BusinessMagazin

Tag: prognoze

  • De ce asteapta cimentistii marile proiecte de infrastructura

    Primul trimestru a adus vesti relativ bune pentru industria
    cimentului, avand in vedere ca productia a urcat cu circa 13%, in
    timp ce vanzarile au crescut cu 7,6% fata de acelasi interval al
    anului precedent, potrivit datelor puse la dispozitie de patronatul
    din industria cimentului, CIROM, care reuneste zece membri, printre
    care si HeidelbergCement, Holcim, Lafarge, Saint-Gobain sau
    Carmeuse.

    Astfel, in primele trei luni ale anului s-au produs 798.000 de
    tone de ciment si s-au vandut 734.000. Cu toate acestea, estimarile
    privind evolutia pietei cimen-tului in 2011 nu sunt dintre cele mai
    optimiste, producatorii asteptandu-se la stagnare sau cel mult la o
    crestere de 1-2% comparativ cu anul precedent. “Piata cimentului
    s-a situat anul trecut la aproximativ 500 de milioane de euro, iar
    anul 2011 va aduce o valoare similara”, a declarat Mihai Rohan,
    presedintele CIROM si presedinte al Consiliului de Administratie al
    Carpatcement, dupa o conferinta a patronatului.

    Abia cand vine vorba de a doua parte a acestui an, respectiv de
    2012, cimentistii devin mai increzatori. Motivul? Lucrarile de
    constructie a autostrazilor situate in vestul tarii, pe Coridorul
    IV paneuropean, dar si alte contracte pentru drumuri nationale,
    centuri ocolitoare de localitati si drumuri judetene si locale ar
    putea aduce o gura de oxigen si industriei cimentului. “Noi spunem
    ca aceste lucrari vor porni in a doua parte a anului, insa cel mai
    puternic se va vedea impactul din 2012, pentru ca intotdeauna in an
    electoral cei de la putere pompeaza mai multi bani”, explica Rohan.
    In prezent insa, contractele cu firmele de constructii care
    lucreaza la infrastructura genereaza doar 10% din vanzarile totale
    ale cimentistilor.

    Anul viitor ar putea aduce o crestere de 3-5% a pietei
    cimentului, insa in niciun caz piata nu va reveni prea curand la
    nivelurile atinse inainte de criza. Spre exemplu, consumul de
    ciment a atins in 2008 un nivel record, ajungand la circa 600 de
    kilograme pe cap de locuitor, echivalentul a 13 milioane de tone de
    ciment, dublu fata de nivelul din 2005, depasind media europeana,
    care se situa la circa 550 de kilograme pe cap de locuitor. “In
    prezent, media de consum se ridica la aproximativ 300 de kilograme
    pe locuitor. Suntem insa increzatori ca in urmatorii ani va creste
    la 400 de kilograme”, spune Philippe Questiaux, directorul de la
    Lafarge Ciment, companie cu afaceri de 170 de milioane de euro anul
    trecut.

    Daca in anii anteriori crizei, companiile de ciment erau
    obisnuite cu marje de profit de 30-45%, numaran-du-se printre cei
    mai profitabili actori economici, ultimii ani au frant aripile
    firmelor din industrie. Spre exemplu, Holcim Ciment a avut anul
    trecut o marja de profit de 4%, inregistrand un rezultat financiar
    pozitiv de 7,9 milioane de euro, cu 63% mai mic fata de anul
    precedent, la afaceri de 196,4 milioane de euro. La polul opus,
    grupul german HeidelbergCement, care controleaza Carpatcement
    Holding, si-a mentinut marja de profit la un nivel ridicat, de
    aproape 25%, la afaceri totale de 214 milioane de euro. Lafarge nu
    a anuntat inca profitul obtinut anul trecut, insa directorul
    Questiaux sustine ca producatorul a ramas pe plus.

  • Analistii ING nu exclud o inflatie de 8% in 2011

    Scenariul de baza al ING Bank Romania indica pentru acest an o
    inflatie anuala de 4,5%. Economistul-sef al ING Bank Romania,
    Nicolaie Chidesciuc, a precizat ca scenariul de baza privind
    inflatia include estimarea de majorare a preturilor alimentelor cu
    4,7%, dar avansul ar putea ajunge pana la 8,5% sau chiar mai mult,
    avand in vedere presiunile existente la nivel international si
    faptul ca in trecut costurile locale si cele internationale au avut
    evolutii corelate.

    “Daca cresterea preturilor alimentelor ajunge la 8,5%, aceasta
    evolutie va avea un impact suplimentar de 1,5% asupra inflatiei. Un
    impact aditional de 1,2% asupra ratei anuale a inflatiei ar putea
    fi generat de eliminarea subventiilor la incalzire”, sustine
    Chidesciuc.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Mersul economiei in 2011 – cum au trecut autoritatile de la optimism la indoiala

    In acelasi timp, la Bucuresti, Lucian Croitoru, consilierul
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu, atragea atentia ca anul acesta
    s-ar putea incheia cu o crestere economica “mai negativa” decat
    estimarea de acum, care s-a pastrat neschimbata la -2% de la
    inceputul lui august incoace, iar la anul e posibil sa nu se
    realizeze cresterea de 1-2% estimata in prezent de Guvern.

