BusinessMagazin

Tag: reabilitare

  • Două şcoli în reabilitare din Iaşi nu îşi deschid porţile din cauza disputei dintre primar şi consilieri

    „Vreau să merg la şcoală ca să am un viitor mai bun”.

    Stă în faţa porţii şi se uită la clădirea aflată gard în gard cu casa în care locuieşte şi ştie că în câteva zile nu va putea merge acolo la şcoală. Bogdan este elev în clasa a cincea şi locuieşte în satul Humosu, comuna Sireţel.

    În această comună este una dintre cele mai stranii situaţii din judeţul Iaşi: două şcoli au început să fie reabilitate cu bani de la PNDL, însă nu vor fi gata până pe 9 septembrie. Bugetul comunei nu a fost votat, banii nu au fost livraţi către constructor, constructorul nu are cum să termine treaba. Astfel, copiii ar putea să meargă la şcoală într-o localitate vecină, însă nu există mijloc de transport până acolo, tot din cauză că nu a fost votat bugetul.

    Bogdan mai are încă doi fraţi. Unul de clasa a 10-a şi unul de a 11-a, iar mama lor nu ştie dacă îi mai trimite la şcoală. „Zice că merge la Slobozia, aşa am auzit. Dar e departe, dacă a pune domn’ primar microbuz, dacă nu, nu mai învaţă”, spune Petronela, mama băieţilor.

    Bogdan ieşea din curte, făcea câţiva paşi şi ajungea la şcoală. Acum ar trebui să meargă 10 kilometri. „Cred că nu mai învaţă băieţii, dacă nu este unde, bani nu avem cu ce îi purta la şcoală”, continuă Petronela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei începe exproprierile pentru reabilitarea rutieră a Şoselei Giurgiului

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat un proiect care prevede exproprierea a zeci de proprietăţi adiacente Şoselei Giurgiului, pentru modernizarea rutieră a acestei artere. Suma pentru exproprieri este de 3,2 milioane de lei.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, marţi, un proiect introdus pe ordinea de zi suplimentară, care prevede declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Reabilitare, modernizare sistem rutier şi amenajare spaţii urbane în zonele adiacente Şoselei Giurgiului”.

    Potrivit proiectului, vor fi expropriaţi zeci de proprietari.

    „În prezent, pe întreg teritoriul Municipiului Bucureşti s-a demarat un amplu proces în vederea realizării de lucrări pentru reabilitarea infrastructurii şi au fost iniţiate mai multe proiecte necesare asigurării unor condiţii mai bune de circulaţie”, se arată în proiectul votat marţi în şedinţa CGMB.

    Potrivit proiectului, suma necesară pentru exproprieri este de 3,2 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Contractul de reabilitare al DN 28B Târgu Frumos – Botoşani valorează peste 250 milioane de lei

    “Contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Drumului Naţional 28B, Târgu Frumos – Botoşani, în lungime de 71,512 km, are o valoare estimată a investiţiei de 268.610.000 lei fără TVA”, informează reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, sâmbătă.

    Reabilitarea şi modernizarea DN 28 B, Târgu Frumos – Botoşani sunt în prezent finanţate de la Bugetul de Stat. Procedurile de obţinere a finanţării din partea UE se află în desfăşurare. După finalizarea procedurilor, lucrările vor fi achitate prin fonduri europene nerambursabile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ministrul Transporturilor a anunţat investiţii de 5,6 milioane de euro pentru aeroportul Henri Coandă

    Contractul de reabilitare a căii de rulare Delta are o perioadă de proiectare de 2 luni şi un timp de execuţie de 6 luni. De asemenea, proiectul are o perioadă de garanţie de 9 ani.

    Directorul CNAB a afirmat că acest proiect este important pentru a permite lucrările la Pista 2, iar perioada de garanţie de 9 ani va reduce costurile CNAB în ceea ce priveşte mentenanţa căii de rulare.

