loc să fie confecţionate din materialele care se foloseau pe vremea când erau la modă, acestea sunt realizate din materiale reciclate: pături, lână, saci de protecţie pentru aparatură electronică ori pungi de plastic şi nu numai.
Tag: reciclare
-
Oceanul din sulul de hârtie
Aceasta creează tablouri în care culoarea vine în mare parte de la fâşii de hârtie de diferite tipuri şi dimensiuni făcute sul şi aplicate pe pânză.
Lucrările sale pe pânză par a fi, de la depărtare, peisaje colorate şi oceane învolburate, iar artista îşi propune să treacă de la tablouri la pereţi întregi ori instalaţii de artă.
-
Revoluţia din industria ambalajelor
“Eram în ultimele zile de festival, când majoritatea oamenilor deja plecaseră. În urma lor a rămas un munte de sticle, pahare şi paie din plastic. Ştiam că acel gunoi nu va fi reciclat şi că va polua mulţi ani după. Aşa am decis să fondăm Biodeck. Totodată, călătoriile noastre ne-au inspirat şi soluţia a venit”, descrie Tudor Georgescu modul în care a găsit inspiraţia proiectului Biodeck. Tudor Georgescu, împreună cu Maria Desmirean, Adrian Georgescu şi Laurenţiu Soare, a lansat în urmă cu un an afacerea care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante. Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse.
Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, cu o echipă de 12 persoane”, descrie Tudor Georgescu obiectivele pentru anul următor.
Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este Georgescu şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”. În prezent, aceasta produce doar plastic care are o întrebuinţare îndelungată, cum ar fi cel pentru cablurile electrice. „Şi care da, e bine să nu se biodegradeze”, subliniază el.
Primul pas în direcţia lansării afacerii a fost să înţeleagă industria ambalajelor de unică folosinţă, dar şi motivele pentru care nu au avut loc inovaţii în acest domeniu. Au explorat apoi soluţiile tehnologice – iar căutările le-au fost răsplătite, devenind în scurt timp primii producători de saci şi pungi biodegradabile din România.
„Trecem practic prin toate provocările prin care trece un start-up, nu credem că aici ne deosebim prin ceva anume faţă de celelalte companii aflate la început de drum. Poate un diferenţiator ar fi faptul că suntem deschizători de drumuri în această industrie, a ambalajelor sustenabile”, descrie Tudor Georgescu parcursul făcut în dezvoltarea Biodeck.
El detaliază caracteristicile produselor Biodeck, precum şi procesul reciclării acestora: ele au la bază plante, resurse rapid regenerabile, cum ar fi amidonul de porumb sau trestia de zahăr. În comparaţie cu produsele obişnuite din plastic, care au la bază petrolul, şi procesul de producţie este unul mult mai prietenos cu mediul. În funcţie de tipul de produs, emisiile de carbon scad cu 30-75%. După ce au fost folosite, produsele pot fi compostate, unele acasă, iar altele în centre de compostare industrială.
Deoarece ele se încadrează în categoria resturilor organice, sunt singurele ambalaje care se pot composta împreună cu resturile alimentare. În urma procesului de compostare rezultă compostul, un îngrăşământ cu eliberare prelungită, ce poate fi folosit în agricultură. „Ne dorim să respectăm ciclul naturii şi de aceea pentru noi este important ca tot ce provine din natură să se întoarcă în natură, fără să aibă efecte dăunătoare asupra acesteia. Toate produsele noastre respectă reglementările UE cu privire la biodegradabilitate şi compostabilitate şi au certificările necesare care să le ateste calităţile”, spune Tudor Georgescu.
Potrivit informaţiilor furnizate de fondatorii Biodeck, ambalajele reprezintă 40% din consumul anual de plastic, iar România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la cantităţile pe care le reciclează, recuperând sub 10% din plasticul pe care îl foloseşte. Biodeck îşi propune să susţină economia circulară şi să schimbe radical industria de ambalaje din România, înlocuind plasticul de unică folosinţă cu alternative sustenabile.
Soluţia pe care Biodeck o oferă răspunde astfel unor probleme presante cu care se confruntă România – în primul rând, poluarea cu plastic de unică folosinţă. Apoi, a doua problemă pe care o adresează prin afacerea lor este risipa alimentară şi cantităţile imense de mâncare care se aruncă la gunoi. Majoritatea ambalajelor nu pot fi reciclate din cauză că sunt „contaminate” cu mâncare, iar Biodeck oferă singurul tip de ambalaj care poate fi reciclat (compostat) împreună cu resturile alimentare. Acest lucru face practic posibilă reciclarea mâncării, în contextul în care românii aruncă în prezent o treime din ceea ce cumpără. „În mod evident aceste aspecte au un impact dramatic la nivel social, financiar şi de mediu”, subliniază Georgescu.
