BusinessMagazin

Tag: reabilitare

  • În sfârşit! ”Drumul” din România pe care se va circula cu 160 km/h

    Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ovidiu Sîrbu (ALDE) a anunţat, joi, că linia de cale ferată Braşov-Simeria, pe care se va circula cu o viteză maximă de 160 km/h, va fi finalizată până la sfârşitul acestui an.

    Afirmaţia lui Ovidiu Sîrbu a fost făcută în contextul în care acesta se afla în vizită de lucru pe şantierul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componenă a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”, potrivit unui comunicat de presă al ALDE remis, joi, MEDIAFAX.

    “Dacă pe insfrastructura rutieră lucrurile nu se desfăşoară întotdeauna aşa cum ne-am dori, am avut supriza ca pe cei aproape 100 de kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Coşlariu, să văd o mobilizare exemplară. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean prevede ca circulaţia trenurilor să fie cu o viteză maximă de 160 km/h, pe porţiunea mai sus menţionată”, a declarat Ovidiu Sîrbu, conform sursei citate.

    Acesta a adăugat că a primit asigurări de la directorul general al CFR, Ion Gavrilă, că vor fi făcute eforturi ca până la finalul anului să se poată circula pe această porţiune de cale ferată.

    “Desigur, mulţi ar putea spune că nu e mare lucru în condiţiile în care trenurile din ţările occidentale circulă şi cu 300 km/h, însă trebuie să se facă diferenţa între trenurile de mare viteză şi cele convenţionale. Cele convenţionale au un standard european impus şi anume viteza maximă de 160 km/h, care este valabilă, spre exemplu şi în Franţa sau Germania. Mă bucur că domnul director general CFR Ion Gavrilă mi-a fost alături şi totodată că mi-au fost date asigurări că se fac eforturi ca până la sfârşitul anului să se poată circula pe această porţiune de cale ferată. În perioada următoare se va urmări evoluţia lucrărilor şi se vor efectua şi alte vizite pe şantiere”, a completat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.

    Potrivit sursei citate, în cadrul lucrărilor au fost proiectate şi executate lucrări de terasamente, suprastructură, lucrări civile în staţii şi lucrări energoalimentare. Printre cele mai importante lucrări finalizate sunt podul în formă de arc peste râul Târnava Mare, cu o deschidere de 125 m; Tunelul Sighişoara în lungime de 401 m şi Tunelul Daneş în lungime de 969 m, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989, care vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighişoara; Atel şi podurile de peste Târnavă, aferente intervalului Mediaş- Copşa Mică.

  • Un nou tronson de cale ferată pe care se va circula cu 160 km/h, reabilitat până la finalul anului

    Afirmaţia lui Ovidiu Sîrbu a fost făcută în contextul în care acesta se afla în vizită de lucru pe şantierul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componenă a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”, potrivit unui comunicat de presă al ALDE remis, joi, MEDIAFAX.

    “Dacă pe insfrastructura rutieră lucrurile nu se desfăşoară întotdeauna aşa cum ne-am dori, am avut supriza ca pe cei aproape 100 de kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Coşlariu, să văd o mobilizare exemplară. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean prevede ca circulaţia trenurilor să fie cu o viteză maximă de 160 km/h, pe porţiunea mai sus menţionată”, a declarat Ovidiu Sîrbu, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Calvarul pentru şoferii din Capitală abia începe. Cât va dura coşmarul

    Primăria Capitalei a anunţat, recent, că va începe reparaţiile la Podul Grant, care se vor face pe o perioadă de doi ani, iar reprezentanţii Municipalităţii au transmis că reabilitarea podului se va face cu „întreruperea parţială a circulaţiei”.

    În prezent, Podul Grant este una dintre cele mai tranzitate artere din Bucureşti, iar întreruperea circulaţiei pentru reparaţii va duce, inevitabil, la aglomerarea zonei, care oricum este destul de congestionată.

    Reabilitarea podului este însă absolut necesară şi va costa 11 milioane de euro, construcţia având, potrivit Administraţiei Străzilor, o stare tehnică nesatisfăcătoare. De altfel, această stare tehnică a podului poate fi observată de orice şofer care circulă pe pod, mai ales în ceea ce priveşte rosturile de dilataţie, care sunt într-o stare avansată de degradare.

    Până la demararea lucrărilor de reparaţie a Podului Grant, Primăria Capitalei trebuia să înceapă reabilitarea Podului Constanţa, a cărui stare este extrem de proastă.
    PMB a cerut, în luna mai, ca acest pod să treacă din administrarea Ministerului Transporturilor în cea a Municipalităţii, ca să poată fi reparat şi cu fonduri de la bugetul local, ulterior semnându-se, tot în mai, un protocol între CFR şi PMB în acest sens. După aproape 5 luni, în septembrie, CFR a trimis actul înapoi la PMB, pentru modificare. Motivul? În primul proiect nu se specifica faptul că după reparaţii podul trebuie să treacă tot la Ministerul Transporturilor, pentru că face parte din infrastructura CFR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Muzeul Foişorul de Foc va fi reabilitat cu fonduri europene. Investiţia este de 4,5 milioane euro

    „După 55 de ani de la inaugurare, Muzeul Pompierilor ”Foişorul de Foc” va fi reabilitat din fonduri europene. Muzeul Naţional al Pompierilor ”Foişorul de Foc” va fi restaurat şi modernizat din fonduri europene, în cadrul unui proiect gestionat de Ministerul Afacerilor Interne. În urma activităţilor de reparare, conservare şi modernizare se va consolida infrastructura clădirii, ceea ce va permite valorificarea patrimoniului cultural existent”, informează Ministerul de Interne, printr-un comunicat de presă.

    Muzeul Naţional al Pompierilor le prezintă vizitatorilor regulile şi măsurile de pază contra incendiilor şi detalii din istoria pompierilor, a personalităţilor, a marilor incendii, modul de expunere evidenţiind arhitectura interioară clădirii, declarată monument istoric.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea antreprenorului care a fondat, la doar 24 de ani, o companie cu venituri de miliarde de dolari

    Mark Reynolds Hughes s-a născut pe 1 ianuarie 1956 în Los Angeles, în familia lui Stuard Hartman şi a Annei Jo Hughes. Când avea 14 ani, părinţii săi au divorţat, iar Hughes a rămas în custodia mamei. Divorţul a avut un impact emoţional puternic asupra mamei sale, care a început să consume somnifere şi amfetamină. În clasa a noua, Hughes a abandonat şcoala şi a început să se drogheze. 

    La vârsta de 16 ani, a fost trimis la o şcoală privată din California pentru reabilitarea adolescenţilor cu probleme. Aici a primit misiunea de a vinde bilete pentru tombole şi a dovedit în scurt timp că are calităţi înnăscute pentru domeniul vânzărilor. Când avea 19 ani, mama sa a murit din cauza unei supradoze de droguri.

    Un an mai târziu, în 1976, s-a angajat ca agent de vânzări în cadrul companiei Seyforth Laboratories, care comercializa produse pentru dietă, devenind unul dintre cei mai buni agenţi. După ce, în 1979, compania a dat faliment, Hughes a găsit un nou job în compania Golden Youth, unde trebuia să vândă echipamente pentru exerciţii fizice şi produse pentru controlul greutăţii. După un timp, a întâlnit-o în cadrul companiei pe Kathryn Whiting, câştigătoare a concursului de frumuseţe Miss Santa Monica, care avea să devină prima dintre cele patru soţii ale sale.

    După ce şi compania Golden Youth a dat faliment, Hughes s-a hotărât să îşi deschidă propriul business. În iarna anului 1980, la doar
    24 de ani, antre­prenorul a fondat, în Los Angeles, compania Herbalife International, care avea să devină cel mai mare distribuitor de produse pe bază de plante la nivel mondial.

    La mijlocul anilor ’80, Hughes a fost dat în judecată de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente, de biroul procurorului general din California şi de Departamentul de Stat pentru Sănătate în legătură cu afirmaţiile false despre beneficiile produselor Herbalife asupra sănătăţii şi despre diferitele scheme utilizate pentru a le comercializa. De asemenea, agenţiile de sănătate au acuzat compania de încălcarea standardelor de etichetare şi de utilizarea unor practici de vânzări necorespunzătoare. După ce a fost audiat, Hughes a fost de acord, în cele din urmă, să plătească o amendă de 850.000 de dolari.

    În 1991, antreprenorului şi celei de-a treia soţii li s-a născut un fiu, Alexander Reynolds „Alex“ Hughes. Stresul şi programul prelungit i-au afectat sănătatea lui Hughes, care, pe fondul unei pneumonii recurente, a început un tratament care i-a cauzat grave probleme cu somnul. Din acest motiv, medicul său i-a prescris un antidepresiv puternic, care conţinea doxepină.

    Pe 21 mai 2000, autorităţile au anunţat că Mark Hughes a murit, la 44 de ani, în urma unei supradoze accidentale, după ce a amestecat alcool cu o cantitate prea mare de somnifere.

    Alexander Hughes, fiul antreprenorului, pe atunci în vârstă de nouă ani, a fost numit singurul beneficiar al averii tatălui său, estimată la circa 400 de milioane de dolari. Hughes a introdus totuşi o clauză care prevedea că averea urma să fie administrată de tatăl său, Jack Reynolds, alături de un avocat şi de CEO-ul de atunci al Herbalife, Christopher Pair, până când fiul său împlinea vârsta de 35 de ani.