    Ambele interventii pregatesc in fapt terenul pentru noul acord
    cu FMI de care a vorbit presedintele Traian Basescu la inceputul
    saptamanii trecute si care a starnit deja intense controverse in
    opinia publica, desi toti oficialii vorbesc de un acord preventiv,
    o “plasa de siguranta” fara implicarea unor sume concrete ce ar
    indatora si mai mult statul.

    Interesant e ca singurul care a vorbit deschis de o suma
    aferenta noului acord a fost ex-ministrul Sebastian Vladescu (10
    miliarde de euro, spune el), cel ce a mentionat prima data, in
    Romania anului 2008, in decembrie, de necesitatea unui imprumut de
    20 de miliarde de euro de la FMI, intr-un moment cand multi
    politicieni nici macar nu-si dadeau seama ca si in Romania incepuse
    deja criza.

  • Revista presei economice din Romania

    “Vanzatorul de baloane: cum a tratat Guvernul Boc criza cu
    stimuli imaginari”, titreaza prima pagina a cotidianului
    Gandul . Jurnalistii scriu ca efectele masurilor anticriza
    pe care guvernul Boc le-a luat anul trecut sunt “mai degraba
    imaginare decat reale”, in conditiile in care desi, teoretic,
    Romania a luat un credit de 13 miliarde de euro de la FMI pentru
    investitii, tocmai acest capitol a fost neglijat de oficialii de la
    Palatul Victoria. Publicatia aduce in prim-plan si faptul ca, in
    timp ce statul se chinuie sa taie din cheltuielile de personal si
    sa-si eficientizeze aparatul administrativ, sub presiunea acordului
    stand-by cu FMI, privatii au o reteta mult mai simpla: apeleaza la
    firmele de evaluare, care le spun exact daca angajatii isi merita
    banii sau nu.

    Tema principala din Evenimentul Zilei este cea a
    programului Prima Casa 2. Dezvoltatorii mizeaza pe programul “Prima
    casa 2” pentru a-si vinde garsonierele si apartamentele finalizate
    deja. Acolo unde suma depaseste valoarea garantata, au aparut si
    solutii noi. Cei 60.000 de euro ga rantati de guvern prin programul
    “Prima casa” au devenit etalon pentru dezvoltatorii imobiliari, dar
    si pentru clienti, care sanctioneaza preturile ce depasesc aceasta
    suma. Sub titlul “TVA-ul platit de doua ori se castiga in instanta
    UE”, EVZ scrie ca firmele care au virat nejustificat in conturile
    statului de doua ori acelasi TVA isi pot recupera banii daca ajung
    la Curtea Europeana de Justitie.

    “Premierul ordona: “Fara birocratie la Prima Casa” este titlul
    din pagina economica a cotidianului Romania Libera. 21 de
    banci pot da de astazi credite prin noua formula a Programului
    “Prima Casa”. Plafonul total de garantare este, in 2010, de 700
    milioane euro. Cuprins de pragmatism, seful Executivului din cea
    mai functionareasca tara a UE le ordona bancherilor: “Fara
    birocratie!”.

    Adevarul anticipeaza un scenariu ingrijorator: Somaj mai
    mare, de 9%, si crestere economica mai mica, de doar 0,2%, in 2010.
    Executivul se arata optimist in declaratii, dar rezervat in
    estimari privind evolutia economica in hartiile oficiale. Intr-un
    scenariu de risc, Guvernul se asteapta ca economia Romaniei sa
    cresca cu doar 0,2% in acest an, cu peste un punct procentual mai
    putin decat in scenariul de baza al Guvernului, care indica o
    crestere a PIB de 1,3%.

    “Optimismul autoritatilor este contrazis de realitate, ca in
    2009. Guvernul aduce mai nou in discutie “crestere economica zero”,
    titreaza Ziarul Financiar. Pas cu pas optimismul se destrama
    ca in 2009: Guvernul avanseaza mai nou “crestere zero”, in timp ce
    presedintele Traian Basescu vorbeste despre “un nou imprumut”.
    Romania avanseaza in anul economic 2010 pe acelasi ton optimist al
    autoritatilor ca in urma cu un an cand criza era negata, iar
    imprumutul record de 20 mld. euro de la FMI si UE era prezentat
    drept o “centura de siguranta”, insa nimeni nu spune de ce
    “pariurile” pierdute in 2009 ar avea de data aceasta sorti de
    castig.

  • Noua ordine a economiei

     

    In noaptea de Inviere, Augustine Kochurampil, directorul general al ArcelorMittal Galati, a mers la Catedrala Episcopala din oras, unde a slujit Prea Sfintia Sa Casian, Episcopul Dunarii de Jos. S-a intalnit acolo cu muncitorii care tocmai terminasera greva si au ascultat impreuna, pe langa slujba, o rugaciune pentru salvarea combinatului. La Galati, peste 12.000 de angajati asteapta de la Augustine Kochurampil variante pentru a nu ramane someri in acest an, iar managerul a decis dupa Paste sa abordeze planul B de criza si a luat cateva masuri pentru ca lucrurile sa se pastreze pe linia de plutire. “Nu ne asteptam ca lucrurile sa revina la cum au fost anul trecut mai devreme de doi-trei ani, dar speram intr-o imbunatatire a cererii in a doua jumatate a anului. Deocamdata, desi nu avem nevoie de 11.700 de oameni pentru a lucra la 40% din capacitate, am cautat variante pentru a rezista”, spune Augustine Kochurampil.
     