Avantajele produselor lor par a fi înţelese de cei cărora li se adresează; Georgescu spune că după lansare au găsit multă susţinere din consumatorilor, oamenilor de afaceri şi chiar şi autorităţile, care au interzis anul acesta utilizarea pungilor din plastic subţire, şi-au manifestat interesul faţă de acest domeniu.
„Publicul nostru este educat, tânăr şi dornic de o schimbare. Este atent la alegerile pe care le face, îşi conştientizează rolul pe care îl are în comunitate. Este un public cu care ne identificăm, deoarece şi noi ne dorim să lăsăm în urma noastră o lume mai bună decât cea pe care am găsit-o”, descrie reprezentantul Biodeck profilul clienţilor lor.
În viitor, îşi doresc mai multe campanii de educare despre sustenabilitate, responsabilitate şi reciclare. În plus, nu vor să se limiteze la piaţa locală, ci îşi doresc să se adreseze şi pieţelor din restul Europei.
„Iniţiativele de acest gen sunt foarte populare în Europa datorită faptului că au la bază principiile economiei circulare şi datorită beneficiilor pe care le au produsele”, explică cofondatorul Biodeck motivele pentru care genul acesta de iniţiative sunt mai des întâlnite pe pieţele vestice. Este optimist însă şi în privinţa potenţialului pieţei locale: „Credem că şi România se va alinia la standardele UE şi am început prin legea care interzice ca pungile de transport de la casele de marcat să fie realizate din plastic. Credem că acest tip de măsuri sunt obligatorii, dar, desigur, trebuie să fie reglementat şi implementat un sistem de colectarea selectivă şi de reciclare”.
Pe de altă parte, câteva dintre dificultăţile cu care se confruntă pe plan local sunt lipsa de educaţie cu privire la alternativele sustenabile şi, uneori, chiar lipsa de interes sau de asumare a responsabilităţii a fiecăruia cu privire la protejarea mediului şi la reducerea avut asupra acestuia.
„Noi credem că România ar putea avea rezultate extraordinare în ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea dacă s-ar implementa un sistem integrat de colectare şi de management al deşeurilor şi de informare a cetăţeanului. Românii sunt receptivi, dar trebuie să oferim soluţii simple, la îndemână, care să le îmbunătăţească nivelul de trai, nu să le creeze şi mai mari bătăi de cap”, consideră reprezentantul Biodeck.
Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine. Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.
„Ne propunem ca Biodeck să devină un brand internaţional, cu distribuţie internaţională şi să fie un nume de referinţă în ceea ce priveşte sustenabilitatea.”
-
Banii de la groapa de gunoi
„Scopul final este să ajungem ca până în 2020 să reciclăm 70% din deşeurile colectate în zona noastră de operare, cu mult peste targetul de 50% stabilit de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, Sighişoara şi zonele limitrofe vor fi singurele din România pregătite să respecte normele impuse de UE la acest capitol”, descrie Silviu Dumitrescu, managing director al Saubermacher, potenţialul de dezvoltare a domeniului reciclării în regiunea în care activează.
Printre principalele activităţi ale companiei cu origini austriece se numără colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, colectarea, neutralizarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase, colectarea, transportul şi valorificarea deşeurilor industriale, precum şi depozitarea deşeurilor nepericuloase la depozitul ecologic din Sighişoara.
Fondată în 1979, Saubermacher operează în prezent în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a 2.800 de angajaţi, numărul celor din România ridicându-se la 250. Pe piaţa locală a intrat în 2005, iar trei ani mai târziu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni a două societăţi de salubrizare din judeţele Sibiu şi Mureş.
În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a companiei a fost constantă. Pentru anul curent reprezentanţii Saubermacher estimează că aceasta va fi similară cu cea de anul trecut, în jurul a 2,57 de milioane de euro. „Totuşi, comparativ cu ţările occidentale cifra de afaceri este una mică, având în vedere preţurile foarte mici şi competiţia mare din piaţa românească. Cifra de afaceri în Austria şi Germania este cu aproximativ 60% mai mare pentru o companie de o dimensiune asemănătoare şi cu o gamă de servicii similară”, spune Dumitrescu. El precizează că în estul Europei singura ţară cu care România se poate compara din punct de vedere al preţutilor de salubrizare este piaţa din Bulgaria, dar şi acolo „cifrele de afaceri sunt mai mari faţă de media locală deoarece şi rata de abonaţi este mai mare.”