    “Fără refacerea completă, fără lucrările capitale la calea de rulare Delta, lucrările la Pista 2 nu puteau începe deoarece pe perioada cât va fi închisă pista numărul 2, pista numărul 1 va prelua tot traficul. Calea de rulare are o garanţie de 9 ani. Prin contractul pe care l-am făcut se vor reduce costurile de mentenanţă şi cu reparaţiile pe perioada celor 9 ani cât este în garanţie”, a explicat Alexandru Ivan.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Primăria Capitalei va investi peste un miliard de lei în reabilitarea sistemului de termoficare

    Proiectul de hotarâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico- economici pentru realizarea obiectivului de investiţii „Reabilitarea Sistemului de Termoficare al Municipiului Bucureşti” a fost aprobat marţi, în cadrul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu 48 de voturi pentru, o abţinere şi niciun vot împotrivă.

    Primăria Capitalei va investi peste un miliard de lei în reabilitarea sistemului de termoficare, potrivit proiectului de hotărâre, durata lucrărilor fiind de patru ani.

    „În ultima perioadă, în cadrul reţelelor de transport a agentului termic s-au produs avarii repetate ce au condus la întreruperi în alimentarea cu căldură a consumatorilor şi la reducerea parametrilor de funcţionare a sistemului. Problemele apărute în funcţionarea şi explotarea sistemului de termoficare al Municipiului Bucureşti s-au produs din mai multe cauze”, se arată în proiectul de hotărâre al CGMB pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici necesari investiţiei de reabilitare a sistemului de termoficare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cealaltă faţă a pieţei imobiliare: Clădirile istorice din România prind forma hotelurilor, reabilitarea clădirilor vechi reprezentând o opţiune tot mai ingenioasă în ochii investitorilor

    Pe măsură ce turismul se diversifică, oraşele devin din ce în ce mai aglomerate, operatorii hotelieri şi dezvoltatorii încearcă să găsească soluţii pentru locaţii securizate, care oferă nu doar confort, ci şi greutate istorică, care poate fi folosită ca un foarte puternic instrument de marketing. Din cauza deficitului de terenuri disponibile pentru vânzare în locaţiile centrale şi a preţurilor lor foarte mari, reabilitarea clădirilor vechi reprezintă o opţiune tot mai ingenioasă, spun oficialii casei de licitaţii Artmark, care au prezentat Raportul de Piaţă 2018, o analiză a situaţiei actuale a patrimoniului construit şi potenţialul investiţional al acestuia.
     
    Preţurile maxime de pe acest segment al pieţei imobiliare, la nivel naţional, sunt cele atribuite palatelor şi conacelor din zona Munteniei, sumele atingând 5.000.000 euro, respectiv 4.000.000 euro. Atât în Transilvania, cât şi în Banat, valorile maxime ale palatelor sunt estimate la 4.000.000 euro, pornind de la suma de aproximativ 1.000.000 euro, în timp ce preţurile conacelor pornesc şi de la jumătate de milion.
     

  • Un şef de consiliu judeţean a fost pus de Mitropolitul Banatului să promită, după slujbă, că va reabilita două case

    Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan Selejan, i-a solicitat şefului Consiliului Judeţean Arad să salveze cele două case emblematice pentru Marea Unire de la 1918 la finalul slujbei de sfinţire a picturii din Catedrala Arhiepiscopală “Sfânta Treime” din oraşul Arad, care a avut loc duminică.
     
    Astfel, Mitropolitul Banatului i-a chemat pe reprezentanţii autorităţilor locale prezenţi la slujbă să vină în faţa altarului, iar preşedintelului Consiliului Judeţean Arad i-a cerut să facă un legământ.
     

  • În sfârşit Canalul Bega va fi reabilitat: Plimbări cu vaporaşul pe Bega din Timişoara până în Serbia

    Proiectul are o valoare de aproape 14 milioane de euro, dintre care 11,7 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar în cadrul acestuia se vor efectua lucrările necesare astfel încât să se poată relua circulaţia cu vaporaşul din Timişoara până în Serbia, la fel ca în urmă cu zeci de ani.
     
    Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a afirmat că la finalul acestui proiect transfrontalier România – Serbia, zona Banatului se va dezvolta din punct de vedere turistic.
     