    Planul managerului, de a lucra exclusiv pe cerere (si nu pe stoc), de a inchide uzina cocso-chimica, de a cere angajatilor sa isi ia prin rotatie cate zece zile de concediu de odihna si cate cinci zile de somaj tehnic, trebuie vazut in contextul strategiei europene a grupului ArcelorMittal, care a decis sa inchida 14 furnale din cele 25, cate erau in Europa, dar si sa inchida complet combinate precum cele de la Florange (Franta) sau Liege (Belgia). Inceputul de an a fost concludent pentru problemele ArcelorMittal, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere la nivel international de 1,1 miliarde de dolari pentru primul trimestru. Oficialii grupului, citati de Wall Street Journal, cred insa ca in a doua parte a anului pretul otelului ar putea creste din nou.
     
    “Sunt de 30 de ani in domeniul otelului si nu am vazut niciodata o asemenea scadere a pretului si a cererii de otel”, comenteaza Kochurampil, care a restructurat in cei 30 de ani de cariera un combinat falimentar din Germania, un altul care lucra exclusiv pe bartere neperformante din Kazahstan, dar si un combinat din Polonia unde a avut de-a face cu cele mai dificile greve.
     
    Criza actuala, care a atins toate sectoarele economiei, a fost un test dur pentru metalurgie in general si pentru ArcelorMittal Galati in special; combinatul lucreaza acum la 40% din capacitate, fara sanse prea mari de revenire pentru restul anului. Totusi, lui Kochurampil aceasta i se pare a fi limita de jos a scaderii de pe piata otelului, astfel incat, in cel mai pesimist scenariu, ArcelorMittal Galati va lucra la 40% din capacitate pana la sfarsitul anului, caz in care somajul tehnic asumat prin rotatie de angajati va fi prelungit la 10, 15 sau 20 de zile. “Ne mai temem doar pana la sfarsitul lunii iunie, cand vom sti ce va urma pentru restul anului, iar daca nu va fi in regula in iunie, ne temem si pentru 2010, dar putem rezista, fiind parte a unui grup puternic”, estimeaza Augustine Kochurampil. “In doi ani insa, economia probabil isi va reveni si nu mi-o imaginez consumand doar 40% din otelul pe care il consuma in 2007.”
     
    Scaderea afacerilor combinatului de la Galati, care au avut anul trecut o pondere de mai bine de 1% din PIB, va fi probabil cea mai mare scadere cu care se va confrunta in acest an vreuna dintre marile companii din Romania. Este vorba despre firmele din top 10 dupa cifra de afaceri, top care cuprinde in special nume din zona petrolului, a telecomunicatiilor si a comertului, la care se adauga industria metalurgica si auto.
     
    Codrut Pascu, director al biroului local al casei de consultanta strategica Roland Berger, crede ca pe ansamblul top 10, cele mai afectate vor fi in acest an ArcelorMittal, Dacia, Petrom si Rompetrol, iar cele mai putin afectate vor fi companiile din comert. Prin “afectat”, consultantul intelege in special diminuarea cifrei de afaceri din cauza scaderii generalizate a pietelor, dar si pierderea de profitabilitate. Cei mai mari jucatori din economia Romaniei iau in calcul reduceri cu doua cifre ale afacerilor: Petrom vorbeste despre un minus de 33% in 2009, Rompetrol Rafinare de 50%, Rompetrol Downstream ar putea scadea cu peste 20%, ArcelorMittal s-a resemnat deja cu o posibila reducere de 60%, iar Lukoil Romania estimeaza un minus de 30% (pentru rafinaria Petrotel Lukoil, chiar in jur de 40-45%).
     
    Daca stalpii industriei din Romania se asteapta la injumatatirea afacerilor (cu exceptia Automobile Dacia, a carei sansa sunt vanzarile in virtutea unor programe bazate pe sustinere de stat), mai norocoase ar putea fi companiile din zona de telecom si comert, care ar putea avea parte de o scadere mai moderata sau, in unele cazuri, chiar de cresteri ce ar putea modifica ierarhia topului in acest an. “Cred ca, in conditii de stagnare sau declin pentru celelalte companii, cea mai spectaculoasa urcare va fi posibila din partea unor operatori de retail, precum Carrefour, pe fondul extinderii retelei si al unor scaderi nu foarte masive in segmentul de retail alimentar”, spune Codrut Pascu. In viziunea lui, grupul Metro ar ramane intre primele trei in clasament, iar Carrefour ar intra direct pe locul al saptelea.

    Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"

    Cosmin Cocean, Rompetrol: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti"

    Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"