Marja de profit a companiei a ajuns anul trecut la 22%, aceasta fiind cea mai mare realizată de către oricare dintre firmele din grupul Saubermacher. Rezultatul este parte a strategiei de creştere a companiei, care a mizat în ultimii trei ani nu pe extindere, ci pe eficientizarea colectării şi valorificării deşeurilor, spune Dumitrescu. „Consider că în cazul în care implementezi o strategie pe termen mediu cu soluţiile potrivite, poţi ajunge la rezultatele scontate.”
Valoarea totală a investiţiilor companiei, de la intrarea pe piaţa locală până în prezent, a ajuns la 7,5 milioane de euro. Potrivit managing directorului companiei, cele mai multe investiţii au fost direcţionate „către tehnologii care asigură o mai bună protejare a mediului înconjurător şi, implicit, o stare de sănătate mai bună a populaţiei”.
El adaugă că „investiţiile variază de la un an la altul, în funcţie de durata de viaţă a echipamentelor, dar media anuală este de 500.000 – 700.000 de euro pe an”. Spre exemplu, anul trecut, compania a investit 700.000 euro în echipamente de colectare mai performante şi într-o staţie de epurare care să adapteze procesarea deşeurilor la standarde europene.
Pentru anul viitor însă, reprezentanţii Saubermacher au în plan o investiţie de 25 de milioane de euro într-un nou proiect de extindere a depozitului de deşeuri menajere din Sighişoara şi în implementarea unei tehnologii corespunzătoare cu ajutorul căreia speră să rezolve o mare parte a problemei de gestionare a deşeurilor în zona în care compania operează. Investiţia presupune, printre altele, cumpărarea echipamentelor de colectare, sortare şi transport al deşeurilor. Dumitrescu estimează piaţa de salubrizare din România la o valoare cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de euro.
Totuşi, spune că, în ciuda faptului că pe piaţă există loc şi pentru alţi jucători, anumite deficienţe ale sistemului local îi împiedică pe marii investitori din piaţa europeană să fie interesaţi de piaţa din România.
„Mare parte a jucătorilor din România se consideră operatori de salubrizare după ce cumpără un camion şi participă la o licitaţie oferind un preţ de dumping. Mulţi nu investesc în sisteme tehnologice de colectare şi reciclare, ci folosesc un sistem rudimentar”, descrie Silviu Dumitescu una dintre problemele industriei în care activează.
Potrivit managing directorului de la Saubermacher, un alt motiv care îi determină pe operatori să fie prudenţi în participarea la licitaţii este şi rata mică de abonaţi ai companiilor de salubrizare de pe piaţa locală, care include doar 60-70% din populaţie, „deşi legea obligă orice persoană fizică sau juridică să aibă contract de salubrizare”.
Reprezentantul Saubermacher susţină că piaţa locală este foarte diferită faţă de cele din regiune şi în special faţă de vest, caracteristicile deşeurilor diferind foarte mult de de la o regiune la alta, la fel şi soluţiile utilizate. „De pildă, în Austria fracţia biodegradabilă a deşeurilor este de maximum 25%, însă în România aceasta ajunge şi la 65% în mediul rural, iar acest lucru demonstrează că românii aruncă foarte multă mâncare şi mai puţine ambalaje.”
El spune că la aceste caracteristici se mai adaugă lipsa de disciplină, deoarece oamenii aruncă deşeurile la întâmplare, fără să suporte consecinţele, în timp ce în ţările din vest astfel de practici sunt descurajate prin amenzi drastice şi chiar consecinţe penale.
Dumitrescu crede că principalele motive pentru care românii reciclează atât de puţin sunt lipsa de informare, dar şi lipsa de implicare a autorităţilor locale, precum şi neimplementarea preţurilor diferenţiate. „În Austria, în cazul în care fracţia biodegradabilă este contaminată cu plastic, carton, hârtie sau sticlă, acel abonat o să plătească de până la zece ori mai mult faţă de un abonat care a realizat sortarea corespunzător.”
De altfel, Dumitrescu spune că principalele provocări cu care s-a confruntat din poziţia pe care o ocupă sunt cele legate de colaborarea cu autorităţile locale, care „consideră că operatorul trebuie să fie cel care rezolvă aceste probleme şi nu doresc să îşi asume obligaţii, ci preferă să paseze mai departe responsabilităţile. Noi, în calitate de operator, nu avem puterea de a implementa litera legii fără sprijinul autorităţilor”, spune el.