    “Cred că acest proiect este important pentru întreg Banatul istoric, pentru că este un proiect care leagă judeţul Timiş de regiunea Voivodina, din Serbia, un proiect care va deschide o nouă cale de comunicare, un nou parteneriat.
     
    Sper că implementarea acestui proiect va duce la o dezvoltare economică a întregii zone, aici discutăm şi de posibilităţile de dezvoltare turistică, ţinând cont că în cadrul proiectului, partenerii noştri din Serbia vor continua cu pista de biciclete de la graniţă, vom deschide un nou punct de trecere a frontierei şi pentru pistă, şi pentru canalul Bega. Cred că anul 2021 va coincide cu finalizarea acestui proiect şi reluarea circulaţiei pe canalul Bega”, a afirmat Călin Dobra.
     

  • În sfârşit! ”Drumul” din România pe care se va circula cu 160 km/h

    Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ovidiu Sîrbu (ALDE) a anunţat, joi, că linia de cale ferată Braşov-Simeria, pe care se va circula cu o viteză maximă de 160 km/h, va fi finalizată până la sfârşitul acestui an.

    Afirmaţia lui Ovidiu Sîrbu a fost făcută în contextul în care acesta se afla în vizită de lucru pe şantierul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componenă a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”, potrivit unui comunicat de presă al ALDE remis, joi, MEDIAFAX.

    “Dacă pe insfrastructura rutieră lucrurile nu se desfăşoară întotdeauna aşa cum ne-am dori, am avut supriza ca pe cei aproape 100 de kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Coşlariu, să văd o mobilizare exemplară. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean prevede ca circulaţia trenurilor să fie cu o viteză maximă de 160 km/h, pe porţiunea mai sus menţionată”, a declarat Ovidiu Sîrbu, conform sursei citate.

    Acesta a adăugat că a primit asigurări de la directorul general al CFR, Ion Gavrilă, că vor fi făcute eforturi ca până la finalul anului să se poată circula pe această porţiune de cale ferată.

    “Desigur, mulţi ar putea spune că nu e mare lucru în condiţiile în care trenurile din ţările occidentale circulă şi cu 300 km/h, însă trebuie să se facă diferenţa între trenurile de mare viteză şi cele convenţionale. Cele convenţionale au un standard european impus şi anume viteza maximă de 160 km/h, care este valabilă, spre exemplu şi în Franţa sau Germania. Mă bucur că domnul director general CFR Ion Gavrilă mi-a fost alături şi totodată că mi-au fost date asigurări că se fac eforturi ca până la sfârşitul anului să se poată circula pe această porţiune de cale ferată. În perioada următoare se va urmări evoluţia lucrărilor şi se vor efectua şi alte vizite pe şantiere”, a completat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.

    Potrivit sursei citate, în cadrul lucrărilor au fost proiectate şi executate lucrări de terasamente, suprastructură, lucrări civile în staţii şi lucrări energoalimentare. Printre cele mai importante lucrări finalizate sunt podul în formă de arc peste râul Târnava Mare, cu o deschidere de 125 m; Tunelul Sighişoara în lungime de 401 m şi Tunelul Daneş în lungime de 969 m, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989, care vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighişoara; Atel şi podurile de peste Târnavă, aferente intervalului Mediaş- Copşa Mică.

  • Un nou tronson de cale ferată pe care se va circula cu 160 km/h, reabilitat până la finalul anului

    Afirmaţia lui Ovidiu Sîrbu a fost făcută în contextul în care acesta se afla în vizită de lucru pe şantierul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componenă a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”, potrivit unui comunicat de presă al ALDE remis, joi, MEDIAFAX.

    “Dacă pe insfrastructura rutieră lucrurile nu se desfăşoară întotdeauna aşa cum ne-am dori, am avut supriza ca pe cei aproape 100 de kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Coşlariu, să văd o mobilizare exemplară. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean prevede ca circulaţia trenurilor să fie cu o viteză maximă de 160 km/h, pe porţiunea mai sus menţionată”, a declarat Ovidiu Sîrbu, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro