Tag: Radiografie

  • Radiografia falimentelor din ultima jumatate de an. Cine si de ce a dat faliment?

    Studiul falimentelor din primele sase luni, realizat de Coface,
    arata ca desi primul semestru al anului 2011 era asteptat sa
    inregistreze o evolutie pozitiva comparativ cu aceeasi perioada a
    anului trecut, fundamentata pe temperarea ritmului de crestere a
    insolventelor, datele statistice arata ca inceputul de an a fost
    unul deosebit de dificil. Prin limitarea factorilor care au
    sustinut cererea de consum (accesibilitatea surselor de finantare,
    cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, cresterea
    câstigurilor salariale ca efect al introducerii cotei unice de
    impozitare, dar si al majorarii salariului brut pe economie etc.)
    si inasprirea concurentei prin extinderea retelei de acoperire a
    hypermarketurilor, multe companii au intâmpinat dificultati majore
    in acoperirea datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a
    determinat populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar
    mai dornica de economisire.

    De cealalta parte, costurile accesibile de a deschide o afacere,
    precum si barierele reduse de intrare in piata, au antrenat
    cresterea numarului de companii mici si mijlocii deschise in
    domeniile comertului cu amanuntul, cu ridicata si distributie,
    constructii si transporturi.

    Daca la sfârsitul anului trecut majoritatea sectoarelor
    inregistrau o crestere a dosarelor de insolventa aflate pe rol (cu
    exceptia salubritatii si agriculturii), la mijlocul acestui an,
    comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, evolutia este
    mixta; segementul HORECA, cel al agriculturii si al industriei
    fabricarii lemnului completând topul sectoarelor falimentare.
    Astfel, s-a inregistrat un volum crescator al insolventelor, cele
    mai mari deviatii evidentiindu-se in domenii precum intermedieri
    financiare (plus 54,41%) si fabricarea lemnului si a produselor din
    lemn (plus 43,77%).

    Pozitia a treia in clasamentul insolventelor este ocupata in
    continuare de sectorul constructiilor, care a inregistrat o
    crestere constanta a numarului de insolvente, astfel ca la
    sfârsitul primului semestru, 1.688 de firme erau in imposibilitate
    de a-si acoperi datoriile curente, cu peste 60% fata de intreg
    volumul insolventelor in constructii inregistrat in 2007 sau egal
    cu nivelul inregistrat pentru anul 2008. Alaturi de scaderea
    cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de investitii din
    lipsa fondurilor, costurile crescute ale finantarilor, dar si
    blocajul de pe piata imobiliara au contribuit la deteriorarea
    situatiilor companiilor ce activau pe piata constructiilor, plasând
    acest sector pe locul trei in cele mai afectate industrii ale
    anului 2010 din punct de vedere al numarului de insolvente.
    Revenirea sectorului constructiilor, aflat intr-o situatie critica,
    depinde de investitii, prioritizarea proiectelor si imbunatatirea
    legislatiei.

    Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
    primul semestru al anului 2011, se mentine pentru industria
    extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si furnizarea
    de energie electrica si termica, apa si gaze. Caracteristica
    esentiala a acestor sectoare de activitate este reprezentata de
    accesul restrictiv din punct de vedere al investitiilor si de
    numarul limitat al jucatorilor economici.

    “Evolutia numarului de insolvente reflecta relansarea economica
    fragila din ultimele doua trimestre, dar si semnalele mixte din
    ultima perioada, pe fondul instabilitatii economice internationale.
    Consideram ca economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si
    in aceste conditii tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si
    o stabilizare a numarului de insolvente”, spune Anca Catrina, risk
    manager Coface România
    In studiul realizat de Coface România, au fost luate in considerare
    toate cazurile de insolventa inregistrate, respectiv companii
    pentru care s-a deschis o procedura de faliment (generala sau
    simplificata) sau aflate in reorganizare judiciara si firme pentru
    care a fost inchisa procedura de faliment din lipsa activelor,
    indiferent de anul deschiderii acestor proceduri

  • Radiografia sistemului privat de sanatate. E pregatit sa preia bolnavii din sistemul public?

    Privita prin ochii Laurei Voinea, piata serviciilor medicale este acum un copil care incepe sa se maturizeze. Firma de cercetare pe care a preluat-o la inceputul anilor 2000 intra pe o piata in care statisticile lipseau cu desavarsire. “Nu era deloc o piata matura, nu existau informatii, niciuna din decizii nu era fundamentata si clinicile mergeau foarte mult dupa feeling.” Din nevoia clientilor, care aveau atunci cel mult doua unitati de tratament, si acelea strict in Bucuresti, au pornit primele studii in sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai sapte ani, timp in care marile lanturi au depasit granitele Bucurestiului si se lupta sa acapareze cat mai mult din orasele tarii.