Potrivit reprezentantului Saubermacher, piaţa este afectată şi de o criză a forţei de muncă, care s-a remarcat începând cu anul trecut, „nu doar în sectorul nostru, ci la nivel naţional. Această problemă îi afectează pe jucătorii din piaţă. Singura soluţie pentru criza forţei de muncă este fidelizarea angajaţilor, având în vedere că oferta este foarte mare, dar angajaţii sunt puţini. În cazul nostru, fluctuaţia de personal a fost minimă tocmai printr-un comportament corect faţă de angajat”, spune el.
Potrivit ZF, în topul companiilor locale de salubrizare se numără Romprest Service, Rosal Grop, Urban, Supercom şi Polaris M. Holding.
-
Raport: Băuturile răcoritoare, principala categorie de produse cu ambalaje „etice”
Din acest motiv, 52% din totalul ambalajelor de băuturi răcoritoare au făcut referire, în 2017, la reciclare. Pe locul secund se găsesc ambalajele de băuturi calde (ex. ceai, cafea), care în proporţie de 31% au făcut, de asemenea, referire la reciclare. Pe locul trei se găsesc ambalajele de mâncare, din care 31% au făcut referire la reciclare.
„America Latină înregistrează cele mai mari ponderi de băuturi răcoritoare cu afirmaţia “fără adaos de zahăr”, 64% dintre băuturile răcoritoare etice intrând pe piaţă cu această afirmaţie, graţie popularităţii Coca Cola Zero în Brazilia”, a precizat Trishna Shah, senior analist la Euromonitor International.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Trei eleve de liceu din Cluj-Napoca au câştigat un concurs de start-up-uri: în ce transformă PET-urile care poluează râurile. “Vrem să încurajăm oamenii să recicleze”
Astrid Frâncu, una dintre cele trei eleve în clasa a XI-a la Liceul ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca, a declarat corespondentului MEDIAFAX că proiectul prevede şi înfiinţarea unui magazin online în care să fie vândute produsele realizate.
”Împreună cu colegele mele de clasă Antonia Andraşoni şi Raluca Dragonici am format echipa Kaarma şi am pus bazele unei afaceri prin care ne-am propus să transformăm PET-urile care poluează râurile în accesorii vestimentare din plastic, cum sunt brăţările, cercei şi lănţişoarele. Ideea a avut-o Raluca după care am dezvoltat, împreună, acest proiect de antreprenoriat, care a câştigat concursul organizat de iXperiment, primul accelerator de start-up-uri creat pentru elevii de liceu din România. Ne-am dat seama că ecosistemul din ţara noastră are mult de suferit din cauza poluării, mai ales din cauza PET-urilor care plutesc pe râurile de la noi şi se adună pe maluri, astfel că ne-am gândit la o soluţie. Vom înfiinţa şi un magazin online în care să ne vindem produsele care vor fi create de noi”, a spus Astrid.
Potrivit acesteia, urmează să fie înfiinţată o firmă, va fi lansată o acţiune de strângere de fonduri pentru dezvoltarea afacerii iar apoi va fi cumpărată şi o imprimantă 3D cu care se vor realiza accesoriile din plastic.
-
Ce ţie nu-ţi place, poate fi cea mai mare pasiune a altcuiva. ”Toate acele lucruri pe care tu probabil le urăşti când vine vorba despre călătorii – aerul reciclat, lumina artificială, dozatoarele de suc, sushiul ieftin – sunt pentru mine o dovadă în plus că sunt acasă.“
”Toate acele lucruri pe care tu probabil le urăşti când vine vorba despre călătorii – aerul reciclat, lumina artificială, dozatoarele de suc cu display digital, sushiul ieftin – toate acestea sunt pentru mine o dovadă în plus că sunt acasă.“ aşa îşi începe ”prezentarea“ Ryan Bingham, personajul principal din filmul ”Up in the air“ din 2009, interpretat de George Clooney. Şi trebuie să recunosc că, măcar şi parţial, mă identific cu ce spune.
De la începutul anului am bifat 15 zboruri, iar în mod normal nu trece o lună fără să zbor măcar o dată. Am rău de înălţime, şi totuşi în aer, la câteva mii de metri altitudine, nu am nicio problemă să privesc pe geam şi să admir păturile de nori. Dar zborurile nu se rezumă doar la perioada petrecută efectiv în aer, ci şi la orele uneori lungi prin aeroporturi, la dimineţile când soarele refuză să se trezească încă şi la nopţile târzii când oraşul deja doarme.
Recent am pierdut un avion şi am aflat că unele companii aeriene de linie oferă cazare gratuită şi transport inclus. Iar în unele cazuri, cazarea poate fi înlocuită cu un tur de oraş cu mesele asigurate. Hotelurile pot fi în centrul oraşului sau în apropierea aeroportului, în funcţie de politica liniei aeriene, de timpul rămas până la următorul zbor şi, uneori, de preferinţele pasagerilor.
-
Ce ţie nu-ţi place, poate fi cea mai mare pasiune a altcuiva. ”Toate acele lucruri pe care tu probabil le urăşti când vine vorba despre călătorii – aerul reciclat, lumina artificială, dozatoarele de suc, sushiul ieftin – sunt pentru mine o dovadă în plus că sunt acasă.“
”Toate acele lucruri pe care tu probabil le urăşti când vine vorba despre călătorii – aerul reciclat, lumina artificială, dozatoarele de suc cu display digital, sushiul ieftin – toate acestea sunt pentru mine o dovadă în plus că sunt acasă.“ aşa îşi începe ”prezentarea“ Ryan Bingham, personajul principal din filmul ”Up in the air“ din 2009, interpretat de George Clooney. Şi trebuie să recunosc că, măcar şi parţial, mă identific cu ce spune.
De la începutul anului am bifat 15 zboruri, iar în mod normal nu trece o lună fără să zbor măcar o dată. Am rău de înălţime, şi totuşi în aer, la câteva mii de metri altitudine, nu am nicio problemă să privesc pe geam şi să admir păturile de nori. Dar zborurile nu se rezumă doar la perioada petrecută efectiv în aer, ci şi la orele uneori lungi prin aeroporturi, la dimineţile când soarele refuză să se trezească încă şi la nopţile târzii când oraşul deja doarme.
Recent am pierdut un avion şi am aflat că unele companii aeriene de linie oferă cazare gratuită şi transport inclus. Iar în unele cazuri, cazarea poate fi înlocuită cu un tur de oraş cu mesele asigurate. Hotelurile pot fi în centrul oraşului sau în apropierea aeroportului, în funcţie de politica liniei aeriene, de timpul rămas până la următorul zbor şi, uneori, de preferinţele pasagerilor.
-
În aer, printre stele
De la începutul anului am bifat 15 zboruri, iar în mod normal nu trece o lună fără să zbor măcar o dată. Am rău de înălţime, şi totuşi în aer, la câteva mii de metri altitudine, nu am nicio problemă să privesc pe geam şi să admir păturile de nori. Dar zborurile nu se rezumă doar la perioada petrecută efectiv în aer, ci şi la orele uneori lungi prin aeroporturi, la dimineţile când soarele refuză să se trezească încă şi la nopţile târzii când oraşul deja doarme.
Recent am pierdut un avion şi am aflat că unele companii aeriene de linie oferă cazare gratuită şi transport inclus. Iar în unele cazuri, cazarea poate fi înlocuită cu un tur de oraş cu mesele asigurate. Hotelurile pot fi în centrul oraşului sau în apropierea aeroportului, în funcţie de politica liniei aeriene, de timpul rămas până la următorul zbor şi, uneori, de preferinţele pasagerilor.
Şi aşa mi-am adus aminte de filmul ”Up in the Air„ şi de George Clooney. Personajul interpretat de el îşi petrecea uneori nopţile în hoteluri din incinta aeroporturilor şi m-am întrebat dacă există acest model şi în Europa.Răspunsul este da, iar un exemplu este aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Nu mai trebuie să ieşi din aeroport şi nu mai trebuie să treci din nou prin procesul de check in şi control paşapoarte. Pe cel mai important aeroport din Paris şi unul dintre cele mai mari din Europa, tranzitat anual de peste 40 de milioane de oameni, a fost inaugurată o zonă pentru acei pasageri aflaţi în tranzit între două zboruri internaţionale. Această zonă din interiorul terminalului 2E, hubul companiei aeriene Air France, poartă numele de Instant Paris. De ce? Pentru că are un aer parizian şi este inspirată din viaţa de zi cu zi a locuitorilor acestui oraş al iubirii. Pe ferestre este proiectată o hologramă a Turnului Eiffel, care în funcţie de vremea de afară se schimbă. Designul întregului concept te duce cu gândul la Paris, de la sculpturi la tablouri şi piese de mobilier. O boare de aer parizian pentru aceia care nu au timp să iasă din aeroport şi să viziteze Notre Dame sau Tour Eiffel.