    În prezent, compania, care  a avut anul trecut veni­turi de peste 4,4 miliarde de dolari, este prezentă în 95 de ţări şi îşi vinde produsele prin intermediul a peste 2 milioane de distribuitori independenţi.

  • Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate. Programul de vizitare şi cât costă intrarea

    Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.
     
    Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.

    Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

    Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor. Lucrările de restaurare au fost realizate de către Consiliul Judeţean Braşov, iar cheltuielile de restaurare au totalizat 12.379.295,67 lei, constructor fiind SC Euras SRL din Satu Mare. S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.$

    Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

    A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.


     

  • Ups and dows

    ▲ Aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş s-a redeschis săptămâna trecută după finalizarea investiţiilor de peste 56 milioane de lei în reabilitarea pistei.

    ▲ Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat modificările şi completările Legii nr. 220/2008 (legea energiei regenerabile) care permit consumatorilor să-şi instaleze tehnologie regenerabilă şi să vândă energie în sistem fără a plăti impozit.

    ▲ Simona Halep a intrat în topul celor mai bogaţi jucători de tenis din istorie, cu o avere de 14 milioane de dolari. Publicaţia Celebrity Net Worth o situează pe campioana de la Roland Garros pe locul 47 în acest clasament. Topul este condus de Ion Ţiriac, cu o avere de 2 miliarde de dolari.

    ▲ Cu opt regiuni viticole, 37 de podgorii şi 182.000 de hectare de vie, România ocupă ocupă locul cinci în UE la producţia de struguri, după Italia, Spania, Franţa şi Germania şi locul şase la producţia de vin după aceleaşi state şi Portugalia, arată datele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.


    ▲ România a obţinut o medalie de argint şi una de bronz la Cupa Mondială de canotaj, desfăşurată la Linz (Austria).


    ▼ Timpul de aşteptare la metrou a rămas neschimbat de cinci ani, cu toate că numărul mediu zilnic de călători a crescut cu 8,4%, iar la Aurel Vlaicu, staţia corporatiştilor, cu 50%.


    ▼ Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul şcolar/universitar 2017-2018 de 3,57 milioane de elevi şi studenţi, numărul fiind în scădere cu 18.700 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele comunicate recent de Institutul Naţional de Statistică.


    ▼ Proiectul de finanţare pentru transformarea în muzeu a vechii şcoli din Broşteni (Botoşani) unde a învăţat Ion Creangă nu poate fi semnat de autorităţile locale din cauza unei datorii către Finanţe de 400.000 de lei, veche de zece ani, care a blocat conturile Primăriei.


    ▼ România mai are rezerve dovedite de petrol de doar 60 de milioane de barili, echivalentul a 10 milioane de tone de petrol, conform datelor pe anul 2017 centralizate într-un studiu al British Petroleum (BP). În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. 

  • Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea care permite detenţia la domiciliu

    ”Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Iohannis a atacat la CCR legea care permite detenţia la domiciliu

    ”Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O lecţie pentru toate oraşele mari: Un palat din România a fost restaurat şi arată superb. „Şi-a recăpătat strălucirea de odinioară”

    Oradea devine, încet-încet, cel mai frumos oraş al României. O lecţie dată Braşovului şi Clujului cum se poate restaura centrul oraşului. Primarul Ilie Bolojan anunţă că încă un palat a fost reabilitat.

    Primarul Ilie Bolojan a scris pe Facebook: „Palatul Moskovits Miksa şi-a recăpătat strălucirea de odinioară. Începute în ianuarie 2016, lucrările de restaurare a palatului au fost finalizate, ele fiind realizate în cadrul Programului Multianual pentru reabilitarea faţadelor, din bugetul propriu al primăriei.

    Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferenţa de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului. Pictura interioară a palatului urmează să fie refăcută de către municipalitate prin Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor.”

    Încă o stradă din Oradea va fi transformată în zonă pietonală. Este vorba despre Strada Libertăţii, care în următorii doi ani îşi va schimba înfăţişarea printr-un proiect susţinut, speră autorităţile, cu fonduri europene. În acest fel, edilii vor să pună în valoare malul drept al Crişului Repede, în zona centrală, şi să-l transforme într-un loc de promenadă.

    “Sistemul de iluminat va fi complet regândit cu sistem LED, mobilierul urban în linia a ceea ce e prevăzut în zona centrală”, a explicat Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea pentru 

    La capătul Străzii Libertăţii spre parcul cu acelaşi nume va fi amenajat un sens giratoriu, care va asigura accesul către o parcare supraetajată ce va fi amenajată în zonă. În partea dinspre podul Sfântul Ladislau, autorităţile îşi doresc o alee pietonală.

    “Vrem să legăm această zonă pietonală pe sub pod, pe malul drept, de promenada care există până aproape de podul Ladislau, de cealaltă parte”, spune viceprimarul Mălan.