    MEDICUL-ANTREPRENOR
    Dintre cele mai mari clinici private cu activitate in Romania, majoritatea au pornit drept afaceri de familie, pornite de regula de un medic. In cazurile MedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povestea e similara. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihail Marcu.

    Dupa acelasi sablon, inceputul Centrului Medical Unirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul german Wargha Enayati, absolvent de medicina in Romania. Fondatorul CMU, devenita acum Regina Maria, a deschis un cabinet in Piata Unirii in 1995. Anul urmator a insemnat introducerea conceptului de abonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de la medicina a muncii, de familie, medicina primara, servicii prespitalicesti, tratamente in ambulatoriu pana la sisteme de urgenta si spitalizare. Abia in 1999 avea sa fie inaugurat oficial primul sediu cu specialitati multiple. “Daca nu venea Revolutia, as fi plecat din Romania”, spunea Enayati anul trecut, mentionand ca asteptarile sale legate de potentialul tarii au inceput sa scada dupa anul 1995. Asta pentru ca banii au inceput sa conteze tot mai mult si specificul afacerilor mai putin. Mijlocul anilor ’90 l-a surprins facand tranzactii in domeniul imobiliar, iar ulterior a decis sa-si deschida un cabinet in Piata Unirii din Bucuresti. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, asa ca primul cabinet a fost mai mult o distractie. Dupa criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medicala pentru ca oferea stabilitate”, declara Wargha Enayati pentru catalogul 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania.

    “Un actionariat 100% romanesc care a reusit sa mentina clinicile in top cinci companii din tara, desi este singura de acest tip.” Asa vorbesc sotii Robert si Georgeta Serban despre Gral Medical, afacerea pe care au pornit-o in 2001. Gral Medical opereaza pe piata serviciilor medicale private de acum zece ani, insa a prins contur ca brand in 2006, odata cu trecerea actionariatului printr-un proces de divizare. “A fost momentul in care aripile amortite s-au deschis si s-a lansat pe piata serviciilor medicale private printr-o strategie unitara si cu o viziune noua”, explica cei doi. Daca privim in trecut, actionarii au dorit sa mizeze pe invatamant la inceputul anilor 2000, insa cum spatiul disponibil reprezenta de fapt o fosta clinica intr-un liceu, si-au dat seama ca era mult mai facil sa reia fosta activitate. De aici pana la deschiderea unei retele de clinici si laboratoare nu a trecut mult timp.

    Antreprenor este si Ilie Vonica. Au trecut 18 ani de cand sibianul deschidea o policlinica de obstetrica-ginecologie in orasul de pe Cibin, urmat de infiintarea unui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acum printre cei mai mari operatori pe piata serviciilor de sanatate, iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. “Eu vin din sistem, deci, fiind doctor, stiam cel mai bine care sunt lipsurile”, spune Vonica. A deschis prima policlinica si previziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica au ajuns la peste 300 de milioane de euro si includ, in 2011, distribuitorul de medicamente Polisano, reteaua de farmacii Reteta, fabrica Polipharma Industries, reteaua de clinici generaliste Polisano si un spital privat la Sibiu. “Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilor medicale private in piata si, ca orice om de afaceri, cand ai un ban nu stai pe el, ci il pui la treaba”, spunea vara trecuta si Florin Andronescu, in prezent COO al retelei Sanador. Sotia lui, Doris Andronescu, incepuse din anul 2001 cu prima clinica in Piata Alba Iulia si a continuat ulterior dezvoltarea ei. “E foarte adevarat ca eu tot tranzactionand si Flanco, si Credisson am reusit sa procuram capital important ca sa investim in Sanador”, explica managerul.

  • Radiografie

    La ora actuala, Romaniafilm administreaza 306 cinematografe aflate in proprietatea Ministerului Culturii. Iata care este situatia acestora:

    • INCHISE: 109 cinematografe*
    • ALTCEVA: 99 cinematografe au destinatia schimbata (restaurante, baruri, depozite, sedii de firma etc.). De notat ca acestea nu sunt supuse privatizarii, contractele de inchiriere fiind inca in derulare. Ce se va intampla cand va expira contractul de inchiriere? Se prelungeste, spun surse oficiale din Ministerul Culturii.
    • FILM: 60 de cinematografe sunt inchiriate cu obligatia de a difuza film.
    • ALE REGIEI*: 38 de cinematografe se afla in exploatarea efectiva a regiei.
    • RETROCEDABILE: Romaniafilm spune ca din cele 306 de cinematografe, 115 sunt retrocedabile, iar jumatate deja au fost retrocedate.
    • VALOARE: Romaniafilm spune ca valoarea contabila a patrimoniului pe care il administreaza este dupa cum urmeaza: cladirile – cca. 286 de milioane de RON (aprox. 81 mil. euro); terenurile – 183 de milioane de RON (51,8 mil. euro). Rezulta un total de peste 132 de milioane de euro.