Zona Instant Paris, dezvoltată de Compania Aeroportului din Paris, cuprinde un lounge deschis nonstop publicului larg (ce deţine un boarding pass către un zbor internaţional), un restaurant, sub brandul Naked, o bibliotecă şi un hotel sub brandul YotelAir. Aici, pasagerii pot rezerva o cameră pentru 24 de ore sau pentru 4 ore. Iar cei care doar doresc să facă duş pot închiria o cabină pentru 45 de minute.
Instant Paris nu este singura zonă din aeroport care găzduieşte un lounge, compania aeriană fanion a Franţei are în total opt lounge-uri pe aeroportul Charles de Gaulle pe care-l poate considera acasă. Acestea sunt deschise însă doar pasagerilor care călătoresc la business sau first class – redenumit La Première – sau celor care sunt membri ai Flying Blue, programul de loialitate al liniei aeriene, şi ai companiilor partenere, printre care şi Tarom. ”There’s nothing cheap about loyaIty“, spunea Ryan Bingham în ”Up in the Air“ când prezenta avantajele unui astfel de program.
Air France are şapte lounge-uri de business şi unul La Première pentru pasagerii care zboară first class şi care ajung să plătească până la 14.000 de euro pentru un astfel de zbor. Preţul unei maşini sau avansul pentru o casă. Salariul mediu câştigat de un român după mai bine de doi ani de muncă. Dar ce înseamnă această sumă pentru executivul unei companii cu afaceri de miliarde şi care câştigă salariu de milioane de euro? Uneori este chiar o clauză din contract să zboare la first class.
Pasagerii care călătoresc la first class au acces la lounge-ul La Première unde au o zonă de relaxare şi spa şi unde sunt serviţi cu preparate din meniul realizat de cheful Alain Ducasse. El este unul dintre cei mai cunoscuţi chefi din Franţa şi din lume, cu mai multe restaurante, dintre care Alain Ducasse at the Dorchester din Londra cu trei stele Michelin – maximul posibil. Alain Ducasse au Plaza Athénée din Paris a fost pe locul 13 în topul celor mai bune 50 din lume anul trecut. Iar după cină şi masaj, aceiaşi pasageri sunt conduşi cu o maşină Jaguar către aeronavă. Pare o scenă desprinsă dintr-un film, dar nu este.
Pentru pasagerii business class mâncarea nu este încununată cu stele Michelin, dar există o zonă de spa operată de Clarins.
Zi de zi, 100.000 de oameni zboară pe una dintre cele 1.000 de curse Air France. Destinaţii din peste 100 de ţări îi aşteaptă. Dintre aceştia însă, câteva mii călătoresc first sau business class. Pentru toţi ceilalţi am păstrat la final un secret. Pe zbor, la clasa economic, nu se serveşte şampanie, dar dacă ceri, ţi se va oferi. Nu degeaba călugărul benedictin Dom Perignon în momentul în care a gustat prima dată şampania a spus: ”Come quickly, I am tasting the stars!„ (”Vino repede, gust stelele!“).
-
Clienţii unui lanţ de supermarketuri care reciclează sticle, PET-uri şi doze primesc bonuri de discount la cumpărături
În această săptămână şi săptămâna viitoare, pentru cinci ambalaje introduse în automatul de reciclare, clienţii vor primi un cupon de 15% reducere la produsele Bergenbier. Cupoanele de reducere se eliberează la un minim de 5 articole introduse şi multiplu de 5, care pot fi utilizate în magazin.
Automatele de reciclare acceptă trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă şi doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), aceste containere fiind complet tehnologizate cu o capacitate de procesare a ambalajelor de până la 60 de recipiente pe minut.
„Clienţii pot introduce recipientele într-o ordine aleatorie în aparat, iar acesta le identifică, le sorteză automat şi le direcţionează în pubela alocată fiecărui tip de material. Imediat ce clienţii depun ambalajul în automat, acesta scanează materialul şi eliberează cuponul. Aparatele sunt dotate cu senzori de măsurare a gradului de umplere, senzori de mişcare, camere de supraveghere şi linie de sortare. La fiecare cinci ambalaje depuse, indiferent de tipul lor, aparatul va elibera automat un cupon de discount la achiziţionarea unor produse selectate în acest sens”, au precizat iniţiatorii proiectului.